Jocul didactic matematic la clasele I-IV
Ca formă de activitate, jocul este necesar de-a lungul întregii vieţi şi cu atât mai mult în perioada primei şcolarităţi. La gradiniţă, jocul este activitatea de bază a copilului, el fiind folosit atât ca mijloc de educaţie inte1ectuală, ca procedeu didactic, ca metodă şi ca formă specială de activitate.
Jocul didactic matematic este o activitate de învăţare al cărui efort elevii nu-l simt, ci îl doresc.Astfel, se impune necesitatea ca lecţia de matematică să fie completată sau intercalată cu jocuri didactice cu conţinut matematic, uneori chiar concepută sub formă de joc.
Un exerciţiu sau o problemă de matematică poate deveni joc didactic matematic dacă:
- realizează un scop şi o sarcină didactică din punct de vedere matematic;
- foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;
- foloseşte un conţinut matematic accesibil şi atractiv;
- utilizează reguli de joc, cunoscute anticipat şi respectate de elevi;
Jocurile logico-matematice
Jocurile logice acoperă o arie foarte largă de activităţi cu un conţinut foarte variat, de la intuirea noţiunii de mulţime până la jocurile ce ilustrează operaţiile cu mulţimi şi rezolvarea problemelor cu sau fără date numerice. Este unul din motivele care pledează pentru extinderea folosirii jocurilor logice, prin variante evoluate şiIa primele clase ale ciclului primar când se face familiarizarea copiilor cu regimul şco1ar, ele fiind în acelaşi timp de un real folos în formarea gândirii asambliste a micilor şcolari şi în înţe1egerea noţiunii de număr natural.
Valoarea formativă a jocurilor logice sporeşte cu atât mai mult cu cât învăţătorul dă curs principiilor de bază care le călăuzeşte:
- copilul să reflecteze asupra situaţiei în care este pus, să găsească singur diferite variante de rezolvare,
- să confrunte propriile păreri cu ale colegilor săi;
- să aleagă varianta cea mai avantajoasă, formulând corect şi concret, explicând (motivând) alegerea ei;
- jocurile logice se pot desfăşura pe plan frontal sau pe echipe şi numai rareori individual, în funcţie de nivelul de pregătire al copiilor, de specificul jocului;
După noţiunile matematice folosite şi operaţii1e logice efectuate de elevi, se poate face o clasificare a jocurilor logico-matematice:
- jocuri pentru construirea mulţimilor;
- jocuri de aranjare a pieselor în tablou;
- jocuri de diferenţe;
- jocuri pentru aranjarea pieselor în două cercuri;
- jocuri de perechi.
Jocurile logice constituie una dintre modalităţile de realizare a unui învăţămant activ care, acordând un loc dinamic intuiţiei, pune un accent deosebit pe acţiunea copilului asupra obiectelor.
EXEMPLIFICĂRI:
1. CAMPINGUL - este un joc cu trei diferenţe.
Scopul:
- sesizarea cu ajutorul conjuncţiei şi a negaţiei a deosebirii dintre caracteristicile a două piese între care există trei diferenţe.
Sarcină didactică:
să înşiruie piesele (care reprezintă căsuţele campingului) astfel încât între două căsuţe vecine să existe trei diferenţe.
Regula de joc:
- dacă o căsuţă este o piesă triunghiulară, mică, roşie, cealaltă care i se alătură poate fi pătrată, mare, galbenă;
- se demonstrează;
- se aşează de către fiecare echipă căsuţele campingului formând diferite alei ; se alătură poate fi pătrată, mare, galbenă;
Câştigătoare este acea echipă care a aşezat în timpul stabilit mai multe “căsuţe”, respectând regula (să se distingă între ele prin trei atribute: formă, mărime, culoare, grosimea fiind neschimbată).
ECHIPA A ECHIPA B
2. ROBOTUL SOCOTEŞTE - se poate juca la sfârşitul ciclului primar. Jocul este o variantă a schemelor anterioare, prezentată întro formă mai atractivă.
Scopul: - consolidarea deprinderilor de calcul rapid, oral sau scris, prin rezolvarea unor exerciţii de adunare, scădere, înmulţire sau împărţire cu numere de la 0 Ia ….
Material didactic: - o planşă pe care se desenează un robot . În căsuţe trebuie avută posibilitatea de a desena (ataşa) diferite cartonaşe cu numere şi semnele operaţii1or respective.
Desfăşurarea jocului:
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau pe grupe formate din câte cinci elevi, schimbându-se de fiecare dată numerele şi semnele operaţiilor. Prima grupă va lucra exerciţiile din partea stângă şi centrală, iar cea de a doua grupă va lucra partea dreaptă şi centrală. Fiecare elev din grupă va rezolva cât se poate de rapid câte un exerciţiu. Ultimul elev va scrie rezultatele.
Se acordă câte două puncte fiecărui membru din grupă dacă a rezolvat corect. Se mai acordă un punct celui ce va corecta un exerciţiu greşit. Dacă s-a greşit la un exerciţiu şi nici un elev nu a observat, mergând până la sfârşit cu rezultatele greşite, de Ia fiecare se scade câte un punct. Câştigă grupa care a totalizat mai multe puncte.
PROFESOR ÎNV. PRIMAR: BĂLAN OVIDIU
LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRU RAREŞ” BACĂU
