Revista electronică Didactic.ro, ISSN 1844-4679 Ianuarie 2010

Cum se vede învăţământul de la Oxford sau Harvard

Prin intermediul celor mai buni studenţi români care studiază la universităţi de prestigiu din străinătate, EVZ încearcă să surprindă care sunt diferenţele dintre sistemul nostru de învăţământ şi cel de afară. Cea mai importantă concluzie este că de la cursuri până la timp liber, de toate se ocupă universitatea.

UE îşi face propriul sistem de clasificare a universităţilor

Proiectul european de clasificare va fi dezvoltat timp de doi ani, urmând să fie implementat începând cu 2011. La acest proiect care se vrea o alternativă la deja împământenitele sisteme de clasificare globală cum sunt celebrele topuri 500, va lucra consorţiul germane-franco-belgiano-olandez CHERPA, care beneficiază din partea UE de un buget de 1,1 milioane de euro.

Concurs de roboţi

La concurs au participat 18 echipe cu 54 de studenţi din anul trei ai Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" care au prezentat proiecte ca robot zugrav, robot grădinar, robot curăţenie, BarmanBot, RoboFarming, Shoes Sorter, Robot constructor, Robot culegător fructe, Robot pentru udat flori, Robot care taie copaci, Robot Magazioner DVD.

„Drumul spre celebritate” - concurs pentru tinerii artisti

In perioada ianuarie-iunie 2010, Centrul Cultural "Palatele Brancovenesti" si Radio Romania Cultural organizeaza la Palatul Mogosoaia 12 spectacole-concurs intitulate Drumul spre celebritate, in cadrul proiectului Mogosoaia - Palatul sperantelor.

Eliminarea barierelor din relaţia profesor-elev, Prof. Livia Buciuman, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Baia Mare

Procesul de predare-învăţare este unul complex, iar când profesorul şi elevul nu păstrează o relaţie optimă, acesta poate deveni chiar sinuos. Această relaţie de interdependenţă poate fi umbrită de atitudini ce vin atât din partea profesorului, cât şi din partea elevilor. În aceste condiţii, profesorul poate fi şi este acuzat adesea că se limitează la predarea aceloraşi noţiuni şi, mai ales, după aceleaşi tehnici de predare, că nu ştie să interacţioneze cu elevul, nemotivându-l astfel.

Metode interactive de predare - învăţare în cadrul orelor de istorie, Prof. Prisacariu Elena Mihaela, Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” Comăneşti

Noile cerinţe ale demersului educaţional impun restructurarea lecţiei de istorie în direcţia folosirii mai frecvente a metodelor interactive de predare-învăţare. Ele schimbă rolul profesorului în clasă, el devenind moderator al unei dezbateri de idei şi probleme, susţinător al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, ghid al elevilor în procesul de dobândire de noi competenţe, deprinderi şi cunoştinţe. Odată cu deplasarea accentului de la profesor la elev, noile metode îi stimulează pe elevi să înţeleagă mai bine logica fenomenelor şi faptelor istorice, stimulează formarea de opinii personale argumentate, încurajează munca individuală dar şi spiritul de echipă, contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.

Rolul comunicării nonverbale în mediul şcolar, Stoica Aura, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui, jud. Dolj, specialitatea istorie

Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este şi cea educaţională, comunicarea nonverbală şi cea paraverbală nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex şi convergent. Definiţiile comunicării nonverbale sunt foarte variate şi majoritatea acceptate, diferenţa constând în modul de abordare a procesului de transmitere a semnalelor nonlingvistice.

Jocul - metoda interactivă de predare - învăţare a unei limbi moderne, Prof. Stăncilă Andreea Olguţa, Liceul Pedagogic D.P. Perpessicius, Brăila

Spre deosebire de metodele tradiţionale de predare a unei limbi străine, metodele moderne implică interactivitatea, participarea directă a celor instruiţi în procesul de predare-învăţare. Una dintre metodele interactive utile pentru învăţarea unei limbi moderne este jocul. Lucrarea de faţă se concentrează pe o serie de exemple de jocuri didactice utile în predarea limbii engleze. Jocul poate duce la asimilarea noţiunilor mult mai uşor, creând un mediu relaxat de învăţare şi contribuind la dezvoltarea imaginaţiei, a aptitudinilor şi creativităţii elevilor.

Tendinţe europene în formarea competenţelor în matematică, Prof. Oprişor Valerian, Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu”, Mioveni, Argeş

În epoca actuală ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede şi bine, iar afirmaţia că este nevoie de matematică este insuficientă. Se poate susţine că nu se poate trăi fără matematică. Matematica este ştiinţa conceptelor cele mai abstracte, de o extremă generalitate. Ca “abstracţiuni ale altor abstracţiuni”, ele se construiesc la diferite “etaje“, prin inducţie, deducţie şi transducţie.