Teoria inteligentelor multiple, Cristiana SICHIM, Profesor de chimie, gradul I, Şcoala cu clasele I-VIII Glodeanu Sărat, jud. Buzău

Howard Garder este cel mai bine cunoscut în cercurile educaţionale pentru Teoria Inteligenţelor Multiple care se constituie ca o critică adusă teoriilor tradiţionale asupra inteligenţei. Aceteadin urma prevad ca inteligenţa este unică şi măsurabilă prin instrumente standard psihometrice.
În 1993, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, scria: „Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de inteligenţe umane şi toate combinaţiile de inteligenţe. Dacă recunoaştem acest lucru, cred că vom avea cel puţin o mai bună şansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.“.

Ce este inteligenţa?

Gardner defineşte inteligenţa ca pe un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate valori de către cel puţin o cultură.
În accepţiunea lui Piaget, inteligenţa este o formă superioară de adaptare optimă eficientă la situaţii noi, problematice, prin restructurarea datelor experienţei. Această adaptare este rezultatul interdependenţei dintre asimilarea de informaţii (experienţa cognitivă anterioară) şi acomodarea (transformarea experienţei cognitive).

Thurstone consideră inteligenţa ca pe un produs a şapte factori: fluenţa verbală, înţelegerea verbală, raţionamentul, rapiditatea perceptivă, calculul numeric, memoria şi vederea spaţială. Teoria Inteligenţelor Multiple nu schimbă ceea ce avem de predat, ne ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să înţelegem faptul că elevii pot fi deştepţi în diferite feluri şi ne instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod diferit.

Teoria Inteligenţelor Multiple a fost pentru prima oară publicată de către Howard Gardner în lucrarea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences în 1983. Teoria sa este rezultatul unor îndelungi cercetări în studiul profilelor cognitive ale copiilor supradotaţi, autişti, savanţi idioţi, oameni cu dificultăţi în învăţare, a persoanelor aparţinătoare a diferite culturi.

Rezultatele cercetării sugerează faptul că inteligenţa este localizată pe diferite zone ale creierului care sunt conectate între ele, se susţin una pe alta, dar pot funcţiona şi independent dacă este nevoie. Se pot dezvolta în condiţii optime de mediu. Fiecare persoană are diferite tipuri de inteligenţă.

În mod tradiţional, inteligenţa presupune că abilităţile de a învăţa şi a acţiona derivă dintr-o capacitate cognitivă uniformă. Putem afirma că teoria inteligenţelor multiple ne ajută la:

• diferenţierea indivizilor ca o caracteristică benefică pentru evoluţia speciei;
• faptul că fiecare din noi suntem posesorii unuia din cele şapte tipuri de inteligenţă sau ai mai multor tipuri, aflate într-o combinaţie unică, inedită;
• să afirmăm că sarcina profesorului este de a găsi căile dezvoltării tipurilor de inteligenţă proprie fiecăruia, precum şi favorizarea interacţiunii dintre ele;
• diferenţierea reală a instruirii care este realizată prin modele alternative de învăţare activă.

Fiecare persoană are o compoziţie intelectuală diferită:

• Inteligenţa Verbal-Lingvistică
• Inteligenţa Matematico-Logică
• Inteligenţa Muzicală
• Inteligenţa Naturalistă
• Inteligenţa Vizual-Spaţială
• Inteligenţa Corporal-Kinestezică
• Inteligenţa Interpersonală
• Inteligenţa Intrapersonală

Vă ofer un exemplu de curriculum diferenţiat, bazat pe inteligenţele multiple.

• Obiectul: Chimie
• Clasa : a VII-a
• Tema: Clorura de sodiu
• Obiective: Cunoaşterea importanţei clorurii de sodiu pentru organism şi industria chimică.

Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr impresionant de instrumente didactice care pot fi utilizate în cadrul lecţiilor asigurând centrarea instruirii pe elevi.

1.Activităţi pentru elevii cu inteligenţă predominant verbal-lingvistică.

• Documentaţi-vă din manual şi din bibliografia recomandată despre istoricul descoperirii sodiului, clorului şi a clorurii de sodiu.
• Întocmiţi un referat pe această temă.
• Citiţi şi povestiţi celorlalţi colegi bucăţi literare în care clorura de sodiu este un ,,personaj principal“ (,,Sarea în bucate“; ,,Drobul de sare“).

2. Inteligenţa logico- matematică

• Stabiliţi compoziţia procentuală a clorurii de sodiu.
• Să se calculeze câţi moli de sodiu şi clor sunt necesari pentru a obţine 1 litru de soluţie de ser fiziologic (NaCl), ştiind că acesta are concentraţia 0,9%, iar densitatea soluţiei este de 1g/cm3.
• Completaţi rebusul următor, ştiind că pe linia de mijloc apare numele uzual al clorurii de sodiu.
• Realizaţi textul a patru probleme, în care apare clorura de sodiu (NaCl) fie ca reactant, fie ca produs de reacţie.

3. Inteligenţa spaţială

• Modelaţi cu ajutorul modelelor obiectuale cristalul de NaCl ştiind că raportul de combinare Na:Cl este 1:1.
• Reprezentaţi pe tablă şi în caiet, cristalul de NaCl, ştiind că acesta cristalizează în sistemul cubic.

5. Inteligenţa muzicală

• Scrieţi o compunere, un eseu în care să prezentaţi sentimentele încercate în momentul ascultării muzicii inconfundabile ascultată în salină.
• Descoperiţi relaţia indestructibilă între emoţia simţită în momentul audierii muzicii clasice în salină şi frumuseţea de nedescris a figurinelor sculptate în sare.

6. Inteligenţa naturalistă

• Scrieţi un eseu poetic sau descriptiv bazat pe experienţele trăite în momentul vizitării salinei.
• Dezbateţi influenţele climei şi ale mediului înconjurător asupra depozitelor naturale de sare gemă şi consecinţele asupra omenirii.

7. Inteligenţa interpersonală

• Argumentaţi, printr-un eseu că clorura de sodiu este indispensabilă vieţii.
• Extrageţi cel puţin două argumente pro clorură de sodiu şi două argumente contra folosirii excesive a clorurii de sodiu.
• Concepeţi un plan de salvare a mediului înconjurător de consecinţele nefaste ale dizolvării clorurii de sodiu atunci când au loc inundaţii în zonele din apropierea salinelor.

8. Inteligenţa intrapersonală

• Reflectaţi, exprimând printr-o schiţă sau desen viitorul NaCl ca aliment şi principală materie primă în industria chimică.

Bibliografie

1. Păcurari, Otilia. (coord.) - Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, Bucureşti, 2003, pag. 5-6;
2. Sarivan, Laura - Inteligenţele multiple, o teorie pentru practica didactică, învăţământul primar 3/ 2002, pag. 21-22;
3. Păcurari, Otilia (coord). – Module pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2005, pag. 24-38

Cristiana SICHIM
Profesor de chimie, gradul I
Şcoala cu clasele I-VIII Glodeanu Sărat, Judeţul Buzău