Utilizarea metodei problematizării în scopul creșterii eficienței demersului didactic la disciplina geografie

Utilizarea metodei problematizării în scopul creșterii eficienței demersului didactic la disciplina geografie

Profesor: Lungeanu Cătălin
Școala gimnazială ”Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei Județul Suceava

În procesul de învățământ, profesorul, ca și elevii,
acționează prin intermediul unor metode de predare-învățare.
Calitatea muncii lor este în funcție de aceste metode, acestea
constituind o sursă însemnată de creștere a capacității și
eficienței procesului didactic.
Aplicându-se metode anume lecțiilor, se obțin rezultate
substanțial bune în pregătirea elevilor. S-a constatat că
obținerea de abilități și competențe este condiționată nu
numai de conținuturile date spre învățare, ci mai ales de forma
în care acestea sunt aduse la cunoștința elevilor, adică de
metodele folosite. Una din metodele utilizate cu succes este metoda
problematizării.
Problematizarea este una dintre metodele didacticii
moderne, alături de brainstorming, algoritmizare sau conversația
euristică. Aceasta este o metodă de comunicare orală preluată
din alte științe și, la fel ca și metodele expozitive sau
interogative.
Problematizarea este considerată una din cele mai
valoroase metode moderne deoarece orientează gândirea școlarilor
spre rezolvarea independentă de probleme. Denumită şi predare
prin rezolvare de probleme, ea reprezintă una din cele mai
frecvente teme metodologice, fiind subiectul multor lucrări cu
caracter teoretic şi al numeroaselor cercetări experimentale, în
rândul pedagogilor și metodicienilor nefiind un consens în ce
privește definirea problematizării. Prin aducerea în discuţie a
cîtorva contribuţii, fie teoretice, fie cu caracter aplicativ, ne
putem forma o părere, chiar şi aproximativă, asupra acestei
metode.
Problematizarea presupune mai multe momente: un moment
declanşator, unul tensional şi unul rezolutiv. Pentru a obţine
rezultatul scontat, la aplicarea acestei metode trebuie respectate
anumite condiţii: existenţa inteligenței și a unui fond de
cunoștințe pentru elev, etapizarea dificultăţilor într-o
anumită măsură, alegerea momentului potrivit de folosire a
problemei în lecţie, manifestarea unui interes real pentru
rezolvarea problemei, nivelul clasei de elevi să fie relativ omogen
din toate punctele de vedere, un număr mic sau mediu de elevi la
clasă, programele şcolare să fie aerisite.
Problematizarea este o activitate didactică complexă,
care solicită și implică în același timp elevii și profesorul.
Problematizarea poate fi: dirijată sau independentă. În ambele
situații, profesorul și elevul au preocupări precum:

Situaţii ale metodei
problematizării
Profesorul Elevul
- oferă probleme spre rezolvare,
- oferă indicii pentru a sprijini elevii în alcătuirea unei
strategii de rezolvare,
- coordonează activitatea de rezolvare şi interpretare a datelor,
dirijează emiterea concluziilor,
- stimulează găsirea elementelor noi prezentate în concluzie. -
consemnează datele problemei de rezolvat,
- înţeleg elementele de sprijin oferite,
- realizează planul de rezolvare,
- face investigaţii,
- analizează şi interpretează datele,
- emite concluziile


Problematizarea dirijată

Profesorul Elevul
- oferă elemente ce vin în ajutor pentru înţelegerea
problemei,
- oferă indicaţii pentru rezolvarea problemei,
- stimulează găsirea elementelor noi şi emiterea
concluziilor. - identifică şi gândeşte problema,
- formulează un plan de rezolvare,
- face investigaţii,
- consemnează şi interpretează rezultatele,
- formulează şi emite concluzii,
- obţine cunoştinţe şi competenţe prin efort propriu.


Problematizarea independentă

Punctul de pornire îl constituie așadar crearea
situației-problemă, care desemnează o situație contradictorie,
conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două
realităţi: experienţa anterioară (cognitiv-emoţională) şi
elementul de noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care se
confruntă subiectul (Cucoș, C., 2006). Situația-problemă este
necesar să prezinte următoarele caracteristici: să întrunească
o dificultate cognitivă pentru elev, parcurgerea și rezolvarea
acesteia determinând un efort amplu de gândire; să stârnească
curiozitatea și interesul elevului de aflare a răspunsului; să
orienteze activitatea școlarului în direcția rezolvării
problemei prin rememorarea cunoștințelor și experiențelor
dobândite anterior.
Crearea de situații-problemă înseamnă prima legătură
în însușirea de cunoștințe noi. Urmează apoi formularea de
probleme, după care înțelegerea acestora de către elevi,
căutarea soluțiilor de rezolvare și, în final, rezolvarea
situației sau problemei respective.
Iată, de exemplu, cum ar putea fi formulată o
întrebare-problemă la lecția Obiective turistice în localitatea
noastră (opțional Geografie locală clasa a V-a): ”Dacă
meșteșugurile tradiționale ale localnicilor sunt păstrate
într-o mai mică măsură față de trecut și nu mai reprezintă
un real interes pentru generațiile tinere, cum pot fi ele
reactivate ca să și genereze surse importante de venituri?”
Prima parte a întrebării este premisa și constă din
ansamblul de cunoștințe pe care le posedă deja elevii de la
capitolul – Meșteșuguri tradiționale locale.
Partea a doua crează o situație conflictuală, o
contradicție între ceea ce cunosc și cum ar trebui să fie. În
procesul analizei care solicită efort intelectual din partea
elevilor, aceștia emit diverse ipoteze, printre care și faptul că
reactivarea meșteșugurilor tradiționale pot fi stimulate de
cererea turiștilor de suveniruri, dar și de solicitarea acestora
de a participa ca spectatori sau coparticipanți la actul de
creație a obiectelor. Această soluție a fost emisă de mai mulți
elevi care, vizitând un atelier meșteșugăresc de confecționare
a oalelor din lut din comuna Marginea, au aflat că piesele sunt
vândute cu preț bun turiștilor români și mai ales străini.
Un alt exemplu concludent unde a fost utilizată
problematizarea a fost în cadrul lecției Turismul, unde s-a
abordat situația-problemă: Localitatea noastră este vizitată de
turiști. Ce ar putea face autoritățile locale pentru sporirea
numărului turiștilor?
Elevii au gândit și scris apoi soluțiile la problema
avansată, lansând multe propuneri, între care interesante am
considerat a fi următoarele:
• În cadrul Consiliului Local este necesar a fi
înființată o Comisie pentru Turism, a cărui activitate să se
axeze pe organizarea activității turistice locale și acordarea de
consultanță pentru agenții din turism.
• Primăria să convingă proprietarii de gospodării cu un
standard corespunzător cazării oaspeților asupra avantajelor ce
rezultă ca urmare a clasificării acestora ca pensiuni turistice
• Extinderea rețelei de pensiuni turistice poate fi
stimulată de autoritățile locale prin acordarea unor facilități
sau scutiri de taxe/impozite pentru anumite perioade, prin
promovarea gratuită a acestora pe site-ul Primăriei, prin
organizarea de diverse târguri și manifestări, prin racordarea la
rețeaua de utilități a comunei ș.a.
• Pentru a susține dezvoltarea durabilă a turismului în
localitate este necesar să se canalizeze apele menajere și
amenajarea unui punct de transfer al deșeurilor menajere.
• Pentru valorificarea turistică a spectaculoasei văii
localității, este necesară amenajarea unei platforme de
observație pe versantul muntelui.
• Sunt necesare amenajările potecilor de acces și marcarea
corespunzătoare a acestora.
• Pentru creșterea atractivității și diversificarea
ofertei turistice a localității este necesar a se amenaja un muzeu
al satului, care să cuprindă: construcție cu arhitectură
tradițională (amenajate în interior cu obiecte de mobilier
specific zonei), instalații tehnice populare (razboi de țesut,
darac pentru lână, furcă de tors și vîrtelniță de rasucit
lâna, mori de apă, joagăre hidraulice ș.a.) și alte utilaje
folosite într-o gospodarie locală.
• Conservarea cladirilor vechi, valoroase, din localitate,
prin reabilitarea lor și aplicarea de plăcuțe cu text explicativ
pe fiecare (anul construirii, stilul arhitectonic, proprietarul).
Proprietarii caselor respective trebuie să beneficieze de diverse
facilități acordate de administrația locală, pentru a fi
interesați să facă aceste investiții de reabilitare.
• Pentru petrecerea timpului liber este necesară
realizarea unei baze de care să deservească turiștii aflați în
vacanță, dar și localnici.
• Editarea unui ghid turistic / hartă sau broșura
localității.
• Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști
este benefică organizarea de evenimente culturale, sportive,
întâlniri de afaceri, al căror programe să fie promovat pe
site-ul Primăriei și alte surse de informare media.
• Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou) sau hramurile
bisericilor, sunt un prilej pentru organizarea de către Primărie a
unor manifestări de tipul festivalurilor, cu jocuri distractive și
concursuri, care pot deveni evenimente care să atragă în jurul
lor nu numai localnicii, dar și locuitori din localitățile
apropiate și turiști sosiți în vacanță.
Ajungându-se cu gândirea până aici, înseamnă că s-a
rezolvat prin problematizare ideea lecției. Celelalte aspecte pot
fi soluționate, mai departe, tot cu ajutorul
întrebărilor-problemă sau folosind alte procedee didactice.
Problematizarea poate fi folosită la toate disciplinele
geografice, la toate nivele/clasele de elevi, la toate tipurile de
lecție, în toate momentele lecției, putând fi asociată cu toate
mijloacele și metodele de învățământ.

Bibliografie:

Cucoș, Constantin - Pedagogie, Ediția a II-a, Editura Polirom,
Iași, 2006.
Dulamă, M. Eliza - Metodologii didactice activizante. Teorie şi
practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008.
Giurcăneanu Constantin şi colab. - Îndrumător metodic pentru
organizarea activităţilor turistice cu elevii, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
Ilinca, Nicolae, Mândruț, Octavian, coordonatori - Elemente de
didactică aplicată a geografiei, Editura CD Press, București,
2006.
Jinga Ion, Istrate Elena - Manual de pedagogie, Editura All,
București, 2001.