TESTUL SOCIOMETRIC IN GRADINITA

CARACAL, OLT
Testul sociometric încearcă să realizeze
„măsurarea”relaţiilor interpersonale afectiv-simpatetice
dintre copii şi stabilirea rolului lor în dinamica şi evoluţia
grupei.
Relaţiile afectiv-simpatetice dintre copii sunt mult mai importante
decât s-ar părea la prima vedere.Ele acţionează ca un
catalizator ,ca un factor ce dinamizează permanent comportamentul
copiilor introducând direcţii diverse şi uneori imprevizibile de
evoluţie a acestuia.
În faza aplicări acestuia se atrage atenţia copiilor asupra
următoarelor aspecte:să nu comunice între ei;să răspundă exact
la întrebare;să răspundă prin nominalizări;să-i ia în
considerare pe toţi copiii din grupă chiar dacă vreunul din ei nu
este prezent în momentul aplicării testului;să fie sinceri în
răspunsuri.
Testul sociometric aplicat copiilor din grupa mare şi pregătitoare
conţine întrebări de genul:
Dacă ai aduce la grădiniţă jucăria ta preferată de
acasă pe cine ai lăsa să se joace cu ea?
Pe cine nu ai lăsa să se joace cu ea?
Cu cine îţi place cel mai mult să te joci?
Cu cine nu îţi place să te joci?
După ce am avut toate răspunsurile copiilor am întocmit
sociomatricea .Ea are forma unui tabel cu dublă intrare,în care se
trec toţi copiii din grupă care au fost investigaţi ,cu alegerile
şi respingerile emise şi primite de fiecare.Pe orizontală ,în
dreptul fiecărui copil figurează alegerile sau respingerile
făcute ,iar pe verticală alegerile şi respingerile primite de
fiecare copil de la toţi ceilalţi copii din grupă.Însumarea
datelor de pe orizontală indică gradul de expansivitate afectivă
a fiecărui copil în timp ce, cele de pe verticală-locul ocupat de
copil in cadrul grupei,deci statutul său sociometric.
O analiză atentă a acestor cauze relevă faptul că ele sunt de
două tipuri:operaţionale-cele care sunt legate de insuficienta
dezvoltare a laturii executorii a activităţii şi
motivaţionale-cele ce stau la baza orientării negative,
individualiste, egoiste a conduitei.
Educatoarea are datoria să cunoască varietatea mare în care se
manifestă greutăţile de natură operaţională determinate de
acea componentă a executării activităţii care este mai slab
dezvoltată la anumiţi preşcolari.

Tabelul numărul 1.
AT AN BD BA BR BT CJ CV DC FD GA HS IA NA ŞA SA TT SM VD
AT A A R 2
AN A A A R A A A 6
2BD A R A 2
BA A A A R A R 4
BR A A A 3
BT A A R A R A 4
CJ A A A 3
CV A A R A 3
DC A R A 2
FD A R A A A 4
GA A A R A 3
HS A R A 2
IA A R A 2
NA A A A R 3
ŞA A A A A A R A 6
SA A A R A 3
TT A A R A A 4
SM R A 1
VD A A A R A A R 5

4 5 3 3 5 2 5 5 1
2 2 5 1 4 8 1 2 1 3
Gradul de expansivitate afectivă a fiecărui copil din grupe este :
AN-6; ŞA-6; VD-5; TT-4; FD-4; BT-4; BA-4; SA-3; NA-3; GA-3; CV-3;
CJ-3; BR-3; AT-2; BD-2; DC-2; HS-2; IA-2; SM-1;
Statutul sociometric al fiecărui copil este:
ŞA-8; AN-5; BR-5; CJ-5; CV-5; HS-5; AT-4; NA-4; BD-3; BA-3; VD-3,
BT-2; FD-2; GA-2; TT-2;
DC-1; SA-1; IA-1; SM-1;

După cum am arătat, raporturile dintre copii în cadrul grupei pe
care o conducem, reprezintă un sistem complex şi relativ stabil de
relaţii afective care îşi găsesc reflectarea în: comunicarea
şi activitatea comună, legăturile interpersonale dintre copii şi
în trăirile lor care au un caracter selectiv.Aceste relaţii
personale pot fi de simpatie, antipatie sau indiferenţă, cu
diferenţe de intensitate.În acelaşi timp, diferitele calităţi
ale colegilor se apreciază de preşcolar în funcţie de modul lor
de manifestare, de particularităţile, capacităţii lor de
orientare, precum şi după etalonul evaluativ, după care se
conduce un preşcolar sau altul.În cadrul acestor aprecieri un rol
deosebit îl are capacitatea de realizare a sarcinilor ce le au de
îndeplinit în activitatea comună.
Statornicirea unui climat socio-afectiv propice dezvoltării
armonioase a copiilor în cadrul grupei depinde de trăsăturile şi
volumul relaţiilor interpersonale dintre aceştia care au fost
urmărite din mai multe puncte de vedere:
-obiective, care se stabilesc între copii în activitatea comună
şi comunicarea reală, directă, nereglementată de educatoare;
-selective, ce se formează atât în cadrul activităţilor
desfăşurate sub conducerea şi îndrumarea educatoarei, cât şi
în afara acestora, la baza cărora stă simpatia sau antipatia;
-apreciative, existente la cea mai mare parte a copiilor faţă de
colegii lor;
Pe acest fond se grefează şi se pot explica fenomenele pozitive
şi negative ce vizează grupa în ansamblu şi fiecare copil în
parte.
La vârsta preşcolară componenta emoţională ,afectivă a
comunicării joacă un rol esenţial în stabilirea relaţiilor
interpersonale. În acelaşi timp trebuie avut în vedere, că
alături de relaţiile cu valenţe pozitive, educative apar nu
rareori şi unele negative care pot duce la izolarea unor copii de
colectivul grupei.Starea de spirit negativă a copilului legată de
perturbarea raporturilor personale conduce adesea la neîncrederea
în sine, în cei din jur, culminând cu stări de agresivitate.
Deosebit de complexă este şi natura cauzelor , greutăţilor care
fac ca unii copii să se găsească într-o stare conflictuală
permanentă.Deşi atât de diferite la prima vedere , aceste
manifestări pot avea la bază cauze comune.Dintre acestea ne-am
permite să subliniem:
-necunoaşterea unor modalităţi de lucru care să le permită
realizarea în timp şi în condiţii foarte bune a rolurilor în
joc sau a sarcinilor încredinţate;
-imposibilitatea reglării conduitei, datorită unui exces de
vioiciune;
-trebuinţe, interese personale nesatisfăcute;
-insuficienta dezvoltare a trebuinţei de comunicare
interpersonală;
-dezvoltarea insuficientă a capacităţii de a stabilii relaţii
cu copiii;
-existenţa unor motive negative ale conduitei;