Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE APLICATĂ LA ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (STUDIUL AVANGARDEI, CLASA A XII-A)

Învăţământ liceal | Limba şi literatura română

Propus de: anda19me | 16.12.2014 21:12 | Revista cadrelor didactice nr. 4/2014 | 2232 vizualizări

Teoria inteligenţelor multiple (TIM) elaborată de H. Gardner, în 1983, propune înţelegerea inteligenţei umane ca pe o suma de opt inteligenţe.În mediul scolastic, TIM vine ca sprijin în eliminarea abordării unei singure inteligenţe.

Delimitări conceptuale
Teoria inteligenţelor multiple a fost dezvoltată de psihologul H. Gardner, la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80, psiholog care a ajuns la concluzia că individul posedă opt sau mai multe inteligenţe: lingvistică, logico-matematică, vizual-spaţială, kinestezică, interpersonală, intrapersonală, naturalistă, existenţială. Teoria lui Gardner este cea mai cunoscută teorie privind inteligenţele plurale, lucrul acesta datorându-se faptului că a fost îmbrăţişată de comunitatea educaţională.
Teoria lui Gardner pleacă de ideea că oamenii prezintă un amestec unic de capacităţi şi abilităţi, dar şcoala tradiţională nu dezvoltă decât două tipuri de inteligenţă în mod expres: inteligenţa lingvistică şi inteligenţa matematică.
În lucrarea sa, Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences [1], Gardener dezvoltă 8 tipuri de inteligenţă: verbal-lingvistică, muzicală, logico-matematică, spaţială, kinestezico-corporală, intrapersonală, interpersonală şi naturalistă.
Inteligenţa verbal-lingvistică sau inteligenţa cuvintelor permite individului să comunice şi să contruiască înţelesuri lumii prin intermediul cuvintelor, oral sau scris. Poeţii, scriitorii, jurnaliştii, avocaţii, reprezentanţii PR, profesorii, comentatorii tv sunt meserii în cadrul cărora inteligenţa lingvistică se evidenţiază în mod deosevit.[2] Poeţii, de exemplu, au această inteligenţă extrem de bine dezvoltată. În rândul elevilor această inteligenţă poate fi identificată la cei care ,,se joacă” cu cuvintele, au mereu ceva de povestit şi la cei care reuşesc să înveţe extrem de repede o limbă străină.
Inteligenţa matematică sau inteligenţa raţiunii şi a numerelor este cea de-a doua inteligenţă pe care Gardner o considera ca fiind, alături de inteligenţa verbală, suprasolicitată de sistemul educaţional. Deţinătorii acestui tip de inteligenţă pot să folosească şi să înţelegeagă extrem de lejer relaţiile abstracte şi conexiunile, să realizeze calcule numerice extrem de repede şi prezintă o dispoziţie pentru a rezolva probleme, de a lucra cu numere. Oamenii de stiinţă, matematicienii, analiştii, bancherii, inginerii, cercetătorii, statisticienii sunt meserii în care inteligenţa matematică este dominantă.[3] În rândul elevilor care pot fi consideraţi ca având o inteligenţă matematică bine dezvoltată se numără cei care operează cu formule matematice, care rezolvă cu lejeritate probleme matematice şi de calcul, elevii care realizează ei înşişi probleme de matematică sau probleme care necesită utilizarea formulelor şi calculelor matematice.
Inteligenţa muzical-ritmică permite individului să creeze, să comunice şi să înţeleagă sensurile sunetelor. Compozitorii, DJ-ii, antrenorii, producătorii muzicali, inginerii de sunet, cântăreţii, instrumentiştii sunt cei la care inteligenţa muzicală este extrem de bine dezvoltată. [4] În rândul elevilor, această inteligenţă poate fi identificată prin predispoziţia pentru a asculta şi produce muzică, vocal sau instrumental.
Inteligenţa corporal-kinzistezică sau inteligenţa întregului corp permite persoanelor să-şi modeleze propriul corp, o parte sau întregul lui, pentru a exprima un anumit sentiment sau presupune capacitatea de a produce obiecte cu ajutorul mâinilor. Persoanele care deţin această inteligenţă pot dispune de propriul corp pentru a realiza diferite mişcări şi nu în ultimul rând reuşesc foarte bine ca prin intermediul mişcărilor paraverbale să transmită anumite sentimente. În rândul celor care au inteligenţa corporal-kinestezică bine dezvoltată se numără atleţii, dansatorii, fizioterapeuţii, actorii chirurgi [5]. În rândul elevilor, această inteligenţă se poate remarca la cei care au înclinaţii către sport, gimnastică, dans.
Inteligenţa vizual-spaţială se caracterizează prin capacitatea de a gândi în imagini şi reprezentări, de a vizualiza cu acurateţe, prin capacitatea de orientare în spaţiu. Acest tip de inteligenţă oferă posibilitatea de a percepe informaţiile vizuale sau spaţiale, de a recrea, prin transpunerea plastică a unor imagini mentale. Această capacitate bine dezvoltată poate fi întâlnită în rândul arhitectilor, a sculptorilor, a inginierilor, graficienilor, fotografilor, cartografilor, desigenerilor grafici. [6] În rândul elevilor această inteligenţă poate fi observată la cei care citesc cu uşurinţă grafice sau tabele, în randul celor care înainte de a rezolva o cerinţă creează întâi o mapă conceptuală.
Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunii sociale presupune capacitatea individului de detecta şi de a înţelege pe celălalt, de a empatiza cu el (punerea în pielea celuilalt) pentru a-i înţelege modul de a gândi şi de a fi. Producătorii de reclame, îngrijitorii, antrenorii şi mentorii, mediatorii, educatorii şi consilierii, profesorii, terapeuţii, trainerii, politicienii sunt cei care deţin aceast tip de inteligenţă. [7] În rândul elevilor, această inteligenţa poate fi identificată la cei care manifestă sensibilitate deosebită faţă de cei din jur şi problemele lor, reuşind să se transpună în pielea acestora, aderă la activităţile care presupun cooperare în special în cadrul grupului sau al echipei.
Inteligenţa intrapersonală (inteligenţa cunoaşterii de sine) se identifică cu capacitatea individului de a se vedea în relaţie cu ceilalţi, de a se autoînţelege, de a se privi obiectiv şi a conştientiza rolul său în cadrul grupului sau al comunităţii. În rândul elevilor această inteligenţă poate fi identificată prin a urmări dacă elevul este conştient de propria persoană sau urmărirea modul său de a lucra independent şi a modului de autoevaluare.
Inteligenţa naturalistă presupune abilitatea individului de a opera cu noţiuni ce aparţin mediului animal şi vegetal. Persoana care deţine inteligenţa naturalistă este o persoană iubitoare a naturii şi a mediului înconjurător. Printre cei care au acest tip de inteligenţă dominantă se numără biologii, botaniştii, veterinarii, horticultorii, oamenii de ştiinţă. În rândul elevilor această inteligenţă poate fi observată la cei care manifestă un compotament de protejare a naturii, cei care deţin animale de casă, dar şi care conştientizează impactul naturii asupra propriei persoane şi invers.
Aplicaţie
Realizarea unui demers didactic care are la bază teoria inteligenţelor multiple face posibilă transformarea elevului în subiectul propriei formări, el fiind implicat în actul de predare-învăţare-evaluare şi, totodată, îl pune pe acesta în postura de a-şi exersa inteligenţa dominantă. De asemenea, această abordare permite dezvoltarea competenţei ce vizează receptarea şi producerea unei game diverse de texte.
Abordarea unui text literar de avangardă prin prisma teoriei inteligenţelor multiple permite receptarea şi interpretarea sa, în acelaşi timp, pe mai multe paliere, dar şi valorificarea resurselor textuale şi ale elevului, a inteligenţei dominante a acestuia.
Pentru înţelegerea acestui demers didactic, în vederea evidenţierii transdisciplinarităţii prin prisma teoriei inteligenţelor multiple, propun, spre analiza suprarealismului românesc, o aplicaţie pe textul poeziei lui Gellu Naum, Oglindă oarbă.
Pentru dezvoltarea inteligenţei multiple observabilă în rândul elevilor care au dezvoltată capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic [8] , o sarcină de lucru ar putea fi aceea de a realiza o paralelă între textul lui Gellu Naum şi poemul lui Geo Dumitrescu, Portret . Această paralelă trebuie să scoată în prim-plan imaginea eului liric aşa cum reiese din text, a modalităţilor de realizare a imaginilor poetice şi, nu în ultimul rând, evidenţierea elementului de şoc.
Sarcina de lucru destinată evideţierii inteligenţei logico-matematice propune analiza textului poeziei lui Gellu Naum pornind de la nivelul raportului dintre numărul verbelor utilizate şi cel al substantivelor. Elevii care au ca inteligenţă dominantă inteligenţa logico-matematică trebuie să urmărească în text repetitivitatea anumitor verbe şi substantive, să aşeze pe categorii părţile morfologice (verbe volitive, verbe senzoriale, verbe existenţiale, substantive abstracte, substative concrete) în vederea explicării rolului stilistic al acestora.
Pentru inteligenţa de tip vizual-spaţială se poate propune ca sarcină de lucru, pornind de la text, realizarea unui desen care să reprezinte portretul pe care poetul îl descrie. Ca extindere a acestei sarcini de lucru, elevii trebuie să explice semnificaţia titlului poeziei.
Inteligenţa muzical-ritmică poate fi valorizată printr-o sarcină care să vizeze identificarea ritmului poeziei, asocierea textului poeziei unui sunet al unui instrument muzical sau al unei melodii.
Intelienţa interpersonală, care se referă la capacitatea de rezolva probleme şi de a dezvolta produse prin interactiune cu ceilalţi [9] , poate fi evidenţiată prin prezentarea, pornind de la text, a raportului eu-tu. Raport eu-tu presupune delimitarea textului în secvenţe în vederea identificării celor două entităţi ale textului.
Inteligenţa intrapersonală va viza prezentarea reacţiei pe care lectura textului i-a provocat-o, avându-se în vedere precizarea sentimentelor generate.
Inteligenţa naturalistă poate fi evidenţiată prin încadrarea eului poetic într-un temperament, dar şi prin analizarea din punct de vedere psihologic a acestuia pentru a contura profilul psihologic.
Inteligenţa corporal-kinestezică va fi ilustrată prin crearea unei atmosfere de cenaclu literar în care unul dintre elevi va trebui să recite, în faţa celorlaţi, textul poeziei facând apel la gesturi şi mimică. Această activitate care vizează inteligenţa corporal-kinestezică poate fi alipită la activitatea pe care trebuie să o întreprindă elevii cu inteligenţă ritmic muzicală.
Din exemplele de activităţi propuse mai sus se poate poate observa faptul ce se încearcă o înţelegere a textului prin ,,atacarea” lui de pe diferite paliere, dar şi evidenţierea personalităţii elevului şi a inteligenţei sale dominante. Totodată, se poate remarca şi faptul ca demersul didactic este personalizat şi adaptat cerinţelor individuale ale elevului.
Concluzie
Teoria inteligenţelor multiple se dovedeşte a fi o modalitate de predare/ învăţare/ evaluare a noilor conţinutiri extrem de productivă şi uşor aplicabilă în cadrul orelor de limba şi literatura română atât în ciclul gimnazial, cât şi în ciclul liceal. Pregătirea teoretică a proiectelor de lecţie necesită antrenarea profesorului în găsirea celei mai bune aplicaţii pentru a scoate în evidenţă cât mai bine tipul de inteligenţă dominantă a elevului. De asemenea, în elaborarea unor astfel de proiecte se are în vedere în special ideea de transdisciplinaritea, idee necesară pentru a creea activităţi intructiv-educative variate şi corespunzătoare fiecărui tip de inteligenţă a elevului.
Prin aplicarea la clasele la care predau a metodei teoriei inteligenţelor multiple, am observat în rândul elevilor o relaxare în procesul de învăţare, o modalitate de actualizare a informaţiilor deţinute şi în acelaşi timp o sistematizare a acestora, dar şi o modalitate de a se autocunoaşte, de a se face remarcaţi în cadrul grupulul din care fac parte şi ocazie de a capătă încredere unul în celălalt.
Asfel, aşa cu afirmă şi Gardner, această teorie a inteligenţelor multiple nu face altceva decât să ofere şansa individului, în cazul de faţă elevului, să se facă remarcat, să se cunoască şi să se re-cunoască în cadrul grupului prin prisma unei deprinderi care vizează o inteligenţă dominantă sau să constate că este capabil să îndeplinească sarcini se lucru în domenii pe care nu le stăpâneşte în totalitate.
Bibliografie:
[1] GARDNER, Howard, Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences, New York: BasicBooks, 1993, ISBN 0-465-02510-2
[2] ***, Howard Gardner’s Theory of Multiple Intelligences, Northern Illinois University, Faculty Development and Instructional Design Center, 3 pp. [Online]. [Cit. 2014-05-28] Availeble at: http://www.niu.edu/facdev/resources/guide/learning/howard_gardner_theory_multiple_intelligences.pdf
[3] ibidem, p. 4.
[4] ibidem, p. 5.
[5] ibidem, p. 6.
[6] ibidem, p. 7.
[7] ibidem, p. 8.
[8] ***, Repere teoretice şi praxeologice pentru aria curriculară limba şi literatura română. Ghid metodologic, Iaşi, 2013, p. 120.
[9] ibidem, p. 120.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 48 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

151 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN