STUDIU DE CAZ

STUDIU DE CAZ
Prof. Stoica Ionica
Grădinița P.P. ”Traian Demetrescu”, Craiova
SUBIECTUL: K.D. , 6 ani, grupa mare
PREZENTAREA CAZULUI : Preșcolarul K.D.- Copil de etnie arabă
Fetiţa provine dintr-o familie cu părinţi arabi, care vorbesc
foarte puţin limba română. Copilul comunică cu părinţii doar
în limba maternă. Este îngrijită de o bonă româncă, aceasta
fiind singura persoană care vorbeşte limba română cu minora.
Grupa mare a frecventat-o împreună cu verişorii K. M. şi K. M.
cu care de asemenea vorbeşte doar în limba arabă.
Problema educativă a K.D. ţine de inadaptarea şcolară,
manifestată prin atitudini respingătoare faţă de activitățile
educative din grădiniță și față de colegii de clasă cu care
nu comunică din cauza vocabularului limitat în limba română.
Cei doi verișori de etnie arabă sunt singurii cu care
interacționează, comunicarea fiind exclusiv în limba maternă.
Când verișorii nu sunt prezenți la grădiniță, fetița este
retrasă și respinge orice implicare în activitățile organizate
de educatoare sau în activități de joc liber cu ceilalți copii.
Menționez că familia manifestă o atitudine pozitivă faţă de
activitatea educativă, cere periodic educatoarei informaţii despre
comportamentul copilului la grădiniţă. Părinții par receptivi
la sugestiile date de educatoare, pentru integrarea școlară și
socială a copilului, cu atât mai mult cu cât fata urmează să
fie înscrisă în ciclul primar, în anul șolar următor.
ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI
Familia fetiței a venit în România cînd D. avea 5 ani. Impactul
cultural, social și bariera lingvistică au avut o influență
majoră asupra comportamentului fetei, care a devenit retrasă și
cu un dezinteres total pentru integrarea în alt grup social decât
cel reprezentat de comunitatea arabă.
Lipsa motivaţiei de învăţare a limbii române s-a
observat din primele săptămâni de frecventare a grădiniței,
astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii
spre slab.
DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:
a) Comportament cognitiv: limbaj şi comunicare
- Pronunţă corect toate sunetele;
- Vocabularul de cuvinte în limba română este sărac;
- Posibilităţile de exprimare în limba română sunt reduse;
- Vorbire rară, ezitantă, încetinită;
b) Autonomie personală şi socială: aria de socializare
- Fetiţa prezintă dificultăţi de relaţionare.
- Este puţin interesată de comunicare altfel decât în limba
arabă.
- Are o atitudine relaxată în prezenţa copiilor şi a
personalului din grădiniţă.
- Barierele lingvistice împiedică stabilirea unor relaţii de
prietenie sau de colaborare cu colegii români.
- Majoritatea timpului o petrece împreună cu verişorii ei mai
mici arabi, cu care este extrem de afectuoasă.
- S-a acomodat destul de repede unor reguli de grup, însă în
privinţa achiziţiilor cognitive, progresele sunt minime,
întrucât nu înţelege ceeea ce transmite educatoarea.
- În repetate rânduri, comunicarea sau explicaţiile educatoarei
se realizează prin gesturi.
În evaluarea inițială a preșcolarului au fost folosite metode
și instrumente diverse : fişa psihopedagogică, fișa de evaluare
pe nivel de vârstă, observarea spontană şi dirijată,convorbirea
individuală şi de grup, etc.
Diagnostic:
- medical: clinic sănătos;
-psihologic: intelect mediu; capacitate bună de atenţie,
stabilitate emoţională;
-psihopedagogic:dificultăţi de învăţare, datorate nivelului
redus de înţelegere şi exprimare în limba română;
-pedagogic: nu face faţă cerinţelor educaţionale;
Constatare capacităţi-competenţe- abilităţi- lacune- nevoi:
- reticenţă sau chiar refuz de exprimare în limba română;
- toleranţă scăzută la frustrări;
- posibilităţi bune de comunicare orală, gestuală, expresivă
în limba maternă;
- competenţe sporite în desfăşurarea activităţilor ludice;
- respectă cu stricteţe regulile jocului şi duce la capăt
sarcina didactică la nivelul propriu, atunci când lucrează în
echipă cu verișorii ei, dar nu și cu ceilalți colegi.
- capacităţi bune de învăţare comportamentală prin imitaţie;
- nevoia de afecţiune, de integrare şi de sprijin gradat;
- feed- back pozitiv în situaţiile de individualizare a sarcinilor
de învăţare;
ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZEI :
-Inadaptarea D. la grădiniță a fost repercusiunea impactului
social, cultural și mai ales lingvistic, cauzat de decizia familiei
de a se stabili într-o țară străină. Deşi în activitățile
de la grădiniță are un comportament liniştit, chiar absent, în
relațiile cu cei care comunică în limba arabă este volubilă,
afectuoasă și sociabilă.
Dezvoltarea limbajului și a comunicării în limba română vor
aduce schimbări în comportamentul socio-relațional al fetei?
PRECIZAREA OBIECTIVELOR
Scopul: Reducerea dificultăţilor de învăţare prin
îmbogăţirea vocabularului de cuvinte în limba română şi
dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, dezvoltarea
înţelegerii şi atitudinilor pozitive de relaţionare în grup.
Obiective pe termen lung:
1) Dezvoltarea capacităţii de comunicare, de exprimare orală și
de întelegere a mesajului transmis.
2) Educarea trăsăturilor pozitive de voință şi caracter şi
formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi.
3) Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii și cu
copiii de vârstă apropiată.
Obiective pe termen scurt:
-sǎ perceapǎ şi sǎ pronunțe corect cuvinte în limba română;
-sǎ rǎspundǎ adecvat(verbal sau comportamental) la solicitările
celor din jur;
-să denumească şi să identifice unele imagini, obiecte;
- să sesizeze legătura dintre enunţuri şi imaginile care le
însoţesc;
- să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral;
- să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată, silabele
dintr-un cuvânt ;
- să formuleze clar şi corect enunţuri verbale potrivite unor
situaţii date;
-să se integreze în grupul de copii, să invite copii să se joace
împreună;
-să coopereze și să relaționeze cu membrii grupului;
-să împartă obiecte şi să împărtăşească experienţe cu
ceilalţi.
METODE ŞI STRATEGII
Au fost inițiate discuții cu părinții fetei precum și cu
părinții verișorilor ei, pentru a-i convinge de importanța
comunicării în limba română și între membrii familiilor lor,
având în vedere faptul că cei doi verișori aveau capacitatea de
a comunica în limba română. Prin urmare, D. a fost încurajată
în a face efortul de învățare a limbii române, în primul rând
de cei în care avea încredere și de care era atașată afectiv.
În activitatea directă cu D. au fost concepute şi
aplicate instrumente și metode coerente de lucru care au avut
rezultate mulţumitoare, la nivelul abilităților de exprimare
orală:
--jocuri de punere în corespondență a unui cuvânt auzit cu
imaginea corespunzătoare;
-exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe;
- exerciții de delimitare a cuvintelor în enunțuri pentru a
înţelege semnificaţia globală a unui text scurt, după
ascultarea repetată a acestuia, sau după lămuriri suplimentare;
- exerciții de formulare a răspunsurilor la întrebările puse,
uneori cu imprecizii, corectate la solicitarea educatoarei;
-- joc de masă cu citire de imagini fluent şi corect, folosind
enunţuri clare;
- exerciții de alcătuire de propoziţii formate din 2-3 cuvinte;
-jocuri didactice de dezvoltare a limbajului;
- jocuri muzicale;
- jocuri cu text și cânt;
- joc de rol;
- joc de atenție.
ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ
Activitatea de învăţare
Preșcolarul D. este antrenat în activităţile specifice pe arii
de stimulare sau recuperatorii şi recreative, cu respectarea
particularităţilor de vârstă şi individuale. Sarcinile de
învăţare sunt diferenţiate. Activitatea didactică se
organizează pe grupuri mici sau în perechi. La orice activitate,
fata este ajutată de colegi şi încurajată pentru orice efort
cât de mic.
Evaluarea programului de schimbare
Pe parcursul anului școlar, obiectivele pe termen scurt
au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă a
comportamentului fetei. Odată cu dezvoltarea capacității de
comunicare în limba română, ea a devenit încrezătoare în
forţele proprii şi a început să inițieze discuții sau jocuri
cu colegii de grupă. E din ce în ce mai activă, se bucură
pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă. S-au
observat, în scurt timp, progrese în atingerea comportamentelor pe
domeniile de dezvoltare ale copilului.
Rezultate:
- consilierea comportamentală;
- antrenarea preșcolarului în activităţi plăcute pentru a-l
stimula;
- antrenarea preșcolarului în activităţi extracurriculare;
- formarea deprinderilor de scriere corectă şi respectare a
spaţiului de scris;
- îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului;
- dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;
- dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaţionare în grup.
CONCLUZII
În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea
programului de intervenţie personalizat pe perioade de câte trei
luni, evaluat și revizuit permanent în funcție de evoluția
fetei, s-a ajuns la concluzia că datorită exerciţiilor şi
activităţilor simple, accesibile, desfăşurate în ritm propriu,
preșcolarul a depăşit în mare parte dificultăţile sale,
dobândind o experienţă cognitivă superioară celei anterioare,
înlăturând anumite bariere, în special cea lingvistică, din
calea dezvoltării sale.
Consider că a fost decisivă adoptarea unei atitudini
flexibile din partea educatoarei, dar la fel de importante au fost
şi responsabilizarea familiei preșcolarului, încurajările,
stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în
propriile forţe, precum şi reluarea unor anumite activităţi în
vederea consolidării achiziţiilor dobândite și
proiectarea/desfășurarea unor activităţi care să-l atragă pe
copil, folosind metode interactive și încurajând cooperarea și
comunicarea în cadrul grupurilor de lucru.
Dacă nu s-ar fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi
întâmpinat probleme de adaptare și integrare în viața de viitor
școlar.