STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE ÎN ÎNSUŞIREA TEXTULUI LITERAR

STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE ÎN ÎNSUŞIREA TEXTULUI LITERAR

Învăţător, Voaedeş Silvia
Şcoala Gimnazială Nr. 2, Piatra - Neamţ

O învăţare eficientă, durabilă este aceea care are la bază participarea activă a elevului la descoperirea informaţiilor, a sensului şi utilităţii lor.
Fără a exclude metodologia tradiţională, promovăm metodele activ-participative care pregătesc elevul pentru însuşirea cunoştinţelor pe calea activităţii proprii, angajării gândirii, mobilizării capacităţilor intelectuale şi solicitării emoţional – motivaţionale.
Propunem câteva exemple de metode interactive ce se pot utiliza în demersul didactic de receptare a textului „Vizită”, de Ion Luca Caragiale.
Mozaicul se poate utiliza după citirea explicativă a textului.
Elevii au fost împărţiţi în 5 echipe a câte 5 membri, fiecare elev a primit un număr de la 1 la 5 şi o fişă cu o sarcină de lucru pe care a trebuit să o rezolve independent, devenind „expert” în subtema aferentă numărului său.
Iată sarcinile consemnate pe fişele distribuite elevilor, conform numerelor primite în echipă:
Fişa nr. 1- grupul de experţi nr. 1- Citiţi cu atenţie textul „Vizită” şi găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru:
băieţel trompetă groază
onomastică jupâneasă vestibul
Fişa nr. 2 - grupul de experţi nr. 2 - Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele subliniate să aibă alte sensuri decât cele din propoziţiile date:
• Mama l-a sărutat dulce pe Ionel.
• Băiatul alintat a spart urechile musafirului.
Fişa nr. 3 - grupul de experţi nr. 3 - Răspundeţi la întrebări:
1. Cine este autorul textului?
2. Când se petrece acţiunea?
3. De ce se duce autorul în vizită la doamna Maria Popescu?
4. Ce îi aduce autorul în dar băiatului?
5. Cum se comportă Ionel Popescu?
6. Care este învăţătura textului?
Fişa nr. 4 - grupul de experţi nr. 4 - Completaţi textul:
Autorul ____________________ a făcut o vizită doamnei ________________ cu ocazia ________________________ . Acesta i-a adus în dar băiatului ____________________________ . Ionel s-a comportat ______________________ . Mama sa a încurajat ___________________ băiatului.
Mie nu mi-a plăcut____________________ . L-aş sfătui ________________ .
Fişa nr. 5 - grupul de experţi nr. 5 - Alegeţi cuvintele ce exprimă însuşiri ce se potrivesc personajului Ionel: blând, obraznic, egoist, needucat, elegant, cuminte, neascultător, ordonat, răsfăţat, dezordonat, bun, respectuos.
Experţii din fiecare grupă au rezolvat sarcina independent, apoi s-au reunit în grupul experţilor, au găsit varianta finală pe care să o prezinte celorlalţi membri ai grupului iniţial. În timpul predării reciproce, ceilalţi membri au cerut expertului lămuriri, au pus întrebări, au venit cu completări.
La final, am cerut elevilor să prezinte oral, în ordinea iniţială, fiecare parte a materialului, aşa cum s-a asimilat în cadrul grupurilor de experţi. Astfel s-a realizat sinteza, iar tema a fost prezentată în integralitatea sa.
Pentru feedback-ul activităţii, s-a aplicat următorul test:
Puneţi în ordine ideile lecturii:
_ Băiatul a pus dulceaţa în şoşonii musafirului.
_ Ionel face zgomot asurzitor cu toba şi trâmbiţa.
_ Scriitorul i-a făcut o vizită doamnei Maria Popescu, de onomastica fiului ei.
_ Ionel a lovit-o pe mama sa cu sabia în obraz.
Elevii au lucrat cu plăcere, şi-au asumat responsabilităţile şi au însuşit conţinutul propus.
Se poate utiliza apoi, Jurnalul cu dublă intrare prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Elevii sunt puşi în situaţia de a citi, a selecta şi a-şi exprima opiniile proprii referitoare la text.
Prin Metoda predării/învăţării reciproce elevii au fost puşi să joace rolul profesorilor, instruindu-şi colegii. Organizaţi pe grupe, au extras dintr-un bol un bileţel pe care este scrisă una din literele R, Î, C, P. Rezumatorii (R) au rezumat textul, Întrebătorii (Î) au formulat întrebări referitoare la conţinutul studiat, Clarificatorii (C) au identificat cuvintele şi expresiile literare din text, comportamentele, atitudinile şi le-a clarificat, Prezicătorii (P) au făcut predicţii asupra a ceea ce se va întâmpla în continuare, exprimând idei neaşteptate
Explozia stelară (Starbursting) este o metodă de stimulare a creativităţii, similară brainstormingului şi se foloseşte cu scopul de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. Demersurile de explorare, căutare şi diseminare încep din centru spre în afară asemenea unei explozii stelare, cu întrebări din aproape în aproape: ce?, de ce?, cine?, cum ?, unde? care vor genera altele din ce în ce mai complexe. Exemplu:
*Ce îi dăruieşte musafirul băiatului?
*Cine era Ionel Popescu?
*De ce a ieşit Ionel cu cheseaua în vestibul?
*Cum se comportă băiatul ?
*Unde primeşte mama o lovitură de sabie?
Metoda cubului este folosită pentru explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective şi oferă elevului posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe, integratoare
Pe feţele unui cub au fost înscrise următoarele cerinţe:
1. Descrie personajul principal - Personajul principal este Ionel Popescu. Este un copilaş drăguţ , de vreo opt anişori, îmbrăcat foarte elegant într-un costum de maior de roşiori, „uniformă de mare ţinută”, răsfăţat, obraznic, zgomotos, dezordonat, needucat.
2. Compară comportamentul mamei şi comportamentul musafirului faţă de Ionel – Mama îl sărută „dulce”, „scuipându-l să nu-l deoache” – musafirul îi explică comportamentul unui maior de roşiori; mama se amuză şi nu îl sancţionează pentru că fumează, musafirul este contrariat,…
3. Analizează - atitudinea mamei faţă de purtarea lui Ionel şi ceea ce crede ea despre educaţia pe care i-a dat-o (încurajare, dragoste prost înţeleasă, se pretinde pretenţioasă şi consideră că face sacrificii pentru a-i oferi educaţie ,îl „scuipă să nu-l deoache”, îl răsfaţă din ignoranţă).
4. Asociază calităţile potrivite lui Ionel: educat, obraznic, simpatic, antipatic ,chipeş, politicos, răsfăţat,respectuos, ordonat, ştrengar, deştept, dezordonat, periculos, drăgăstos, sincer.
5. Aplică - Creează un dialog între un copil civilizat care îşi aniversează ziua şi musafiri !
6. Argumentează – Explică de ce acest text are titlul „Vizită”? Ce învăţăm din text?
Metoda pălăriilor gânditoare - „SIX THINKING HATS” este o tehnică interactivă care contribuie la dezvoltarea gândirii pentru că cele „şase pălării” sunt şase moduri de a gândi în paralel, de a lua decizii analizând fiecare problemă din şase perspective: ce ştim, ce e bine, ce nu e bine,ce simţim,ce alternative avem, care este concluzia.
Pălăria albă - informează: ,,Despre cine este vorba în text?”
Pălăria roşie - spune ce simţi despre…,,Ce simţi faţă de comportamentul băiatului?”
Pălăria neagră - aspecte negative:,,Ce greşeli a comis Ionel în timpul vizitei?”
Pălăria galbenă-aspecte pozitive:,,Care este semnificaţia cuvintelor ,,gazdă” si ,,musafir”?”
Pălăria albastră - clarifică:,,Adresează colegilor întrebări din text să vedem dacă l-au înţeles!”
Pălăria verde-generează idei noi:,, Dacă ai fi Codul bunelor maniere, ce le-ai transmite cititorilor textului?”
Harta lecturii este o forma de organizare si sintetizare a conţinutului informaţional al unui text cu următoarea structură: localizarea evenimentului (spaţiu geografic, cultural, social);
problema, motivul, aspectul generativ; evenimentele, etapele, fragmentele; personajele;
soluţiile; concluziile.
Harta predicţiilor:
Ce credeai că o să se întâmple ?
- Credeam că se va bucura de cadou şi va merge în camera lui.
- Credeam că mama îl va certa pentru că a necăjit-o pe jupâneasă.(…)
Ce s-a întâmplat ?
- Se bucură de cadou dar nu merge în camera lui.
- Mama îl ia în braţe şi îl sărută.(…)
Cadranele au avut următoarea structură:
• Dezaprobăm comportament lui Ionel Popescu pentru că…
• Găsim scuze băiatului pentru că…
• Dacă eram mama lui…..
• Am învățat…
Ciorchinele - l-am folosit pentru caracterizarea personajului principal, Ionel Popescu.
Procesul literar „Să-l judecăm pe Ionel Popescu!” a încheiat studiul lecturii şi s-a desfăşurat într-o activitate extracurriculară. Elevii au primit, după preferinţe, roluri: judecătorul, procurorul, grefierul, inculpatul, avocaţi ai acuzării sau avocaţi ai apărării, martori.
Desfăşurarea procesului:
- Un elev, ce interpretează rolul grefierului, anunţă intrarea completului de judecată, iar asistenţa se ridică în picioare şi salută;
- Preşedintele completului pune în temă auditoriul cu cazul ce va fi judecat: „Comportarea lui Ionel Popescu în timpul vizitei prilejuită de onomastica sa”.
- Procurorul dă citire actului de acuzare: Ionel Popescu, un băieţaş de vreo opt anişori, este învinovăţit de comportare necivilizată: deranjează jupâneasa la bucătărie, bate în tobă şi suflă în trâmbiţă de „sparge” urechile musafirului, o loveşte pe mama cu sabia în obraz, fumează, loveşte cu mingea ceaşca de cafea şi pătează pantalonii musafirului, îi toarnă dulceaţa în şoşoni.
- Judecătorul dă cuvântul inculpatului, care recunoaşte că se face vinovat de cele menţionate în actul de acuzare, dar motivează că era onomastica sa, iar mama lui îl iubeşte şi îl aprobă.
- Se audiază martorii: musafirul, slujnica, mama, care prezintă aspecte ale cazului, din punctul lor de vedere şi pot răspunde la întrebări.
- Judecătorul dă cuvântul avocaţilor.
Urmează pauza de deliberare, care, pentru activizarea întregii asistenţe, este folosită pentru dezbaterea cauzei, dar şi a sentinţei ce se aşteaptă.
- Se citeşte sentinţa: Inculpatul Ionel Popescu se face vinovat pentru comportare necivilizată, obrăznicie, egoism,lipsă de respect. Îl sfătuim să îşi ceară scuze public tuturor celor pe care i-a deranjat prin comportarea sa. Îl condamnăm să studieze „Codul bunelor maniere” şi să dovedească la următoarea aniversare că a dobândit o bună educaţie şi se poartă cu respect.
Cvintetul, Lectura în perechi, Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, Brainstormingul, Ghidurile de studiu, copacul ideilor, Metoda R.A.I., Jocul de rol, Dezbaterea pro/contra, Metoda minicazurilor ,diagrama Venn, sunt, de asemenea, metode pe care le-am folosit cu succes în receptarea textelor literare, în ciclul primar.
Metodele şi tehnicile interactive fac din lecţia de literatură o aventură a cunoaşterii în care elevul participă activ, după propriile puteri. Ele contribuie la dezvoltarea gândirii critice, exersarea capacităţilor de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit, stimulând iniţiativa tuturor elevilor implicaţi în sarcină. Asigură punerea în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii, clarificarea conceptuală şi o integrarea uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale. Demersul educativ interactiv se adaptează particularităţile individuale ale elevilor, valorifică şi stimulează potenţialul creator şi originalitatea acestora.

BIBLIOGRAFIE:
• Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. – Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova, 2002
• Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Editura Polirom, 2006;
• Chiprian, C., Ciupercă, L. – Soluţii didactice alternative ,Editura „Spiru Haret”, Iaşi, 2006;
• Neacşu, I. – Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990.
• *** - Optimizarea metodologiei didactice, Ghid metodologic, CCD Neamţ,2002