Jocuri educaţionale

Pericol de explozie
Adunări şi scăderi în concentrul 0-10000
Matematica Clasa a III-a

Întrecerea
Folosirea parantezelor în exerciţii
Matematica Clasa a III-a

Înghetata crescătoare
Formarea numerelor alcătuite din sute, zeci, unităţi
Matematica Clasa a III-a

ROLUL FORMATIV ŞI IMPACTUL ACTIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Învăţământ primar | Consiliere si orientare

Propus de: lisandra2005 | 12.02.2019 12:05 | Revista cadrelor didactice nr. 54/2019 | 70 vizualizări

Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat.

ROLUL FORMATIV ŞI IMPACTUL ACTIV
AL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

Prof. înv.primar IUGA MARIA-LILIANA
Şcoala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz" Soloneţu-Nou

Motto: „Scopul educației este acela de a schimba o minte goală, cu una deschisă.”
Malcolm Forbes

Pornind de la faptul că învățământul românesc actual pune accent, atât pe învățământ de performanță, cât şi pe dezvoltarea abilităţilor practice, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, un rol important „ în viaţa” elevilor, pe lângă cunoştinţele teoretice, îl reprezintă activităţile extracurriculare. Acestea au un impact activ, atât asupra performanţelor şcolare, integrării sociale, cât şi asupra dezvoltării personalităţii elevilor.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre talente, aptitudini, cultivarea unui stil de viaţă civilizat. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează cunoştinţe pe care le pune în contact direct cu obiectele, lucrurile, fenomenele din natură.
Activităţile extracurriculare prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul orelor de curs. Conţinutul acestora nu e stabilit de o programă şcolară, ci de cadru didactic, în funcţie de dorinţele, interesele, trebuinţele elevilor.
Pentru o bună desfăşurare a activităţilor extracurriculare, trebuie să se aleagă din timp materialele, sursele necesare, modul de ordonare a acestora într-un repertoriu cu o temă centrată şi originalitatea – „spectacolul” susţinut de cadrul didactic. Prin desfăşurarea acestora, cadrul didactic are posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine elevii, de a-i vedea în altă ipostază, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să pătrundă în „cămara sufletului lor”, să-i pregătească pentru ceea ce îi va aştepta. Totodată, aceste activităţi permit elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar, cei timizi, să reducă nivelul de anxietate, să-şi pună în practic adevărata lor valoare intelectuală.
În cadrul desfăşurării activităţilor extracurriculare, elevii sunt activi, entuziasmaţi, participă într-o atmosferă de voie bună, optimism, cu însufleţire şi dăruire.Datorită acestora, ei pot să se exprime liber, fără teama de a primi un calificativ bun sau rău, sunt îndrumaţi să dobândească o gândire independentă, toleranţa de ideile noi, capacitatea de a descoperi şi rezolva diferite probleme. Totodată, li se dezvoltă simţul practic, estetic, dragostea pentru artă, istorie, neam, operaţional şi se autodisciplinează.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca forme variate: spectacole cultural-artistice, serbări şcolare pe diverse teme, excursii , vizite, cercuri pe diferite discipline sau literare, concursuri, întreceri sportive, vizionarea de emisiuni muzicale, teatru de copii.
Spectacolele reprezintă o formă de activitate extracurriculară prin care elevul face cunoştinţă cu lumea artei, frumosului, esteticului; constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, apelând în permanenţă la afectivitatea lui. La ora actuală, sunt binevenite, având în vedere că trăim într-o lume dominantă de mass media, calculator, internet. Acestea nu fac decât să contribuie la transformarea copiilor în fiinţe incapabile să gândească singuri, de a se controla emoţional, comportamental, nişte fiinţe slab dezvoltate intelectual. Totodată, elevii devin dependenţi de aceste surse, ca un drog de care nu pot renunţa.
Având în vedere rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria învăţământului românesc, s-a constatat că lucrările din ultimii ani destinate acestora au fost deficitare, greoaie prin conţinut, valenţe şi scopul lor.
Serbarea şcolară este o modalitate de cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin conţinutul însuşit în cadrul acesteia, elevii, încetul cu încetul, cu paşi mărunţi, încep să-şi adune o bogăţie de idei, impresii, trăiesc cu emoţii situaţiile concrete. Prin intermediul acestora se realizează stimularea şi educarea atenţiei, exersarea memoriei. Pentru mărirea stabilităţii atenţiei, trebuie avută în vedere intervenţia la momentul potrivit, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi susţinută de suportul afectiv-motivaţional.Cele mai puternice stimulări ale sensibilităţii estetice ale elevului sunt lectura artistică, cântecul, dansul, recitarea. Valoarea estetică mai poate fi mărită şi datorită cadrului, locului de desfăşurare al serbărilor: o sală de festivităţi, un cadru festiv, un colţ amenajat în chip de sărbătoare.
Contribuţia elevului, în ceea ce priveşte pregătirea şi desfăşurarea spectacolului artistic, trebuie privită din perspectiva dorinţei de a arăta spectatorilor latura sa artistică, distracţie, plăcerea estetică, satisfacţie, şi totodată, deşi, „a fi un mic şi bun actor e lucru mare”. Nu oricine are curajul, tăria de a urca pe scenă, de a juca un rol. Cel mai mare succes e acela, când reuşeşte să trezescă în sufletul spectatorilor o mare emoţie şi reacţia acestora să-i insufle elevului o mai mare încredere în propria sa persoană, să-l stimuleze, astfel încât să dea tot ce e în stare.
În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale
( excursii, drumeţii, plimbări ) , copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele, lucrurile, fenomenele, anumite locuri istorice. Acestea sunt axate, în principal, pe viaţa în aer liber. În cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimente de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. Dominantele acestui tip de activităţi trebuie să fie grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor copiilor şi de respectarea acestora. Acestea le oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei, cei timizi, posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Datorită acestor activităţi, elevii pot să reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor artistico-plastice şi modelaj , iar materialele pe care le adună ,sunt folosite în activităţile practice sau chiar în jocurile de creaţie. Trebuie menţionat faptul că, la vârsta şcolară, elevii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens, parcă ar fi nişte „adevărate aspiratoare”.
O altă metodă extraşcolară care stârneşte interesul elevului pentru diferite arii curriculare şi are în acelaşi timp, o importanţă deosebită şi în orientarea profesională a elevilor, sunt concursurile şcolare. Cele mai cunoscute sunt: "Cangurul" sau Olimpiadele şcolare. Acestea pot oferi cea mai bună sursă de motivaţie, determinând elevii să studieze mai mult şi cu mai multă atenţie conţinuturile învăţării şi prin urmare, pot, prin propriile forţe, să obţină rezultate mai bune la şcoală. Pot avea acelaşi efect şi concursurile organizate în sala de clasă, de către cadrele didactice din şcoală. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută, relaxantă,”nu cu dureri de cap”, vor stimula spiritul de iniţiativitate al copilului, îi va oferi prilejul să se integreze în diferite grupuri, pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi, totodată, va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele.
În concluzie, luate împreună, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară, care sunt într-o strânsă legătură, dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi asumarea responsabilităţilor sociale, realizandu-se, astfel, „prietenie strânsă” între elementul cognitiv şi cel comportamental.Nu trebuie uitat faptul că activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber, iar succesul este garantat dacă ai încredere în propria lor imaginaţie, bucuria şi dragostea din „cutiuţa sufletului său , dar să îi laşi pe ei să te conducă spre o lume a lor, o lume de basm, de acţiuni frumoase şi valoroase.

BIBLIOGRAFIE:

1.Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pg.162;
2.Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 124 evenimente

«APRILIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Brnduse

Propus de: valerpop

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre utilitatea evaluărilor naționale la clasele a II-a și a IV-a?

347 voturi | 7 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: 8101961 Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!