Nr. 89/2022

ISSN: 2393 – 0810

Cuprins

Învăţământ primar

● Proiectul educațional local „ Cresc sănătos de mic”, Elena Pavel

● CERC LITERAR LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA “TINERE CONDEIE”, Angelica Ivan

● Jocuri didactice, HAJNAL EGYED

● Comunicarea în mediul educațional, Nicoleta Alina Profesor înv.primar Andrei

● FABULA CA INSTRUMENT DE FORMARE INSTRUCTIV- EDUCATIV IN INVATAMANTUL PRIMAR, Aura Melania Cojocea

Învăţământ gimnazial

● Creativitatea și gândirea matematică, crina hozan

● Importanța și utilitatea săptămânii “școala altfel” în dozarea efortului de învățare a elevilor pe parcursul anului școlar, Attila Mihai Szabo

● Reflecții asupra relației părinte – profesor în realitatea zilelor noastre, Marioara Vonica

● Activitățile extrașcolare, metode atractive de învățare, roxana dan

● Prevenirea abandonului școlar prin activități sportive la copiii cu C.E.S., Marinela -Adriana Sveduneac

● În cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis și reînnoit, Gál-Iankó Katalin

● Activitățile nonformale -rol important în dezvoltarea personalității elevului, ionela apetrei

Învăţământ liceal

● 238 de ani de învățământ pedagogic românesc pe plaiurile bihorene, Simona Nicoleta Martin

● Împreună facem școala mai bună, Carmen Solomon

● ÎNVĂȚĂM DE LA COPII, iulian iftime

Interes general

● METODE INTERACTIVE UTILIZATE LA ORELE DE CHIMIE, Ana Juverdeanu

● AŞEZĂRI UMANE DE PE VALEA IALOMIŢEI, Tatiana COSTACHE

● NOTAREA STUDENTILOR (ELEVILOR)-ANALIZA ETICII SI INTEGRITĂȚII ACADEMICE, Marina Adelina Oancea

● Abordarea părăsirii timpurii a școlii prin programul Erasmus+, Daniela Petru

Proiectul educațional local „ Cresc sănătos de mic”

Elena Pavel
Scoala Gimnaziala "O.Doamna" Oradea, Bihor, Oradea

Argument: Dacă vrem să avem o minte sănătoasă într-un corp
sănătos trebuie să știm să alegem ce să mâncăm. Legumele si
fructele trebuie să ocupe un loc important în hrana copiilor cât
și a adultului, datorită conţinutului mare de substanţe
hrănitoare şi în special de vitamine.
Este important ca, încă de la vârste fragede,
copiii să fie educaţi cu privire la o alimentaţie sănătoasă.
Această educaţie este oferită, în primul rând, de către

familie. Copiii tind mai mult să imite ceea ce văd şi nu să
facă ceea ce li se spune.
De asemenea, şcoala are un rol important în
transmiterea informaţiilor nutriţionale şi prezintă avantajul de
a se adresa unui procent reprezentativ din populaţie. Aşa cum
şcoala este responsabilă pentru dezvoltarea unor abilităţi
esenţiale, cum ar fi: cititul, scrisul, socotitul, la această
listă ar trebui să se adauge şi cunoştinţele şi abilităţile
nutriţionale. Este important ca aceştia să aibă acces la
informaţii corecte. Informaţii care poate nu sunt explicate pe
înţelesul lor sau care poate sunt puse în practică greşit.
Studiile au arată că obiceiurile alimentare
învăţate în perioada copilăriei sunt greu de influenţat în
perioada adultă. Fie că e vorba de obiceiuri alimentare
sănătoase sau nesănătoase.
Participanți: elevii claselor primare din 3 școli din Oradea,
împreună cu Centrul de nutriție „Harmony” Oradea
Descrierea proiectului:

A. Denumirea proiectului:
a) Titlul: Cresc sănătos de mic!
b) Domeniul și tipul de aplicație: învățământ, educație
pentru sănătate
c) Tipul de proiect: educațional/local
B. Context: Alimentaţia are un rol esenţial în menţinerea
stării de sănătate. De asemenea, alimentaţia
nesănătoasă este asociată cu bolile legate de nutriţie:
obezitatea, diabetul zaharat tip II, bolile cardiovasculare, bolile
dentare, anorexia, bulimia, etc. Statisticile arată că, până în
anul 2020, morbiditatea (cazurile de boală) datorată alimentaţiei

nesănătoase a crescut până la 57% pe plan mondial, iar
mortalitatea datorată acestora a crescut până la 75%. Partea
bună este că aceste lucruri pot fi prevenite prin intervenţia
asupra factorilor de risc modificabili, a sedentarismului şi
obiceiurilor alimentare, prin educarea populaţiei.
Descrierea proiectului: Așa cum doctorii ne spun de fiecare data,
este mai ușor să prevenim obezitatea și consecințele ei nefaste
decât să tratăm mai târziu. Potrivit statisticilor oficiale, în
America unul din trei copii este obez, în Europa avem unul din
patru copii obez, iar în România unul din cinci copii are mai
multe kilograme decât ar trebui. Mai îngrijorător este că peste
tot în lume numărul copiilor obezi este într-o continuă
creştere. Specialiştii susţin că principala cauză care a condus
la această situaţie o reprezintă alimentaţia.
Scop:Educarea copiilor pentru un stil de viață sănătos, precum
și antrenarea lor în activităţi extraşcolare plăcute, care să
dezvolte simţul practic si comunicarea;să se familiarizeze cu
regulile de bază ale unei alimentaţii sănătoase.
Obiective specifice privind elevii: Să identifice efectele nocive
ale supraalimentaţiei şi subalimentaţiei, să definească
noţiunea de „junk-food” şi să descrie efectele acesteia
asupra organismului, să analizeze propriile obiceiuri alimentare
în scopul identificării distribuţiei şi structurii meselor, să
identifice modalităţi prin care se poate realiza un echilibru
între consum şi aportul caloric, cunoaşterea valorilor nutritive
ale fructelor şi legumelor, dezvoltarea unui comportament corect
referitor la consumul alimentelor sănătoase, în special- fructele
şi legumele, fără aditivi, mai ales în timpul cât elevii nu
sunt sub supravegherea părinţilor, stimularea consumului de fructe
şi legume, a altor alimente proaspete, conştientizarea unui

program riguros de masă, de joacă, de trai, să conştientizeze
importanţa fructelor şi legumelor în viaţa noastră, să-şi
formeze obişnuinţa de a consuma la desert fructe proaspete, să
prepare şi să consume des salate de fructe şi legume proaspete,
unele mâncăruri din alimente sănătoase, să participe cu
plăcere şi interes la activităţi practice specific, să creeze
versuri, compuneri despre fructele şi legumele lor preferate.
Obiective specifice privind cadrele didactice: implicarea cadrelor
didactice cu metode noi de stimulare a interesului pentru hrănirea
sănătoasă, educarea convingerii că sunt necesare principiile
educației nutriționale corecte, schimb de experiență între
școlile implicate, organizarea de acțiuni comune cu partenerii
;intensificarea implicării părinţilor în activitatea școlii şi
sprijinirea tuturor activităților inițiate de cadrele didactice.
Obiective specifice privind părinţii: conştientizarea
părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi educaţia
propriilor copii, intensificarea implicării părinţilor în
activitatea școlii şi sprijinirea tuturor activităților
inițiate de cadrele didactice.
Obiective specifice privind partenerii implicaţi: sprijin în
derularea cu succes a proiectului.
Grup țintă: elevii claselor primare din 4 școli
Beneficiari direcți: elevii din clasele primare de la școlile
partenere, cadrele didactice implicate.
Beneficiari indirecți: părinții elevilor din școlile partenere.
Locul desfășurării: sala de clasă, holul şcolii
Modalități de realizare: activităţi comune, prezentarea unor
materiale audio-video care să ilustreze aspecte din activitatea
grupurilor ţintă.
Perioada de colaborare: mai 2021- iunie 2022

Mediatizare: revista „Ovidan”, revistele școlare proprii
școlilor implicare, Facebook, presa locală
Conținutul proiectului: Calendarul activităților
Activitatea nr. 1- Popularizarea proiectului la nivelul unităţilor
de învăţământ şi în rândul colaboratorilor, mai 2021,
Mediatizare în presa locală
Activitatea nr.2.- Dulciuri sănătoase-Budinca cu semințe de chia,
Școala Altfel, mai 2021
Activitatea nr. 3- Mănânci sănătos, eşti voios!, oct. 2021:
Definirea piramidei alimentare, explicarea necesarului nutritional
de crestere al copiilor, ilustrarea sezonalității farfuriilor.
Activitatea nr. 4- Halloween-Povești și mâncăruri despre și cu
dovleac, nov. 2021
Activitatea nr. 5- Alternative de mese echilibrate pentru
Sărbătorile de iarnă, dec. 2021
Activitatea nr. 6- Nutriția specifică perioadei de iarnă,
explicarea nevoilor nutriționale iarna, hrana în perioada rece,
febr. 2022
Activitatea nr. 7- Mamei mele-desertul preferat: Reinterpretarea
deserturilor traditionale pentru a fi mai nutritive si mai
sănătoase, mart.2022
Activitatea nr. 8- Paștele-delicii de primăvară, aprilie 2022
Activitatea nr. 9- Ce înseamnă hrană pozitivă și persoană
sănătoasă? Floarea sănătăţii, hrană pozitivă, reducerea
risipei alimentare, mai 2022
Activitatea nr. 10- Iubeşte Mediul, iubeşte Viaţa! Parlamentul
verde- proces, iunie 2022
Evaluare –Calitate
Evaluarea proiectului :realizarea unei expoziţii cu produsele
realizate de elevi, portofoliul proiectului, expoziție cu

lucrările copiilor, fotografii din timpul activităților,proba
practică de pregătire a salatelor de fructe şi legume.
Evaluare internă: dir.prof., toate cadrele didactice implicate
în proiect
Evaluare externă: I.S.J. Bihor
G. Monitorizarea proiectului: I.S.J. Bihor
H. Rezultate
Rezultate cantitative: albume foto în format electronic și
printat, afișe, pliante de prezentare a proiectului multiplicate
pentru fiecare școală sau instituție implicată în proiect;un
album ce cuprinde momente importante din desfășurarea proiectului,
realizat în format electronic și multiplicat pentru fiecare
participant la proiect;creșterea numărului de participanți la
activitățile de educație nutrițională.
Rezultate calitative:îmbunătățirea calității hrănirii
sănătoase, valorificarea potențialului intelectual și creativ al
fiecărui participant la proiect;îmbogățirea bagajului de
cunoștinte a fiecărui participant, îmbunătățirea comunicării
în interiorul echipei de proiect, dar și în relațiile profesor
– elev/ elev-elev, dezvoltarea spiritului de echipă la elevii din
grupul țintă, formarea unor relații de parteneriat cu
instituțiile partenere.
I. Diseminarea proiectului:apariții în mass-media, prezentarea
produselor create părinţilor, publicarea
proiectului pe www.didactic.ro
J. Impactul proiectului:activităţile vor fi mediatizate în presa
locală
K. Sustenabilitatea proiectului: este important ca, încă de la
vârste fragede, copiii să fie educaţi cu privire la o
alimentaţie sănătoasă. Această educaţie este oferită, în

primul rând, de către familie. Copiii tind mai mult să imite ceea
ce văd şi nu să facă ceea ce li se spune.
L. Bugetul proiectului:
Surse de finanţare: Resurse bugetare obţinute prin acţiuni de
voluntariat şi donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, pentru
asigurarea fructelor şi legumelor proaspete, a materialelor
necesare, fructe şi legume proaspete, vase, tacâmuri, echipament
de bucătarie, aparat de fotografiat, CD-uri, chestionare, diplome,
videoproiector, flipchart, marker, materiale video şi PowerPoint,
calculatoare cu conexiune internet, fotografii cu diverse alimente,
ambalaje de produse alimentare, polistiren, fişe de evaluare.
M. Valorificarea proiectului: extinderea proiectului și în alte
școli și instituții din țară; stimularea elevilor
participanți, popularizarea activităților la nivel local,
județean, național și internațional, realizarea unui album foto
cu secvențe din activitățile desfășurate pe parcursul
proiectului, reluarea proiectului prin modificarea tipului de
activități realizabile în alte contexte.
N. Anexe:
Acorduri de parteneriat:
Școala Gimnazială ,,Oltea Doamna” Oradea & Centrul de
nutriție- Harmony;
Acorduri ale celorlalte 2 școli implicate în proiect .

CERC LITERAR LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA “TINERE CONDEIE”

Angelica Ivan
Scoala Gimnaziala Nr.2 Buftea, Ilfov, Buftea

1. Argument

Provocarea acestui demers didactic a apărut din dorința de a
evidenția aptitudinile elevilor și de a realiza o împletire
între text, imagine, muzică pentru ca elevii să descopere și
alte modalități de a învăța. Lectura poate cuceri încă foarte
mult teren, dacă profesorul găseşte strategia adecvată şi
puntea de comunicare cu elevul.
Cunoaşterea conceptelor operaţionale nu este suficientă pentru o

bună aprofundare a fenomenului literar. Fără a minimaliza şi
fără a exclude dintre sursele de lectură calculatorul, ne-am
propus o mai bună apropiere a elevului de carte, creând o
atmosferă de emulaţie şi competiţie, dar fără „trauma”
produsă de notare. Având în vedere faptul că elevii petrec
foarte mult timp în fața calculatorului, vrem să îi determinăm
să utilizeze internetul și în scopul de a se documenta, de a
învăța.
Această activitate vine în sprijinul elevilor cu spirit creativ,
cu imaginație bogata și al elevilor cu simț critic.
Scopul principal al proiectului este acela de a-l transforma pe
elev într-un adevărat consumator de lectură, conştient de
valoarea şi importanţa cărţii în desăvârşirea
personalităţii lui, de rolul pe care-l ocupă cartea în
relaţionarea cu lumea din jur, cu restul universului.

2. Scopul cercului:
 Dezvoltarea creativității și a imaginației elevilor;
 Formarea gustului pentru lectură al elevului;
 Formarea unor criterii axiologice proprii prin care să
distingă singur ce şi când să citească;
 Formarea unui inventar de instrumente de analiză a unei creatii
literare sau artistice care să-l ajute să comunice mai bine cu el
însuşi şi cu cei din jurul lui;
 Dezvoltarea valenţelor morale, religioase, patriotice şi
artistice;
 Realizarea unei reviste școlare în care elevii își regăsesc
creațiile.

3. Obiectivele cercului:

 Dezvoltarea creativității prin realizarea unor texte literare;
 Participarea la concursuri școlare cu creațiile proprii;
 Exprimarea opiniei în fața celorlalți fără teama de a fi
criticat.
 Descoperirea, fără constrângerile “catalogului”, a
plăcerii de a citi.
 Cultivarea la elevi a lecturii de plăcere şi a analizării
acesteia.
 Stimularea interesului pentru literatura română.
 Formarea la elevi a unei gândiri proprii de relaţionare cu cei
din jur şi cu ei înşişi.

4. Grupul țintă: principal: elevii claselor a II-a și a III-a;
secundar: alți elevi ai școlii care doresc
să participe.

5. Durata: 1 an școlar, cu posibilitatea continuării și în anii
următori.

6. Etape în derularea cercului:

 Stabilirea calendarului de activități pe sem I și al II-lea
 Formarea echipei de proiect.
 Desfășurarea fiecărei activități.
 Realizarea unui CD cu fotografiile de la fiecare activitate.

7. Oportunitati in desfasurarea cercului:

 Formarea unei echipe manageriale avizată şi cu deschidere

către practicile de lectură;
 Existenta unui profesor- documentarist sau a unui bibliotecar;
 Existenta unei biblioteci cu o bună dotare de carte în stare
să asigure “nevoile” cercului literar;
 Toţi elevii sunt înscrişi la bibliotecă;
 Existenta unui săli in care sa se asigure asigura mobilierul,
atmosfera, personalul necesar desfășurării activităților;
 Existența unui calculator conectat la internet și a unui
videoproiector..

8. Riscuri in derularea cercului:

 Școala funcționează în 2 schimburi (clasele mici dimineața
și clasele mari după-amiaza), acest fapt îngreuind întâlnirea
tuturor participantilor la cerc la aceeași oră;
 Inapetenţa – iniţială – pentru lectură a tuturor
elevilor; de aceea se impune un efort mai mare din partea echipei de
prouect pentru atragerea şi convingerea lor;
 Dotarea de carte a bibliotecii nu satistaface întru totul
nevoile de lectură ale copiilor;
 Riscul aglomerării şi suprasolicitării elevilor.

9. Activitati propuse (Tema activității/ modalități de
realizare)

A. “TOAMNA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ”
- recitări de poezii despre toamnă;
- prezentare power point;
- romanțe și cântece despre toamnă;

B. “TOAMNA NE INSPIRĂ”
- realizarea și discutarea unor creații despre acest anotimp;
- activitatea se realizează prin metoda “masă rotundă”;

C. “FILE DE CARTE PE MICUL ECRAN” - Ion Creangă
- relația dintre viața și opera lui Ion Creangă;
- vizionarea unor secvențe din filmul “Amintiri din
copilărie”;
- dramatizarea unor fragmente citite din opera marelui scriitor;

D. “TRADIȚII DE CRĂCIUN”
-colinde românești;
-versuri de iarnă;
- scenete;

E. “SĂ-L REDESCOPERIM PE EMINESCU”
- prezentare power point;
- recitare de poezii;
- cântece pe versuri eminesciene;
- creații în spririt romantic (elevii claselor V-VIII);

F. “FILE DE CARTE PE MICUL ECRAN” - I.L.Caragiale
- relația dintre viața și opera lui I.L.Caragiale;
- vizionarea unor secvențe din “Momentele și schițele”
caragialiene;
- dramatizări;
- jocul de rol;

G. “CHIPUL MAMEI”
- realizarea de poezii, compuneri, eseuri despre mama;

- cântece despre mama;
- “Mama” în operele autorilor – masă rotundă;

H. “CU PRIMĂVARA ÎN SUFLET…”
- realizarea de poezii, compuneri, eseuri despre primăvară;
- cântece despre primăvară, despre obiceiurile si tradițiile
de primăvară;
- “Primăvara” în operele pentru copii – masă rotundă;

I. “SĂ CULEGEM ROADELE…”
- premierea elevilor distinși cu premii la concursuri;
- serbare școlară cu dramatizări din operele studiate;
- cântece și poezii din creațiile autorilor studiați;
- prezentarea celor mai frumoase creații proprii.

10. Evaluare:
 Desfăşurarea unor activităţi comune sub forma unor jocuri
şi programe artistice;
 Participarea cu creațiile proprii la concursuri județene,
naționale;
 Apreciere asupra colaborării în modul de lucru, în
prezentarea produselor realizate;
 Acordarea unor diplome copiilor care s-au evidenţiat;
 Realizarea expoziţiei cu lucrările copiilor în şcoală;
 Popularizarea acţiunilor cu ajutorul mass-mediei;
 Realizarea unor procese-verbale pentru fiecare activitate;
 Distribuirea unor fișe de evaluare după fiecare activitate
pentru realizarea feed-back-ului.

Jocuri didactice

HAJNAL EGYED
Scoala generala "Fulop Aron" Feliceni, Harghita, Feliceni

Jocuri didactice utilizate la orele de limba şi literatura română
pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor de decodare a
mesajelor orale ale elevilor

Jocuri didactice specifice etapei de pre-ascultare
Etapa de pre-ascultare reprezintă primul pas spre înţelegerea
mesajului, importanţa ei fiind deosebit de mare în cadrul orelor
destinate receptării mesajului oral. În această etapă se
realizează familiarizarea elevilor cu contextul, motivarea lor

penru exerciţiile propriu-zise de ascultare, dar mai ales
orientarea terminologică a elevilor. Din acest motiv, se recomandă
pentru această etapă rezolvarea unor exerciţii lexicale, prin
care se introduc 3-4 cuvinte-cheie, absolut necesare, fără de care
înţelegerea textului ar fi imposibilă. Pre ascultarea ar trebui
să dureze maximum 5 minute.
În etapa de pre-ascultare a textului „La Polul Nord” de Aurora
Conţescu am utilizat jocul didactic „Ghiceşte cuvântul”.
Elevilor le-am arătat nişte imagini cu ajutorul
videoproiectorului. Au ascultat câteva cuvinte şi au decis care
dintre ele este reprezentat de imaginea dată. Iată imaginile:

Cuvintele ascultate erau: mustaţă, eschimoşi, şoşoni, urs
polar, Polul Nord, penguin.
Acest joc se poate juca în mai multe feluri. Elevii vor primi
următoarele sarcini:
a. Ascultaţi următoarele cuvinte şi potriviţi-le cu imaginilede
mai jos. Scrieţi cuvântul corespunzător sub fiecare imagine!
b. Alegeţi imaginea potrivită pentru cuvintele de mai jos.
Scrieţi cuvântul corespunzător sub fiecare imagine!
c. Ascultaţi propoziţia/ propoziţiile şi stabiliţi care dintre
imagini indică un cuvânt din acea propoziţie, sau care cuvânt

dintr-o serie ascultată nu este menţionat.
Un alt tip de joc didactic pe care eu, personal folosesc mai des
este „Să completăm”. Se ascultă un scurt text, o scurtă
convorbire sau o prelegere, apoi se citeşte un sumar succint al
acesteia, în care au fost omise câteva cuvinte sau expresii,
lăsându-se spaţii libere care trebuie completate cu
conţinuturile potrivite.
Exemplu:
„Ursul ............. este un animal ........care trăieşte la
Polul ........... Spre deosebire de ursul din pădurile
............... el are o blană albă, groasă. Sub piele are un
strat de ......................., care îl apără de
................”
(Cuvintele care lipsesc: polar, alb, Nord, noastre, grăsime, frig)

Jocuri didactice specifice etapei de ascultare
Axate pe înţelegerea mesajului, pentru tipurile de ascultare
prezentate mai sus, exerciţiile de comprehensiune pot fi:
întrebări deschise (cu răspuns scurt) şi închise (cu
răspunsuri multiple, de tipul A//F, completare de spaţii libere,
reformulări, tabele, scheme, exerciţii de rearanjare a textului
etc.
Exerciţiile cu itemi dihotonici (A/F) constituie un tip de
exerciţii des întâlnite şi preferate de elevi; se dă o serie de
propoziţii şi se solicită să se indice dacă acestea sunt
adevărate sau false, în funcţie de textul ascultat. Se recomandă
pentru identificarea detaliilor.
Exemplu de joc didactic:
Textul ascultat este următorul:
Ursul polar

-scurtă descriere-
Ursul polar este un animal care trăieşte la Polul Nord. Spre
deosebire de ursul din pădurile noastre, el are o blană albă,
groasă. Sub piele are un strat de grăsime, care îl apără de
frig.
Deşi are urechi mici, auzul lui este foarte bine dezvoltat. De
asemenea, şi mirosul, simte prada de la o distanţă de 30 de
kilometri. Ghearele lui sunt mari şi puternice.
Mâncarea lui preferată este carnea de focă, pe care o vânează
la copcă, adică la gaura făcută în gheaţă. Aşteaptă cu
răbdare lângă o copcă minute întregi ca foca să iasă la
suprafaţă. Ursul polar este un foarte bun înotător. Înoată
rapid, folosindu-se de labe. Poate sta sub apă până la cinci
minute. Puii de urs polar îşi urmăresc mama peste tot. Uneori se
urcă în spatele ei, chiar şi când aceasta înoată.
Greutatea ursului polar poate atinge 300-600 de kilograme.
Înălţimea lui ajunge la aproape 2 metri şi lungimea la 3 metri.
Urşii polari pot trăi chiar şi 40 de ani. Aceste animale sunt
protejate de lege.

Copiilor li se dă câte un cartonaş cu inscripţia pe faţă
A(adevărat) şi pe verso F (fals).
Se ascultă propoziţiile şi după ascultarea fiecărei
propoziţii, elevii trebuie să ridice propriile cartonaşe cu
răspunsul corect.
Propoziţiile ar putea fi următoarele:
Ursul polar trăieşte la Polul Sud.
Simte prada de la o distanţă de 30 de kilometri.
Ghearele lui sunt mici şi puternice.

Ursul polar nu este un foarte bun înotător.
Urşii polari pot trăi chiar şi 40 de ani.
Ei sunt protejaţi de lege.

Jocuri didactice specifice etapei de post-ascultare
În această etapă, elevilor li se cere să-şi utilizeze
cunoştinţele dobândite în etapele anterioare, valorificându-le
în contexte noi. Etapa serveşte fixării şi transferului de
cunoştinţe. Jocurile didactice şi exerciţiile aferente implică
competenţe de producere, scrierea sau vorbirea, ca atare şi
tipurile de exerciţii sunt specifice acestora. Se poate folosi
jocul de rol ( a cere/a oferi informaţii, monolog, motivarea unei
opţiuni, exprimarea preferinţelor etc.).
Exemplu de joc didactic:
Se desparte clasa pe 3-4 grupe. Fiecare grupă va primi câte o
imagine (poate fi aceeaşi imagine). Vor avea la dispoziţie 5
minute ca să alcătuiască, pe baza textului ascultat, cât mai
multe propoziţii corecte. Câştigă grupa care a reuşit să
formuleze cele mai multe propoziţii corecte.

Comunicarea în mediul educațional

Nicoleta Alina Profesor înv.primar Andrei
Ilfov, 1 Decembrie

COMUNICAREA ÎN MEDIUL EDUCAȚIONAL

PROF. ÎNV. PRIMAR ANDREI
NICOLETA-ALINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ADUNAȚII-COPĂCENI,
JUD. GIURGIU

”La început a fost cuvântul. Dar nu la începutul lumii, ci la
începutul culturii. Dincoace de cuvânt se afla natura, dincolo de
el începe cultura. Începând să vorbească, antropoidul a devenit
om; laba a devenit mână, piatra necioplită a devenit unealtă,
adaptarea a devenit muncă, hrana a devenit mâncare, adăpostul a
devenit casă. Nici o stare sufletească nu ajunge idee decât în
şi prin vorbire. Însă vorbirea nu e vorbărie, vorbăria este
manifestarea zgomotoasă a tăcerii de vreme ce nu mai spune nimic.
Vorbirea este principalul mijloc de comunicare şi de construire a
ideilor.” (Henri Wald)
Comunicarea este prezentă peste tot în jurul nostru și, uneori,
nici nu ne dăm seama de ea, fiind mulțumiți sau nemulțumiți de
rezultatele pe care le obținem în comunicare.
George Gerbner definește comunicarea ca fiind ”interacțiunea
socială prin sistemul de simboluri și mesaje.”
Din punct de vedere didactic, este util modelul lui Torrington
asupra procesului de comunicare, deoarece acesta ne oferă o viziune
procesual-instrumentală asupra fenomenului comunicării, în șase
stadii:
- Stadiul 1: codarea, care are ca proces decizia asupra mesajului,
selectare cuvintelor potrivite, înțelegerea receptorului ca
persoană, iar ca puncte de control: clarificarea obiectivelor,
percepția asupra așteptărilor receptorului, perceperea impactului
emoțional al mesajului;
- Stadiul 2: transmisia – selectarea mediului de transmitere
potrivit, trimiterea mesajului, oferirea semnalelor nonverbal, iar
ca puncte de control: atenția asupra numărului de idei transmise,
consitența dintre mesajele verbale și cele nonverbal, observarea
nivelului de apropiere a mesajului;
- Stadiul 3: mediul – procesul constă în controlarea

posibilităților de perturbare, iar ca puncte de control: evitarea
întreruperilor și zgomotelor, observarea mediului de transmitere;
- Stadiul 4: recepția, primirea mesajului, ascultarea
interactivă. Punct de control – găsirea unor modalități de
testare a înțelegerii mesajului;
- Stadiul 5: decodarea - oferirea de sens mesajului, înțelegerea
emițătorului. Punte de control: clarificarea înțelesului dorit
de către emițător, identificarea motivațiilor transmiterii
mesajului, ce trebuie făcut dacă mesajul nu întrunește,
credințele și opțiunile valorice ale receptorului;
- Stadiul 6: feedbackul - codarea răspunsului, pornirea noului
mesaj. Puncete de control: pentru derularea în continuare a
comunicării: zâmbet aprobări etc, pentru a opri comunicarea:
exprimarea dezinteresului, oprirea contactului vizual.
Pentru realizarea fenomenului comunicării, atât transmițătorul,
cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare
eficientă – prezentare eficientă la emițător, ascultare
eficientă la receptor. În viziunea modernă se pune accent pe
interacțiunea dintre emițător și receptor.
Unii autori insistă asupra privirii și evidențiază faptul că
atunci când alegem să privim în stânga ne aflăm într-un proces
de amintire a unei informații memorate, pe când atunci când
privim în dreapta această informație nu se află în bagajul
nostru informațional și încercăm să o construim – dacă vom
spune că ne aducem aminte, în fapt mințim.
Tehnologia comunicării educaționale pune accent pe comunicarea în
grup prin metodele de interacțiune:
- metode de analiză: analiza SWOT, diagram Venn, analiza cauzelor
și consecințelor;
- metode bazate pe rezolvarea problemelor: problematizarea,

rezolvarea creativă de probleme;
- metode bazate pe reflecție: matricea obținerii de date,
învățarea pe baza inteligenței emoționale, metoda Sistemului
Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii șia Gândirii
– SINELG);
- metode centrate pe acțiune: metoda jocului de rol, tehnica
teatrului;
- metode centrate pe producerea ideilor: Cubul, Brainstorming-ul –
una dintre cele mai utile în practica pedagogic care, pe lângă
încurajarea în comunicare, stimulează și creativitatea
participanților de a găsi soluții inovatoare pentru problemele
puse în discuție. Exprimarea ideilor mai neobișnuite de către
elevi va fi încurajată de professor prin construirea unui grad
ridicat de umor colectiv ( se râde cu…. și nu de….în idea
emisă).
Comunicarea cadru didactic - elev nu se reduce la un schimb
verbal care angajează doar forțele intelectuale, ea are şi o
importanță afectiv-emoţională. Subtextul emotiv al vorbirii,
calitatea gesticii și a mimicii vin să sporească forța de
influențare educativă a conținuturilor verbale.
În desfăşurarea activităţii de învăţare în şcoală, o
importanţă decisivă o are personalitatea actorilor în câmpul
şcolar (elev şi profesor). Elevul se implică în activitatea de
învăţare un doar cu gândirea, memoria sau atenţia, ci şi cu o
altă structură psihică, care le integrează pe acestea fără a
le reduce: personalitatea. Personalitatea este definită în
dicţionarul de psihologie Larousse ca element stabil al conduitei
unei persoane, ceea ce o caracterizează şi o diferențiază de o
altă persoană. Fiecare individ are particularitățile sale
intelectuale, afective şi conative (cu referire la voinţa, la

temperament) al căror ansamblu organizat determină personalitatea.
Fiecare om este totodată asemănător cu ceilalţi membri ai
grupului şi diferit de ei prin amprentă unică a trăirilor sale.
Singularitatea sa, fracțiunea cea mai originală a Eului său,
constituie esenţa personalităţii sale, condiţiile psihologice
jucând un rol considerabil în elaborarea acesteia.
Comunicarea în educație este una din resursele majore ale
procesului instructiv-educativ. Ea se află în cadrul
conţinuturilor latente ale procesului formativ, fiind, prin maniera
şi nivelul realizării sale, o sursă de potenţare sau diminuare a
conţinuturilor formale. De aceea comunicarea în educație are o
influenţă majoră asupra reuşitei sau eşecului şcolar și este
considerată premisa esenţială a eficientizării
învățământului în vederea reuşitei şcolare.

Bibliografie:

1. Pânişoară Ovidiu–Ioan, 2008, Comunicarea eficientă, Editura
Polirom, București.
2. Stoica Marin,2002,Pedagogie şi psihologie, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova.
3. Cucoş Constantin, 1998, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
4. Cucoş Constantin, 1998, Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi.
5. Şoitu Laurenţiu, Pedagogia comunicării, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.

FABULA CA INSTRUMENT DE FORMARE INSTRUCTIV- EDUCATIV IN INVATAMANTUL PRIMAR

Aura Melania Cojocea
Scoala Gimnaziala Nr.1 Dragomiresti Vale, Ilfov, Domnesti

FABULA- INSTRUMENT DE FORMARE INSTRUCTIV-EDUCATIV IN INVATAMANTUL
PRIMAR
ÎNV. COJOCEA AURA MELANIA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, LOC. DRAGOMIREȘTI-VALE, JUD. ILFOV

Fabula este mult îndrăgită de copii deoarece este o scurtă
povestire în versuri, despre animale, ce poate fi ușor memorată.

Copiilor le plac personajele alegorice, animalele ce dețin
trăsături umane, asa înțeleg mai ușor anumite învățături pe
care autorul încearcă să le transmită în fabulă. Copiii își
manifestă simpatia față de personajele unor fabule, le rețin și
pot face referire la ele sau conexiuni cu alte personaje sau opere
citite. Ei simpatizează adesea cu personajele – victimă ce nu se
pot apăra singure. Fabula contribuie la educarea morală,
intelectuală și estetică a copilului, dobândind astfel o
deosebită valoare instructiv – educativă.
Valorificând fabula din punct de vedere instructiv – educativ
putem trasa sarcini de lucru copiilor de tipul: observă,
analizează, compară personajele, trage concluzii, găsește
răspunsul potrivit, stimulând prin aceste acțiuni atât gândirea
și memoria, cât și imaginația și creativitatea. Prin
intermediul fabulei îmbogățim limbajul școlarului în continuă
dezvoltare cu noi cuvinte și expresii literare, epitete și
personificări. În activitatea de dezvoltare a limbajului în care
folosim fabula le putem cere copiilor să caracterizeze un personaj
prin evidențierea trăsăturilor morale și fizice ale acestuia
atât direct, cât și indirect (prin acțiunile acestuia sau
răspunsul la anumite situații în care este pus de autor). Astfel
școlarii vor dezvolta sentimente morale, cum ar fi dragostea față
de ființele harnice, devotate, modeste, politicoase, respectul și
admirația față de personajele pozitive. De asemenea putem folosi
fabula și în activitățile de dezvoltare personală sau de
educație civică. Morala unei fabule poate fi atât implicită,
cât și explicită, iar atunci când predăm fabula trebuie să
urmăm un anumit plan ce ne va ajuta în final să le dezvăluim
copiilor alegoria prezentă în versuri. Putem începe lecția cu o
conversație pregătitoare, urmată de citirea fabulei, atât de

către învățător, cât și de către elevi, cu explicarea
cuvintelor sau expresiilor necunoscute, conversație în care să
abordăm anumite teme, urmată de următoarele activități:
caracterizări elementare, ideile principale, citirea selectivă,
povestirea fabulei de către copii, găsirea analogiei din viață
și descoperirea sensului alegoric, citirea expresivă a fabulei,
citirea pe roluri, dramatizarea. În discuțiile de după trebuie
să evidențiem aspectele pozitive, dar și pe cele negative,
respectiv discutarea defectului sau viciului înfățișat alegoric
(minciuna, îngâmfarea, lauda, lașitatea).
În predarea – învățarea fabulei se pot folosi
diverse exerciții sau prezentări Power Point, știind faptul că
imaginile facilitează înțelegerea textului. De asemenea se pot
folosi exerciții de tipul: tip întrebare, de completare a
spațiilor lacunare, de înlocuire a unor grupuri de cuvinte cu un
singur cuvânt sau mai multe cu sens asemănător, completare cu
semnele de punctuație corespunzătoare, cuvinte cu sens opus,
ghicește personajul (din caracterizarea poetului sau a altor
personaje).
Pentru a valorifica fabulele din punct de vedere instructiv –
educativ putem folosi și jocul didactic. Acesta implică mai multe
procese psihice (gândirea, voința , atenția, imaginația,
limbajul), prin care consolidăm, îmbogățim și verificăm
cunoștințele copiilor. O variantă mai eficientă a jocului
didactic este jocul didactic interdisciplinar prin care îmbinăm
sarcini didactice din mai multe domenii (educația estetică,
educația morală și educarea limbajului) într-o structură
unitară bazată pe învățare. Eficiența jocului interdisciplinar
constă în stimularea interesului copiilor pentru cunoaștere,
descoperire și autocunoaștere, realizarea mai ușoară și cu

plăcere a sarcinilor didactice, evitarea monotoniei în lecție,
creșterea capacității de aplicare practică a cunoștințelor,
dezvoltarea gândirii logice, creativitatea, imaginația și
originalitatea. Formarea capacității de a se orienta în textul
citit, în funcție de specificul textului, se asigură prin lectura
explicativă, instrument al muncii cu cartea, pe texte de natura
diferită. Este foarte important prin urmare să le oferim elevilor
texte diverse, pentru a le da ocazia să exerseze toate tehnicile
învățate.

Creativitatea și gândirea matematică

crina hozan
Liceul Tehnologic nr.1 Gilgau, Salaj, Galgau

Creativitatea și
gândirea matematică

Prof. Hozan Crina-Loredana

Creativitatea este o floare atât de delicată,

încât elogiul o face să înflorească, în timp ce

descurajarea o înăbuşă adesea chiar înainte

ca ea să se poată transforma în floare”

T. Carlyl

Matematica este considerată un element principal de cultură
generală folosit în orice domeniu de activitate. Scopul
matematicii nu este să învățăm să gândim după un model
matematic ci să ne folosim de matematică în gandire, să ne
formăm propria noastră logică în tot ceea ce facem. Matematica
este o știință a regulilor, este intuiție, logică,
experiență. Gândirea creatoare se formează prin stilul
activităţii elevilor, prin tipul de sarcini şi exerciţii care
pot constitui un antrenament permanent al gândirii. Creativitatea
se învaţă, nu ne naștem cu ea.
Creativitatea poate avea atat o valoare socială cât și una
pedagogică şi psihologică ce o pune pe primele planuri de
implicaţie în progresul omenirii, pentru că toate sferele de
activitate umană cer un anumit grad de creativitate. Personajul
principal în dezvoltarea creativității la elevi aparține în
primul rând profesorului care trebuie să descopere modul de
stimulare a creativității să orienteze permanent această
activitate.
Rezolvarea problemelor de matematică are un rol principal pentru
dezvoltarea gândirii creative a elevilor, iar stimularea gândirii
se realizează mai ales prin compunerea de probleme de către elevi.
Învățând creativ, devenim creativi. Aplicând în predare

tehnici creative invățarea matematicii nu va fi un chin ci o
plăcere. Experiența cunoștințelor acumulate este considerat un
factor important in dezvoltarea creativitații, insă nu experiența
cantitativă ci experiența calitativă. Motivația și voința
sunt alți factori importanți in dezvoltarea creativității.
Dezvoltarea creativității Este un proces voluntar care necesită
timp și efort.
Creativitatea reprezintă o acțiune importantă a societății
contemporane și este în strânsă legatură cu gândirea
matematică. Nu este ușor să ne adaptăm într-o societate în
continuă creștere, avem nevoie de o gândire logică, de
motivație, creativitate. Cu ajutorul matematicii putem dezvolta
această gandire logică prin rezolvarea de probleme, prin găsirea
de soluții noi de rezolvare a problemelor asa cum facem și în
viața de zi cu zi. Elevii trebuie să fie stimulați să pună cât
mai multe întrebări, trebuie favorizat accesul la cunoaștere prin
forțe proprii, să limiteze constrângerile și factorii care
produc frustrarea, trebuie încurajat să țină cât mai multe
discursuri, trebuie lăsați să vorbească liber. Creativitatea se
cultivă prin compotament, prin aptitudini, prin imaginație.
Însă gandirea exclusiv matematică poate să cadă într-o
extremă negativă, poate duce la robotizarea ființei umane,
distruge capacitatea profundă de gândire, distruge creativitatea,
distruge intuiţia, distruge capacităţile extra-senzoriale, deci
distruge de fapt tot ceea ce defineşte fiinţa umană.
Un copil care are o gandire matematică are următoarele tipuri de
comportamente: poate să utilizeze activ memoria fotografică, poate
să efectueze calcule complexe, poate decodifica imagini și
simboluri, învață rapid o limbă străină, utilizează
imaginașia și inspirașia într-un mod practic, are o citire

fotografică foarte bună, primește informația într-un mod
intuitiv. „ În mate înveți să rezolvi probleme în mod
sistematic și la rece, adică neinfluențat de emoții, iar modul
acesta de gândire e util orice vei face în viață” este de
părere Kreindler.
Unii profesori înțeleg greșit modul de predare al matematicii.
Unii o consideră ca o materie obișnuită care trebuie învățată
pentru a lua un examen. Dacă nu reușim să le dezvoltăm
creativitatea și gandirea logică, un copil nu va fi niciodată în
stare să învețe matematica și totodată nu va reuși să ia note
maxime la examene. Matematica fiind atat de vastă, nu vom reuși
să parcurgem toate tipurile de exerciții, însă dezvoltându-i
elevului creativitatea, gandirea și bineânțeles pasiunea pentru
matematica rezultatele vor fi foarte bune.
Un elev bun la matematică va trebui să atingă cât mai multe
componente ale inteligentei matematice cum ar fii: gândirea
matematica, capacitatea de a abstractiza, formaliza si generaliza
materialul matematic, capacitatea de a releva regula si tipul de
solutii transferabile în rezolvarea problemelor similare,
capacitatea de a întelege limbajul matematic, de a opera cu
simboluri, capacitatea de a rationa logic si ordonat, capacitatea de
a condensa rationamentele, gândire operatorie si flexibila
,flexibilitate si plasticitate a gândirii matematice, capacitate de
reprezentare spatiala, memorie matematica, cunostinte, priceperi,
deprinderi matematice, atitudinea pozitiva fata de activitatea
matematică. Dezvoltarea creativității și a gândirii
logico-matematică prin joc facilitează procesul de asimilare, de
consolidare și fixare a cunoștințelor. Prin joc matematica este
învățată din plăcere, nu din obligație. Orele de matematică
devin mai interesante, elevii devin mai interesați, mai activi,

devin mai încrezători în capacitățile lor. Am observat pe
parcursul activității mele didactice că introducând voit anumite
greșeli, elevii devin mai interesați , li se dezvoltă spiritul
critic și se simt mai importanți. Le spun tot timpul elevilor că
omul poate să facă zece lucruri bune iar în momentul în care
face o greșală va fi judecat mai degrabă în funcție de
greșală nu de lucrurile bune pe care le-a facut .
Dezvoltarea creativității la elevii este înteleasă greșit de
unii părinți. Ei cred ca prin meditații îi pot face să
înțeleagă mai bine matematica, dar greșesc. Elevii nu se mai
stresează să gandească, ei lasă totul în seama meditatorului
lor. Elevii trebuie lăsați și învățați să gândească
singuri. Dacă nu e lasat să gandească singur asa va face și în
viața reală, va aștepta tot timpul să vină cineva sa-i rezolve
problema. În momentul în care părintele constată că
întradevăr copilul are o problemă reală în înțelegerea
noțiunilor matematice, atunci poate să intervină .
Ce înseamnă să fac matematică? Ce înseamnă să rezolv o
problemă de matematică? Înseamnă să ies dintr-o situație
problemă. În momentul în care un elev rezolvă o problemă de
matematică simte ca a reușit să depășească un obstacol, simte
că a ieșit dintr-o dificultate. El devine involuntar mai
inteligent.
Principala tehnică de stimulare a creativității matematice este
Tehnica Mindmapping. Această tehnică s-a dezvoltat la sfârșitul
anului 1960 și inceputul anului 1961 cu ajutorul cercetătorului
Tony Buzan și activează întotdeauna ambele emisfere avand o
abordare logică, structurată care dezvoltă creativitatea deoarece
structura ierarhică a ideiilor dezvoltă idei noi prin creearea de
noi ramuri.

Este ca o hartă a minții care conține foarte multe informații
într-un spațiu restrâns, neavând o limită. Această tehnică
poate fi folosită în orice domeniu.
Regulile de bază în folosirea tehnicii Mindmapping sunt:
- Conceptul central este așezat întotdeauna în centrul paginii
iar în jurul lui sunt așezate ideile, gândurile și conceptele;
- Formatul trebuie să fie întotdeauna orizontal;
- De la acest concept se dezvoltă câteva ramuri mari din care se
ramifică ramuri mai mici, la fel ca un copac;
- Conceptele cheie se scriu întotdeauna deasupra ramurilor;
- Cuvintele cheie pot fi inlocuite cu simboluri;
- Secvențele se numerotează
Alte metode de dezvoltare a creativității care pot fi
utilizate în cadrul orelor de matematică sunt: brainstorming,
metoda mozaicului, metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele, etc.
Puterea de a fi creativi este ceea ce ne definește ca oameni.
Creativitatea este un dar neprețuit pe care îl putem șlefui pe
tot parcursul vieții noastre. Matematica, deși este o știință
exactă, are cele mai multe legaturi cu viața și împreună cu
creativitatea fac „casă bună” și ne face să răzbim într-o
lume plină de probleme, ne face să „punem în ecuație” orice
problemă și să-i găsim întotdeauna soluția.

Bibliografie:
Ardelean L., Secelean N. – Didactica matematicii – noțiuni
generale, comunicarea didactică specifică matematicii, Ed.
Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2007
Dumitru I.A.- Dezvoltarea gândirii critice și învățarea
eficientă, Ed. De Vest, Timișoara, 2000

Importanța și utilitatea săptămânii “școala altfel” în dozarea efortului de învățare a elevilor pe parcursul anului școlar

Attila Mihai Szabo
Liceul de Arta Oradea, Bihor, Oradea

În ecuația anului școlar dozarea efortului de învățare are o
importanță covârșitoare pentru reușita școlară a elevilor.
În cadrul săptămânii “școala altfel”, prin prisma
diversității activităților dar și a efectelor benefice pe care
le au acestea asupra psihicului elevilor, o mare importanță pentru

buna dispoziție a elevilor o are pedagogul. Acest fapt se
datorează aspectelor ce decurg din alegerea temelor, a tematicilor
activităților, factor determinant pentru perioada săptămânii
altfel, o perioadă de relaxare pentru elevi, aceștia putând
ulterior să se concentreze din nou la învățătură, încărcați
cu energii pozitive.
Oboseala psihică acumulată pe parcursul anului școlar, luând în
considerare aspectele asimilării materiei școlare, a rutinei
zilnice, a stresului cotidian, precum și concentrarea pe care
trebuie să o manifeste constant elevii, își pun amprenta asupra
calității actului instructiv-educativ, asupra capacității de
învățare, asupra psihicului și randamentului școlar el
elevilor.
Săptămâna “Școala altfel” creează o pauză în derularea
obișnuită a activităților curriculare, astfel detensionează
psihic elevii, iar după finalizarea acesteia, ca urmare a
experiențelor trăite în cadrul activităților desfășurate,
aceștia sunt încărcați pozitiv, pot continua să învețe cu
forțe reînnoite, cu moralul ridicat și vor avea rezultate bune
în perioada imediat următoare.
Aceste aspecte sunt importante în derularea activităților
școlare atât în școala cu prezență fizică cât mai ales în
perioada predării prin mediul online. Profesorul trebuie să
determine elevii să uite de oboseala psihică și fizică
acumulată prin tact pedagogic și o pregătire temeinică a
meterialului fiecărei activități, prin temele propuse, care să
fie atractive pentru elevi și de interes general.
Spre exemplu, în cadrul săptămânii - Școala altfel „să ști
mai multe, să fi mai bun”, în ultimii ani, una din
activitățile pe care le-am realizat an de an, este vizitarea

Grădinii Zoologice. Împreună cu elevii am urmărit reacția
animalelor, am făcut analiza efectelor sonore, a multitudinii de
sunete și culori timbrale pe care le emit acestea. Le-am comparat
cu vocile umane, cu timbrul instrumentelor muzicale, dar și cu
paleta de culori specifică artelor plastice. Am făcut analiza
frazelor muzicale pe care le creează animalele și am găsit
similitudini cu fraze muzicale din lucrări celebre scrise de cei
mai renumiți compozitori.
Pe lângă faptul că este o metodă inovativă pe care încerc să
o perfecționez, fiind o metodă de stimulare a creativității
elevilor, vizita la grădina zoologică are și un pronunțat
caracter interdisciplinar: muzică, desen, biologie, anatomie, dar
are și menirea, ca elevii să socializeze, să lege prietenii
între ei.
Tot în cadrul săptămânii Școala altfel “Să știi mai multe,
să fii mai bun!”, am prezentat celor mici, din clasele I-IV,
împreună cu ceilalți profesori și elevii din școală, grupele
de instrumente muzicale ce se studiază în cadrul liceului nostru,
am descris fiecare instrument prezentat și pe urmă am interpretat
câteva melodii la acestea.
În cazul predării online, detensionarea elevilor devine și mai
importantă, elevii având factorul stres la un nivel și mai
pronunțat, profesorul având menirea de a face orele și mai
interesante și atractive pentru elevi.
Astfel că, încă de la debutul pandemiei, din primele zile ale
muncii de acasă, a predării online prin lecții video live, m-am
asigurat de respectarea programei școlare și implicit a
planificărilor făcute la început de an școlar, am adaptat
proiectarea unităților de învățare, a activităților din
planificare, respectiv din proiectele didactice, în așa fel

încât să susțină noile perspective ale predării online, a
modalităților de transmitere a informațiilor către elevi și a
instrumentelor de evaluare ce pot fi aplicate în condițiile date,
devenind suport pentru învățarea din mediul online.
În cadrul orelor online din săptămâna „Școala altfel”, prin
activitățile intreprinse, prin temele alese, prin faptul că la
anumite ore am lucrat simultan cu toți elevii din catedra mea, am
dorit să îi obișnuiesc cu munca în echipă, fiecare putând
să-și spună punctul de vedere vizavi de rezolvarea sarcinilor de
lucru sau a referatului pe care trebuiau să îl realizeze pe baza
celor văzute, pe baza celor dezbătute în cadrul ședințelor de
lucru în echipă.
În cele ce urmează voi descrie câteva din evenimentele
intreprinse împreună cu elevii în mediu online, în cadrul
activităților din programul săptămâna ,,Școala altfel”.
Deși aceste activități au scop recreativ, acestea stimulează
gândirea logică a elevilor, având ca obiectiv și progresul lor
școlar și profesional.
Prima activitate descrisă a constat în realizarea de către elevi
a unei compoziții muzicale originale, utilizând anumite sunete
prestabilite, folosind pentru cântul instrumental a unor tehnici
date, adăugând în final versuri pe un subiect ales de ei. Astfel,
elevii au fost puși în situația de a-și folosi talentul,
intuiția și inventivitatea, cu scopul de a găsi cele mai
interesante rezolvări muzicale inedite, astfel ca rezultatul final
să fie o melodie proprie, corectă din punct de vedere al legilor
muzicii.
Apoi, am realizat mai multe concerte de catedră live - online, pe
grupe de elevi, pe clase și nivele de studiu, concertele ce au fost
făcute cu participarea tuturor elevilor catedrei mele astfel

încât la final elevii și-au făcut autoevaluarea activității,
dar au avut parte și de evaluare colegială. În acest fel am
reușit o bună evaluare a activităților desfășurate în mediu
online, utilizând o gamă largă de instrumente de evaluare care
să aibă efect motivarea elevilor și să conducă la progresul
școlar al acestora.
O altă activitate din mediul online, în cadrul căreia am făcut
vizite virtuale în lumea constructorilor de instrumente muzicale
și fiecărui elev a avut de făcut ca feedback vizavi de
experiența virtuală trăită, să specifice concret cunoștințele
dobândite, respectiv ce le-a atras atenția în mod deosebit.
Una din activitățile preferate ale elevilor o reprezintă vizita
la grădina zoologică, activitate pe care în ultimii ani nu am
putut-o realiza fizic. Pentru a nu pierde farmecul experienței
trăite acolo, am realizat împreună cu elevii vizite virtuale la
grădini zoologice din toată lumea, prin vizitarea paginilor web a
grădinilor zoologice și a camerelor web ce transmiteau live viața
animalelor pe care le găzduiau în incinta acestora. Și în acest
fel, asemenea vizitelor reale a grădinii zoo, am făcut paralele
între sunetele emise de animale și sunetele instrumentelor
muzicale pe care le studiază, respectiv paleta de culori al artelor
plastice. Astfel am realizat același lucru și în cazul vizitelor
virtuale, elevii fiind încântați amuzându-se copios pe parcursul
întregii activități.

În concluzie putem afirma că, prin impactul psihic pe care îl au
activitățile recreative din cadrul săptămânii “școala
altfel”, programul își demonstrează importanța și utilitatea
în dozarea efortului de învățare a elevilor pe parcursul anului
școlar.

Reflecții asupra relației părinte – profesor în realitatea zilelor noastre

Marioara Vonica
Colegiul National "Gh Lazar" Sibiu, Sibiu, Sibiu

Școala și familia reprezintă doi agenți educativi care
influențează formarea și dezvoltarea personalității copilului.
Școala dorește să colaboreze cu familia, să o transforme
într-un aliat pentru ca actul educațional să fie mai profund și
mai de durată.
Parteneriatul școală – familie în zilele noastre capătă
noi valențe. Părintele trebuie să furnizeze profesorului
informații despre comportamentul copilului în familie, despre

problemele afective și de sănătate ale acestuia; să îl ajute pe
copil în activitatea zilnică de acumulare de cunoștințe; să
sprijine școala în realizarea unor proiecte și activități; să
înțeleagă importanța școlii în formarea propriului copil; să
se informeze despre modul de desfășurarea a procesului instructiv
– educativ. Totodată el poate și să solicite adaptarea școlii
la cerințele societății actuale. Familia se implică în
activitatea școlară atât prin relația părinte – copil,
verifică temele, notele, frecvența; cât și prin relația familie
– profesor, consultarea referitor la stabilirea disciplinelor
opționale, la alcătuirea programului extrașcolar, monitorizarea
comportării în mediul școlar a copilului.
Implicarea părinților poate să aducă o serie de beneficii cum ar
fi: creșterea stimei de sine a copiilor, elevii învață mai mult,
iau note mai bune, au o relație mai bună cu părinții, se
adaptează mai ușor la schimbări, își vor stabili planuri
realiste pentru viitor, au o atitudine pozitivă față de școală,
au mai puține absențe și își fac temele mai conștiincios.
Formele de colaborare școală – familie sunt diverse:
ședințele cu părinții, lectoratele cu părinții, convorbiri
individuale, consultații în grup, excursii, adunările de
părinți pe școală, fiecare dintre noi trebuie să ne alegem
modalitățile pe care le considerăm eficiente.
În relația cu părinții, profesorul trebuie să dovedească
mult tact, să aibă atitudinea de prieten nu de șef, să fie
apropiat, să aibă atitudini temeinice ca părinții să le
accepte, fiind convinși de utilitatea lor. Profesorul trebuie să
se intereseze de cum se comportă copilul în familie, condițiile
de învățare, relația cu membrii familiei, modul de petrecere a
timpului liber.

Consider că la întâlnirile individuale cu părinții,
planificate mai des, pot oferi informații despre progresele
înregistrate, la aceste întâlniri nu voi pune accentul pe partea
negativă a copilului, pe ceea ce nu știe copilul, ci voi încerca
să scot în evidență părțile pozitive, ceea ce știe, unele
reușite la învățătură sau schimbări lăudabile de
comportament, și voi cere sfatul lor pentru a reuși să
îmbunătățim ceea ce nu este chiar în regulă. Vom stabili
împreună, părinte – profesor, ce măsuri trebuie să ia școala
și ce măsuri trebuie să ia părintele pentru ca elevul să se
corecteze. Punctele forte și punctele slabe ale elevului trebuie
explicate clar și cu mult tact, astfel încât părinții să
înțeleagă mesajul și să fie receptivi, nu să aibă o atitudine
defensivă. Este foarte bine să cunoaștem tipul de familie din
care face parte copilul pentru a ne adapta comunicarea în funcție
de acest aspect. La finalul fiecărui semestru am trimis fiecărui
părinte o fișă cu progresul înregistrat de copil, în care am
pus accent pe aspectele pozitive (că se află peste media clasei,
că nu are absențe, că a progresat față de anul trecut, etc)
astfel și părintele va încuraja aceste aspecte.
La ședințele cu părinții am ales teme de interes pentru
toți, de exemplu să găsim împreună metode prin care copiii să
devină mai responsabili, să învețe mai mult fără a li se
părea greu, sau cum să valorizăm timpul liber al copiilor. La
aceste ședințe am prezentat situațiile la modul general, nu am
vorbit despre nici un copil în particular, nu am monopolizat
discuția, am încurajat expunerea opiniilor și dezbaterea, am
recunoscut greșelile școlii și nu am făcut reproșuri
părinților. Am încercat să-mi respect promisiunile și am
prezentat soluții realiste care pot fi urmărite pe parcurs. Voi

încerca, pe viitor, să fac ședințe comune părinte – elev
pentru a-și descoperi reciproc mai ușor așteptările atât
părinții cât și elevii.
Consider de asemenea că participarea activă a părinților la
diverse activități extrașcolare este benefică, astfel părinții
pot să participe la unele activități extrașcolare, excursii, pot
să susțină material desfășurarea unor activități sau pot să
participe la clasă pentru a vorbi despre locul de muncă, despre
tradiții, experiențe de viață, etc
Consider că dialogul cu familia este unul din elemente
esențiale ale reușitei școlare. Educația are ca scop formarea
omului cu o gândire liberă, creativ și sociabil.
La clasă lucrez cu copii cu CES, așa că sunt nevoită să
caut informații despre tulburările de învățare și de
comportament, suficiente pentru a ști cum să mă comport cu
aceștia, cum să-i abordez pe părinți, astfel încât acești
copii să se poată integra mai bine în colectivul din care fac
parte și să obțină rezultate școlare bune. Este importantă de
asemenea colaborarea cu profesorul consilier școlar din
unitatea de învățământ. Materiale utile se găsesc pe
site-urile CJRAE.
Valențele noi pe care le are relația școală – părinți
în educarea copiilor conduc la reușita procesului educativ.
Cunoașterea stilurilor de parenting ajută foarte mult în
activitatea de diriginte. Voi încerca să am în continuare o
relație apropiată atât cu elevii cât și cu părinții, voi
încerca să descopăr din ce tip de familie face parte fiecare elev
pentru a-i putea recomanda părintelui cum să abordeze problemele
acasă. Am observat astfel că o relație eficientă profesor –
părinte presupune o ascultare activă, implicarea familiei în

activitățile extrașcolare, cultivarea toleranței față de un
punct de vedere diferit. Un alt aspect de care trebuie ținut cont
este optimizarea comunicării profesor -părinte, părinte - copil,
profesor - copil.
Este unanim acceptat că implicarea părinților în educarea
copiilor și colaborarea permanentă cu școala aduce doar
beneficii. Aplicațiile de tipul catalogului electronic cresc viteza
de transmitere a informațiilor școală – familie, permit
corectarea mai rapidă a abaterilor, dar nu pot suplini dialogul
față în față părinte – profesor.

Activitățile extrașcolare, metode atractive de învățare

roxana dan
Scoala Gimnaziala Hodac , Mures, Hodac

În perioada 04-08 august 2022 Ansamblul Hodăceana din Hodac, jud.
Mureș, alături de solistele de muzică populară Leontina Pop,
Dorina Oprea și Ansamblul Folcloric ,,Astra,, Săcele, au
reprezentat România la Festivalul Internațional Kostoski. Din
România au mai participat Corul Millenium din Slatina, jud. Olt și
Corala Brâncovenilor din București. Festivalul a avut loc în
Ohrid - ,,Perla Macedoniei,, - Republica Macedonia. Al optulea oraș

ca mărime din Macedonia, orașul Ohrid este o îmbinare perfectă
între modern și vechi, fiecare dintre aceste atribute contribuind
la statutul de oraș pe care trebuie să-l vezi măcar odată în
viață. Atât orașul, cât și lacul au fost înscrise pe lista
patrimoniului cultural UNESCO.
În cadrul Ansamblului Hodăceana activează elevi ai Școlii
Gimnaziale Hodac care, coordonați de către d-na Dan Roxana Mariela
– director adjunct al școlii și președintă a Asociației
Culturale Hodăceana, au prezentat în Ohrid dansuri tradiționale
românești, realizându-se astfel schimburi de experiență
transfrontaliere, la festival fiind prezente grupuri de tineri din
mai multe țări: România, Lituania, Polonia, Grecia etc. În
cadrul spectacolului s-au prezentat ansambluri felurite: Dans
Folcloric și Modern, Majorete, Coruri, Orchestre etc).

,,A fost o experiență de neuitat. Atât noi, dar mai ales copiii,
ne-am simțit foarte bine, am cunoscut oameni noi (schimb de
experiență), am vizitat locuri încărcate de istorie, ne-am
bucurat de apele minunate ale lacului Ohrid. Deasemenea s-a
încheiat un parteneriat între Asociația Culturală Hodăceana,
Școala Gimnazială Hodac și instituția organizatoare a
festivalului, parteneriat care are ca scop derularea unor
activități/programe educaționale în vederea atingerii
obiectivelor educaționale stabilite de unitatea de învățământ,
obiectivul principal fiind dezvoltarea personalității copiilor și
a tinerilor prin activități realizate în parteneriat cu
instituții internaționale, care vizează domeniul activităților
extrașcolare și care sunt relevante din perspectiva dezvoltării
personale a elevilor.
Obiectivele turistice vizitate în Ohrid au fost Teatrul Antic,

Cetatea, Bisericile Sf. Clement, Sf. Sofia, Sf. John Caneo, St.
Naum, Muzeul Perlelor Filevi din Ohrid și Piața Centrală.

După turneul din Macedonia, pe data de 13-14 august 2022, elevii
școlii Gimnaziale Hodac, împreună cu colegi de la Structura
Toaca, s-au prezentat exemplar și la Festivalul Văii Gurghiului,
arătând că portul, tradiția, jocul și cântul românesc sunt
păstrate la loc de cinste pe meleagurile noastre, fiind comori care
ne definesc ca și neam ,, - dir. adj. Prof. inv. prim. Dan Roxana
Mariela.

Prevenirea abandonului școlar prin activități sportive la copiii cu C.E.S.

Marinela -Adriana Sveduneac
Centrul Scolar Suceava, Suceava, Suceava

Abandonul școlar este o problemă stringentă cu care se confruntă
sistemul românesc de învățământ, la toate nivelurile
educaționale, și care s-a acutizat odată cu apariția pandemiei
de COVID-19. Elevii părăsesc timpuriu studiile din motive
personale, familiale, medicale, din cauza dificultăților de
învățare sau condițiilor socio-economice precare, pe de o parte,
iar pe de alta, datorită inflexibilității sistemului de
învățământ, inadaptării școlii la nevoile elevilor,

relațiilor profesor-elev deficitare.
Alături de familie și comunitate, nouă, cadrelor didactice ne
revine importanta sarcină de a preveni și stopa acest fenomen,
identificând elevii aflați în risc de abandon școlar și a-i
atrage către școală prin activități utile și plăcute, care se
le valorifice totodată aptitudinile. Copiii cu C.E.S. nu sunt doar
cei cu deficienţe propriu-zise, ci şi copiii care prezintă
manifestări de inadaptare la exigenţele şcolii. Rezolvarea
problemei abandonului școlar la acești copii este abordarea
incluzivă: toţi elevii trebuie consideraţi la fel de importanţi,
fiecăruia trebuie să îi fie valorificate calităţile, pornind de
la premisa că fiecare elev este capabil să realizeze ceva bun.
Am remarcat, ca profesor de educație fizică și sport, nevoia de
mișcare și de joc a tuturor copiilor, și, cunoscând efectele
exercițiilor fizice asupra creșterii, dezvoltării și stării lor
de sănătate, am căutat mereu să găsesc metode și mijloace de a
face orele cât mai atractive și antrenante. Astfel, am descoperit
parașuta Curcubeu.
Am început utilizarea ei cu jocuri simple, de acomodare și
coordonare a copiilor cu parașuta. Simple mișcări de
urcare-coborâre a parașutei și crearea senzației de briză le-a
captat imediat atenția chiar și celor mai retincenți din clasă.

Am schimbat, apoi, modul de prindere a mânerelor, adăugând noi
tipuri de prize ale paraşutei: cu o singură mână, sub mână,
peste mână sau cu mâinile încrucişate; am adăugat diverse
mișcări: pași înainte - înapoi, laterali, ghemuri și ridicări
etc.
De mare atracție a fost includerea în jocuri a obiectelor și a
sarcinilor. Țineți baloanele cât mai mult pe pânză! le-a

trezit un real interes, deoarece baloanele au fost umflate în
prealabil de fiecare dintre ei în parte. În lecțiile de educare a
respirației corecte, folosesc umflarea baloanelor și apoi le
utilizăm în jocurile cu parașuta Curcubeu. Îi las, de multe ori,
să stabilească ei regulile și sancțiunile, astfel lecția devine
mult mai flexibilă și în concordanță cu cerințele elevilor.
Treptat, am introdus mingi de cauciuc, mingi de tenis, minge de
fotbal... și nu o să vă vină să credeți câte jocuri am
improvizat...Mingea călătoare, Nimerește gaura, Pop-corn, Mingea
competitivă, Adăpostește-te de furtună etc.
În pauze, pe holurile școlii sau în curte, primesc mereu
întrebări de genul: Doamna, când ne mai jucăm cu parașuta? Asta
îmi umple sufletul de bucurie, că am reușit să ajung la
sufletele lor, să-i determin să vină cu mai mare drag la orele de
educație fizică și activități sportive, și, în general, la
școală.
Ori de câte ori avem musafiri în școală sunt mândri să
prezinte jocurile lor cu parașuta, să-i provoace pe cei prezenți,
pentru a le arăta cât sunt ei de buni.
De Ziua Internațională de conștientizare a autismului - “Sunt
aici pentru tine!” - 2 aprilie 2022, parașuta a avut un mare
impact atât asupra elevilor cât și a părinților și
invitaților prezenți.
Activitățile sportive, în general, au un efect benefic asupra
copiilor cu C.E.S., duc la creșterea stimei de sine, devin mai
responsabili, dobândesc abilități de comunicare și de luare a
deciziilor, și, implicit, devin mai motivați să frecventeze orele
de curs.

În cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis și reînnoit

Gál-Iankó Katalin
Scoala Gimnaziala Jebuc, Salaj, Jebucu

În prezent, pedagogul are o sarcină complexă deoarece educația
înseamnă în primul rând formarea emoțiilor, a rigoarelor
educaționale, a personalității totodată crearea sentimentului
comunității respectiv a iubirii.
Luând în considerare accelerarea cât mai intensă a
modernizării, generația tineră are o cunoștință slabă despre
tradiția strămoșilor uneori neprețuind și netransmisând

acestea, pedagogul are un rol important în formarea identității.
Formarea identității copiilor pe lângă familie este și sarcina
școlii.
Acest raport prezintă o bună practică didactică care se poate
folosi indiferent de naționalitate și regiune.
Proiectul pe lângă păstrarea tradițiilor a ajutat la dezvoltarea
creativității, la dezvoltarea capacității de motricitate,
respectiv la dezvoltarea competențelor cheie, sensibilizarea
admirației față de artă.
Prin implementarea proiectului am avut ocazia reînvierii,
prezentării și transmiterii meșteșugurilor populare
tradiționale și activitățile artizanale din regiunea Țara
Călatei.
Grupul țintă al proiectului a fost compus din elevii Școlii
Gimnaziale Nr. 1 Jebucu într-un număr de 20 de copii cu vârsta
între 11-14 ani.
În timpul proiectului participanții au avut posibilitatea de a
învăța și exersa meșteșugurile populare precum cioplitură în
lemn, pictarea manuală a mobilei tradiționale, broderia
tradițională, modelare cu lut, dansul și muzica populară.
În derularea proiectului ne-au fost parteneri părinții,
meșteșugari specialiști respectiv femeile din cumunitate.
Locul desfășurării activităților a fost pe lângă sălile de
școală atelierele meșteșugarilor.

Obiective/activități implementate:
• Cunoaşterea regiunii Călata, păstrarea și valorificarea
tradițiilor strămoșești, cunoașterea valorilor și transmiterea
acestora generațiilor viitoare.
• Realizarea unei camere în miniature, „Cifraszoba” cu

obiecte tradiționale specifice zonei Călata. Realizarea de către
elevi a mobilei tradiționale , respectiv și pictarea acestora cu
motive și valorii tradiționale.
• Cunoașterea portului tradițional din zona Călatei.
• Organizarea unui atelier de creație în care elevii învață
de la femeile care realizează porturi tradiționale confecționarea
unor astfel de porturi, porturile au fost realizate pentru
îmbrăcarea miniaturilor din casa tradițională.
• Confecționarea accesorilor unui pat tradițional (brodărie,
cusătură, etc.)
• Pregătirea și amenajarea căsuței folosiind o cutie de carton
cu dimensiunea 40x50 cm, și accesorizarea ei cu obiectele realizate
cu elevi.

Concluzii:
La sfărșit, proiectul a fost prezentat părinților în cadrul
unei ore de dirigenție printr-o expoziție în sala de clasă unde
părinții au avut posibilitatea de a vedea obiectele confecționate
de copii, totodată aceste obiecte au fost amenajate la ferestrele
școlii unde au putut fi văzute de locuitorii din comunitate.
Proiectul a avut un feed-bach pozitiv atât în rândul copiilor,
părinților cât și în rândul comunității.
În concluizie, proiectele de acest gen dezvoltă un comportament
motivat, cultivă sentimente de bunătate, caritate, toleranță și
respect, demnitate, ajută la formarea personalității și a
identității.

Bibliografie:
1. Molnár János: Virágok a templomban, Egyetemi Műhely Kiadó,
Kolozsvár, 2009.

2. Kós Károly: Kalotaszeg, Helikon Kiadó, 2016.

Activitățile nonformale -rol important în dezvoltarea personalității elevului

ionela apetrei
Scoala de Arte si Meserii "Nicolae Iorga" Pascani, Iasi, Pascani

Activitățile nonformale – rol important în dezvoltarea
personalității elevului
Prof. Ionela
Apetrei, Școala Gimnazială Valea-Seacă, jud.Iași

Într-o lume globalizată, școlile trebuie să urmărească

din ce în ce mai mult să-și pregătească elevii pentru a avea
succes . Dreptul elevilor nu este doar de a învăța, ci și de a
avea un cuvânt de spus în privința modului în care este
concepută și are loc educația, de a avea acces egal la
educație indiferent de rasă, gen, clasă, abilități și chiar
de a fi consultați cu privire la ceea ce vor și la ceea ce au
nevoie.
Vom urmări în acest articol profilul absolventului de
gimnaziu construit prin prisma orelor de Limba și Literatură
Română, dar și prin diverse activități nonformale cu rol
important în dezvoltarea personalității elevului.
Tipuri de activități activ -participative:
• expoziții, interpretări de roluri, manifestări teatrale,
vizite la muzee, excursii tematice, participarea la evenimentele
și sărbătorile locale, etc.
Voi prezenta câteva activități desfășurate în școala
noastră organizate de mine, în colaborare cu alți profesori din
școală.
1. Să ne amintim
de Sadoveanu!
Elevii au realizat proiecte și expoziție de carte
cu opera sadoveniană
2. Creangă
-împăratul poveștilor.
Activitatea a cuprins mai multe momente : concurs,
scenetă ,,Pupăza din tei”, expoziție de proiecte realizate de
elevi.
3. Eminescu
-nemuritor
Această activitate interdisciplinară s-a desfășurat

în parteneriat cu Biblioteca din comuna Valea – Seacă și a
cuprins mai multe etape. Un invitat deosebit a fost preotul paroh
Vasile Alexa, de la biserica din sat, iubitor al operei
eminesciene, ne-a vorbit despre Eminescu din perspectivă
religioasă și ne-a recitat poezia ,, Rugăciune ” de Mihai
Eminescu.
4. Proiect
județean înscris în C.A.E.J- ,,Trăistuța cu datini și
obiceiuri ,,

Organizator : Școala Gimnazială Valea-Seacă ,Ediția a V-a ,2018
• Parteneriat : Primăria din Valea-Seacă
• Coordonator : Ionela Apetrei
• Domeniul cultural –artistic, folclor, tradiții , obiceiuri
• Nr. elevi :300
Scopul :promovarea și valorificarea tradițiilor
Sărbătorile de iarnă petrecute în mijlocul satului
românesc reprezintă o experiență frumoasă și unică ce
îmbină tradiții și obiceiuri arhaice, ele diferă de la o zona
la alta și scot în evidență expresivitatea și ineditul,
printr-un amalgam de contraste precum : dramatism, veselia, ironia,
poezia.
Pe data de 26.12.2018, s-a desfășurat cea de - a V- a
ediție a festivalului -concurs ,,Trăistuța cu datini și
obiceiuri”, festival organizat de școala noastră în parteneriat
cu Inspectoratul Județean.
Am dedicat această ediție Centenarului Marii Uniri și am
purtat în piept tricolorul, mândri că suntem romani, îmbinând
armonios valorile naționale cu cele spirituale, reprezentate de
tradițiile și obiceiurile românești.

Așadar, a doua zi de Crăciun a fost, pentru locuitorii
din comuna Valea -Seacă, o zi cu adevărat magică, pentru că,
împreună cu invitații și concurenții noștri, am retrăit
momente înălțătoare, menite să ne apropie mai mult unul de
altul, să trezească în noi sentimente profunde, sincere, față
de propria origine și față de poporul român.
Pe scenă au urcat grupuri de colindători și urători din
Sirețel, Tătăruși, Topile, Valea-Seacă,Todirești , Moțca etc.
Trofeul a fost câștigat de malanca ,,Zorile” de la Topile care a
avut o prestație impecabilă. Premiul al II -lea a mers la Sirețel
(coordonatori prof. Făcăleț Geta și prof. Manolea Lenuța ), iar
premiul al III -lea a ajuns la Ansamblul ,,Trandafirii Bucovinei”
din Tătăruși, coordonatori fiind prof. Micuțaru Mirel și prof.
Marinica Budușanu.

.

238 de ani de învățământ pedagogic românesc pe plaiurile bihorene

Simona Nicoleta Martin
Colegiul Naţional "Iosif Vulcan" Oradea, Bihor, Oradea

Tradiţie, actualitate, perspective
Tradiția inseamnă o sumă de valori, o experiență
comunitară, în mijlocul căreia ne naștem și de la care plecăm,
chiar atunci când inovăm.
Putem lega tradiția de educație, de credință, de cultură și
tehnică, de toate domeniile vieții, de noi înșine, care, astfel,
trebuie să devenim responsabili pentru valorile pe care le creăm
și le transmitem celor care ne vor urma.

În 1784-1785 începe funcționarea sistematică
recunoscută de guvern a Școlii Normale Române Greco-Catolice
Unite de învățători .
Școlile româneşti confesionale din Transilvania au
avut, la început de secol al XVIII- lea, responsabilitatea
supravieţuirii naţiunii române, a viitorului său. Prin ele,
românii transilvăneni, chiar dacă făceau eforturi deosebite,
spre a le susţine, aveau speranţa viitorului naţiunii
Prin unirea cu Roma a Bisericii Române din Transilvania,
românii de aici au avut acces la cultura și scolile apusene, iar
preoții lor au fost educați la Roma, in limba latină, și nu la
Tarigrad, în limba slavonă. Episcopul greco-catolic Inochentie
Micu, o personalitate emblematică pentru întreaga noastra
națiune, a luptat până la moarte pentru drepturile tuturor
românilor din Transilvania, indiferent de confesiune.
Prin studiile făcute la Roma și prin accesul la cultura latină,
dascălii români greco-catolici au avut revelația originilor
noastre latine, origini pe care le-au dovedit in multe studii si
lucrări de specialitate. Astfel ia naștere “Școala
Ardeleană”, lumina care provoacă deșteptarea conștiinței
naționale la români.
Școala Ardeleană a definit conştiința națională română:
originea - daco-romană, limba - de origine latină, alfabetul -
latin, numele - Român, tricolorul - cele trei provincii
româneşti. Fruntași ai acestei Școli au fost: Samuil Micu,
Gheorghe Șincai, Petru Maior. Nimeni până la acești mari
dascăli ai Școlii Ardelene nu a evidențiat atât de clar originea
noastră latină. Şi nimeni nu ne-a identificat atât de bine ca
popor.
La începutul secolului al XIX-lea, Gheorghe Lazăr si Gheorghe

Asachi, puternic influenţaţi de Şcoala Ardeleană, au infiintat
primele şcoli publice românesti de învăţământ sistematic în
Muntenia, respectiv în Moldova, cu profesori formaţi la Şcoala
Ardeleană. Este demn de remarcat că învăţământul românesc
din Principate s-a dezvoltat mai târziu, cu contribuţia
profesorilor formaţi în spiritul Şcolii Ardelene.
Ion C. Brătianu (1821-1891) marele nostru om de Stat, de mai multe
ori prim-ministru, participant la Revoluţia din Țara Românească
în 1848, declara în Parlamentul României, la 4 Decembrie 1881:
"Și trebuie să știţi că descoperirea noastră naţională ne-a
venit de dincolo, de peste Carpaţi, prin acei români care au fost
trimişi la Roma, unde au învățat să fie români!" (O lacrima
fierbinte, I. Sterca Sulutiu, partea V din Memoriu, Sibiu 1883).
Nicolae Iorga: "...Nu de aici putea să vie acea lumina de care
aveam noi nevoie pentru a căpăta conștiința despre noi și a ne
ridica din umilință... Nota rațională a început să se facă
auzită când spiritul cel nou a pătruns biruitor şi aici, acel
spirit nou pe care-l predicaseră întâia oară «ereticii» de
peste munţi." (Istoria Literaturii Române in sec. XVIII, 1901).
Biserica românească ortodoxă, alături de cea
greco-catolică, şi-a luat și ea sarcina de a organiza şi
îndruma învăţământul românesc din Transilvania. Astfel, la
începutul ultimului deceniu al secolului al 19-lea, funcţionau ,,
3083 de şcoli primare, patru şcoli civile, cinci şcoli secundare,
şapte şcoli normale (preparandii pentru învăţători) şi şapte
seminarii pentru preoţi.” după datele statistice ale bisericii
române din anul şcolar 1891/1892.
Colegiul nostru poartă cu mândrie numele cărturarului
Iosif Vulcan, al cărui ţel a fost de a crea condiţiile şi
instrumentele unei vieţi intelectuale elevate si conştiente de

propriile-i forţe şi posibilităţi pentru cea mai mare parte a
publicului românesc din Transilvania şi din celelalte provincii
româneşti. Societăţile cultural-artistice pe care le-a iniţiat
sau la care a colaborat, dar mai ales revistele pe care le-a condus,
începând din 1863 și până aproape de sfârşitul vieţii, au
dorit să însumeze eforturile unor cărturari şi scriitori de
calibru foarte diferit, cu toţii însă animaţi de năzuinţa de a
contribui la dezvoltarea si progresul vieţii spirituale a neamului
şi la menţinerea unităţii sale culturale. Postpaşoptist de
nuanţă transilvăneană prin formaţie şi aspiraţii, Iosif
Vulcan a fost călăuzit în întreaga sa activitate de un înalt
simţ al responsabilităţii civice şi patriotice, străduindu-se
să stimuleze în permanenţă interesul publicului pentru
literatură şi arte. Prin formula adoptată, revistele sale s-au
adresat practic tuturor ştiutorilor de carte, de la ţăran la
intelectual şi de la mic la mare, oferindu-le articole instructive,
literatură accesibilă, informaţii interesante şi sentimentul că
pot şi trebuie să participe efectiv la viaţa culturală a vremii
. În paginile revistei ,,Familia” au publicat sau au fost
republicaţi cei mai reprezentativi scriitori ai generaţiei
paşoptiste si postpaşoptiste din toate provinciile, Iosif Vulcan
având printre primii şi intuiţia talentului deosebit al unor
Eminescu, Coşbuc sau Goga. Ca scriitor, Iosif Vulcan se numără
printre autorii ardeleni continuatori ai îndemnurilor şi
idealurilor pașoptiste, cultivând o literatură angajată.
Piesele de teatru, in majoritate comedii (Mireasa pentru mireasa,
Ruga de la Chizătău, Sărăcie lucie, Gărgăunii dragostei), de
dimensiuni reduse, cu dialoguri spumoase şi reuşite momente de
comic de situaţie sau de limbaj, se numără printre cele mai
rezistente scrieri literare ale lui Iosif Vulcan, acesta

considerând că teatrul joacă un rol esenţial in culturalizarea
maselor.
Personalitatea omului de cultură Iosif Vulcan
(1841-1907), îndemnul lui, ,, Dă-ne, Doamne , cât mai mulţi
oameni de caracter!” ne obligă peste ani la responsabilitate
asumată.
Colegiul National„Iosif Vulcan” este școala a
cărei misiune se înscrie între tradiție, actualitate și
perspective: Educație de valoare, educație pentru valori.
Instituția noastră a adăugat în istoria ei recentă multe
momente importante.
Cunoscută ca Şcoala Normală, apoi Liceul
Pedagogic,,Iosif Vulcan”, la 1 septembrie 2008 devine și liceu
bilingv româno- spaniol cu program de bacalaureat spaniol, iar de
la 1 septembrie 2009, Colegiul Naţional,,Iosif Vulcan”, Centru
DELE(2010), Membru în Asociația Colegiilor și Liceelor
Pedagogice(2012), Centru Cambridge(2017) Școala de Aplicație a
Colegiului, într-un
spațiu nou(2018) , Școală Europeană(2019), Școală
eTwinning(2020) , Centru Oxford(2021) , Bază de Practică
Pedagogică(2021), Școală acreditată Erasmus 2021.
Aceste schimbări au însemnat dezvoltarea profilelor,
specializărilor, păstrând, conform tradiţiei, profilul
pedagogic, dar şi o recunoaştere a calităţii educaţiei
furnizate.

Împreună facem școala mai bună

Carmen Solomon
Colegiul Economic "E.Gojdu" Hunedoara, Hunedoara, Hunedoara

În ultimii doi ani calendaristici, Colegiul Economic „Emanuil
Gojdu" din Hunedoara a implementat proiectul Erasmus+ „Împreună
facem școala mai bună" 2019 1- RO01 KA101 062990, Acțiunea KA1/
Proiecte de mobilitate în domeniul educației școlare. Perioada
inițială de derulare a proiectului a fost1.09.2019-31.08.2021,
însă, din cauza pandemiei, s-a prelungit până la data de
31.08.2022.
Obiectivul general al proiectului este „modernizarea metodelor și

tehnicilor de predare, pentru 18 cadre didactice de la Colegiul
Economic „Emanuil Gojdu", cu scopul de a răspunde provocărilor
apărute în urma evoluției rapide a generației digitale de elevi,
pentru îmbunătățirea calității și creșterea eficienței
procesului educațional și stoparea fenomenului de părăsire
timpurie a școlii, în contextual incluziunii europene pe o
perioadă de 24 de luni”.
Primul flux al proiectului a avut loc înperioada 17-22 mai 2021, la
Barcelona, în Spania. Cursul „Conflict Management, Emotional
Intelligence and Bullying Prevention”, furnizat de Europass Centro
StudiEuropeo, a avut ca obiectiv dobândirea de instrumente și
strategii specific pentru promovarea unui climat pozitiv în
școală și prevenirea modelelor relaționale distrugătoare.
Tematica abordată în cadrul cursului:
- Strategii eficiente pentru prevenirea și gestionarea conflictelor
- Educație pozitivă
- Managementul conflictelor
- Inteligența emoțională
- Prevenirea și identificarea Bullying-ului
- Aplicarea conceptului Mindfulness la clasă.
Al doilea flux din cadrul proiectului „Împreună facem școala
maibună" 2019 1- RO01 KA101 062990, implementat de Colegiul
Economic „Emanuil Gojdu” din Hunedoara, s-a desfășurat în
perioada 4-10 aprilie 2022. Patru profesori din cadrul colegiului au
participat la cursul „Coaching & Mentoring. Innovative technics
for teachers, mentors and educators to fight drop up and motivate
youth”, organizat de Associazione Jump din Italia.
Obiectivul acestui curs: Dobândirea de instrumente și strategii
specific pentru promovarea unui climat pozitiv în școală și
prevenirea modelelor relaționale distrugătoare.

În perioada 22-30.07.2022, cinci profesori de la Colegiul Economic
„Emanuil Gojdu” au participat la cursul de formare „Make
technology your friend!”, furnizat de ASSOCIACAO EDU2GROW,
Portugalia.
Tematica abordată în cadrul cursului:
- Jocuri, metode și instrumente pentru îmbunătățirea
comunicării
- Podcasturi și materialevizuale
- Bloguri, site-uri web și webquest-uri
- Utilizarea tablei interactive în educație
Ultimii cinci profesori beneficiari ai proiectului au finalizat cu
success cursul de formare Erasmus+ KA1 „Integrating ICT into
classroom”, desfășurat la Barcelona, în Spania, în perioada 31
iulie-6 august 2022.
Tematica abordată în cadrul cursului de formare:
- Jocuri, metode și instrumente pentru îmbunătățirea
comunicării
- Google Classroom, Edmodo, Moodle, Instrumente Google educaționale
- Dezvoltarea planurilor de lecție folosind instrumente web 2.0
- Învățare și gamificare bazate pe jocuri digitale, Povestea
digitală, Instrumente TIC pentru colaborare, chestionare online,
carduri electronice, creare de videoclipuri
- Învățare prin practică; exerciții, activități și
dezvoltarea proiectelor de grup prin utilizarea instrumentelor TIC.

La revenirea în școală fiecare participant a devenit persoană
resursă pentru ceilalți colegi împărtășind experiența
acumulată în cadrul programului.

ÎNVĂȚĂM DE LA COPII

iulian iftime
Colegiul Tehnic "Ion Creanga" Targu Neamt, Neamt, Targu Neamt

ÎNVĂȚĂM DE LA COPII
Prof. IFTIME IULIAN,Prof. IFTIME MIHAELA
Colegiul Tehnic ION CREANGĂ Tg. Neamț

1.Stiluri parentale de educație a copiilor
Fiecare părinte vrea binele copilului. De la această dorință și
până la materializarea ei, este de parcurs un drum lung în care
acțiunile noastre pot contribui la realizarea acestei dorințe sau

dimpotrivă. La începutul relației noastre cu copilul se află o
intenție pozitivă.



Stilul de educație al familiei este modelul
orientativ al acțiunilor educative.
Practic, fiecare familie are stilul său de educație. Se consideră
că atmosfera familială, climatul familial, tehnicile de
influență ale familiei se pot identifica cu stilul de educație.
Stilul de educație este o expresie utilizată în mod raţional,
vizând natura şi caracteristicile raporturilor familiale, în
cadrul cărora se realizează procesul educațional. Acesta este,
în principal, dependent de stilul parental, cu care se şi
confundă de multe ori.
Stilul parental se referă la modul părinţilor de a acționa/
influența asupra copiilor şi vizează ansamblul de practici
comportamentale și emoționale pe care părinții le au față de
copii.
Stilurile de educație se organizează în jurul a două
elemente principale: căldură și control.
3
A. Părintele autoritar
ˆ cere copilului să respecte cu stricteţe, fără să comenteze,
regulile existente;
ˆ filosofia de viaţă a acestuia: „Nimic nu este mai presus de
lege.”;
ˆ nu consideră că este obligat să ofere explicaţii
suplimentare, justificând prin expresii de genul: „De ce? Pentru
că sunt mama/ tatăl tău! Nu se discută!”;

ˆ intenţia copilului de a-şi manifesta independenţa este
interpretată ca o formă de rebeliune, fapt care reprezintă o
sursă importantă a conflictelor;
ˆ este rece şi detaşat de copil, impunând respectul muncii şi
efortului.
Avantaje
• copilul se obişnuieşte să devină ordonat, disciplinat,
respectuos faţă de cei de care îi este frică;
• se dezvoltă spiritul critic al copilului;
• copilul devine „perfecţionist”.
Dezavantaje
• copilul va învăţa foarte greu să devină sensibil la
dorinţele altora;
• toată viaţa se va ghida de reguli stricte;
• nu va ierta pe cei care greşesc;
• va fi lipsit de iniţiativă, de curaj şi totdeauna
nemulţumit, din teamă că va greşi;
• stima de sine a copilului este diminuată
B.Părintele indulgent
ˆ permite copilului să se manifeste cum vrea el, fără să-i
impună multe restricţii;
ˆ filosofia de viaţă a acestuia: „Copiii vor înflori singuri
la timpul potrivit”;
ˆ pentru părinte, cea mai mare valoare – libertatea de expresie
(verbală, artistică);
ˆ manifestă sensibilitate la drepturile altora, se consultă cu
copilul atunci când ia o decizie;
ˆ manifestă căldură şi interes faţă de tot ceea ce face
copilul.
Avantaje

• permite copilului să-şi dezvolte o identitate proprie şi să
aibă o personalitate distinctă, marcantă, originală;
• copilul se simte important, special, fapt ce determină
creşterea stimei de sine;
• se dezvoltă creativitatea şi capacitatea de a luadecizii.
Dezavantaje
• copilul înţelege foarte greu rolul limitelor, al regulilor, de
aceea, la nevoie, nu va şti să ţină cont de ele;
• poate fi considerat obraznic sau chiar copil „problemă”;
• s-ar putea, curând, el „să ia controlul familiei”, în
sensul că nu va mai face decât ce vrea el şi nu va mai accepta
sfaturi;
• părintele se va simţi „depăşit”
C.Părintele democratic (echilibrat)
ˆ îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului
parental;
ˆ formulează reguli şi controlează respectarea lor, dar nu le
impune;
ˆ este deschis în dialog cu copiii;
ˆ manifestă iubire, dar şi limite, așteptări, dar nu cereri;
ˆ este suficient de indulgent, flexibil şi deschis spre nou,
pentru a putea accepta tot ce ar putea ameliora viaţa copilului şi
a familiei;
ˆ prezintă suficientă autoritate pentru a-i învăţa pe copii
să accepte reguli şi să îndeplinească eficient sarcinile care
li se dau;
ˆ este suficient de protector, pentru a oferi copilului securitatea
de care are nevoie;
ˆ încurajează copilul să fie independent, respectându-i
opiniile, interesele şi personalitatea.

Avantaje
• copilul îşi va dezvolta un echilibru emoţional, care va sta
la baza dezvoltării armonioase a personalităţii;
• copilul îşi va dezvolta deprinderi de comunicare eficientă,
va manifesta creativitate, capacitate decizională, autonomie
personală;
• copilul va avea un nivel adecvat al stimei de sine;
• va manifesta respect faţă de alţii, va lua în considerare
opinia celorlalţi, va accepta observaţii;
• independenţa care i se acordă, îl va ajuta să-şi identifice
propriile atitudini şi să aleagă meseria
• care i se potriveşte cel mai bine.
Dezavantaje
• copilul se va adapta cu greu stilului autoritar;
• ar putea fi considerat „bleg”, pentru că nu va executa
prompt sarcinile solicitate sau, dimpotrivă, „impertinent”,
pentru că discută ordinele.
Părintele indiferent
ˆ neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui;
ˆ nu manifestă frecvent trăiri emoţionale pozitive pentru copil;
ˆ uneori lasă de înţeles că, un copil „este în plus”,
„este o povară”, de care s-ar putea lipsi oricând;
ˆ filosofia de viaţă a acestuia: „În viaţă nu te poţi baza
pe nimeni altcineva decât pe tine însuţi”
Avantaje
• lipsa afecţiunii îl face mai rezistent la greutăţile vieţii
Dezavantaje
• copilul învaţă că părerea lui nu contează prea mult, se
simte lipsit de importanţă;
• îşi dezvoltă o stimă de sine redusă, poate deveni timorat

şi urmărit în permanenţă de un complex de inferioritate;
• se va baza doar pe experienţa lui de viaţă;
• va fi mai rigid, mai apatic, mai insensibil la sentimentele şi
dorinţele celorlalţi.
Părintele protector
ˆ este, aparent, un părinte model: extrem de atent la nevoile
copilului, se dedică cu toată fiinţa meseriei de părinte;
ˆ prioritatea este de a oferi copilului securitate;
ˆ consideră că un copil este o fiinţă fragilă, care are
nevoie, în permanenţă, de sprijin şi protecţie;
ˆ filosofia de viaţă a acestuia: „Nu tot ce zboară se
mănâncă.” Îşi învaţă copilul să fie precaut şi rezervat
faţă de tot ceea ce vine din afara familiei;
ˆ hiperprotecţia duce la îngrijorarea generalizată;
ˆ când apare o problemă, se grăbeşte să caute vinovații şi
să ţină morală, ceea ce duce la scăderea eficienţei
rezolvării conflictului şi a învăţării unor reguli de
disciplină;
ˆ acceptă greu situaţia în care copilul începe să-şi dezvolte
independenţa.
Avantaje
• copilul beneficiază de securitate, sprijin și protecție.
Dezavantaje
• copilul se simte sufocat şi are tendinţa de a se îndepărta
de părinte;
• copilul consideră că este dificil să comunice direct cu
părintele despre problemele personale,
• din teamă că acesta nu-l va înţelege;
• copilul va învăţa să ascundă informaţii, va avea o viaţă
secretă, personală;

• frustrarea, mânia va fi exprimată indirect, prin acte de
răzbunare sau de sabotaj.
3.Bibliografie
1. Aldo, N. Cum să ne educăm copiii, Ed. TREI, București, 2010.
2. Aldort, N. Creștem împreună, Ed. Herarld, București, 2015.
3. Baciu, A. (coord.). Educația părinților, Ed. MarLink,
București, 2006.
4. Băran-Pescaru, A. Familia azi. O perspectivă sociopedagogică,
Ed. Aramis, București, 2004.
Un copil poate oricând să-l învețe pe un adult trei lucruri: cum
să e mulțumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată și
cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește.”
Paulo Coelho

METODE INTERACTIVE UTILIZATE LA ORELE DE CHIMIE

Ana Juverdeanu
Scoala Gimnaziala Ungureni, Bacau, Ungureni

METODE INTERACTIVE UTILIZATE LA ORELE DE CHIMIE

Unul din obiectivele majore ale învăţământului românesc de
astăzi este centrarea demersului didactic asupra elevului. În
acest context, rolul decisiv revine profesorului, el fiind cel care
creează lecţia în ansamblul ei, organizează situaţiile de
învăţare, mediază relaţia elevului cu sursa de învăţare,
moderează relaţiile dintre elevi, colaborează cu fiecare dintre

ei sau cu grupul lor, îi ajută în rezolvarea sarcinilor de lucru
devenind un partener în procesul de învăţare.
Reforma învăţământului are ca „nod gordian” al reuşitei
atitudinea educatorilor faţă de diferitele dimensiuni ale
schimbării. Prin profesia lor, educatorii sunt cei care dau viaţă
transformărilor proiectate la nivelul sistemului de învăţământ
prin reforme care vizează calitatea educaţiei.
Didactica actuală recomandă trecerea responsabilităţii de la
profesor la elev. În acest sens elevul trebuie să exprime puncte
de vedere proprii, să realizeze un schimb de idei cu ceilalţi, să
argumenteze şi să-şi susţină punctele de vedere, să pună şi
sa-şi pună întrebări cu scopul de a înţelege, de a realiza
sensul unor idei, să coopereze în rezolvarea problemelor şi a
sarcinilor de lucru. Rolul profesorului este de a facilita şi
intermedia învăţarea, de a ajuta elevii să înţeleagă şi să
explice punctele de vedere proprii, de a fi partener în
învăţare. Învăţarea se realizează în acest context prin
formarea de competenţe şi deprinderi practice şi prin cooperare,
iar evaluarea va viza măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce
poate să facă elevul cu ceea ce ştie). Accentul în procesul de
evaluare se mută de pe aspectul cantitativ (cât de multă
informaţie deţine elevul) pe aspectul calitativ(valori,
atitudini).
În rândul deciziilor de ordin practic pe care trebuie să le ia
profesorul se numără şi cele cu privire la alegerea metodelor,
procedeelor, mijloacelor de învăţământ ce urmează a fi
utilizate în cadrul lecţiilor. Definirea metodologiei adecvate şi
compatibile situaţiei concrete constituie un moment relevant
pentru competenţa şi ingeniozitatea pedagogică a profesorului.
Este o cerinţă primordială ca el să dovedească capacitate de

integrare în lecţiile sale a celor mai recente achiziţii atât
sub raportul informaţiei de specialitate cât şi sub acela al
metodologiei şi tehnologiei de instruire cât mai avansate. Acest
lucru înseamnă a examina cu atenţie, din perspectiva alternativei
strategice alese, disponibilităţile metodice şi resursele
materiale necesare atingerii obiectivelor propuse; înseamnă a
trece la stabilirea metodelor şi procedeelor adecvate precum, la
găsirea combinaţiei optime de utilizare a acestora şi nu în
ultimul rând la perfecţionarea metodelor şi procedeelor
didactice.
Perfecţionarea metodelor de învăţământ este determinată de
idealul educaţional al societăţii actuale ce constă în „
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”
Utilizarea metodelor de învăţare activă nu reprezintă altceva
decât o ilustrare a nevoii pe care o resimte şcoala de a-şi
adapta demersurile la o societate într-o rapidă evoluţie.
Conceptul de învăţare activă presupune implicarea mult mai
intensă a elevilor şi un adevărat parteneriat al acestora cu
profesorul. Metodele centrate pe elev conferă profesorului alte
roluri în procesul didactic. El nu trebuie atât să transmită
cunoştinţe cât să organizeze învăţarea care se realizează
prin eforturile directe ale elevilor. În învăţarea activă
profesorul este asemănat adesea cu un antrenor care doar
mobilizează, stimulează elevii să-şi dezvăluie şi sa-şi
valorifice resursele.
Devenit subiect al educaţiei, elevul se dezvoltă prin
acţiuni, prin activitate personală, perfecţionându-şi tehnici
care, aplicate în învăţare, îi măresc şansele de reuşită.
Predarea este o activitate de organizare şi conducere a

situaţiilor de învăţare, realizându–se prin precizarea
obiectivelor–cadru, a obiectivelor de referinţă, a
conţinuturilor, a strategiilor şi metodelor de învăţare .
Eficienţa predării creşte dacă elevii sunt
angajaţi în elaborarea cunoştinţelor şi dacă metodele sunt
îmbunătăţite, în funcţie de informaţiile primite prin
feedback. Profesorul are rolul de a proiecta, de a organiza şi
dirija procesul de predare - învăţare, precum şi de a –i
controla eficienţa, prin evaluarea rezultatelor. Eficienţa
procesului de predare este influenţată de mai mulţi factori,
dintre cei mai importanţi sunt stilul de predare al profesorului
şi atitudinea elevilor faţă de stilul folosit. Pentru a determina
eficacitatea predării, ca formă de comunicare didactică, o putem
raporta la trei modele mai importante.
Modelul comunicării unidirecţionale-în cadrul acestuia,
profesorul este unicul emiţător de informaţie, iar elevul o
receptează, o învaţă urmând apoi controlul profesorului. Acesta
are rolul dominant în comunicare şi îl interesează prea puţin
cum receptează fiecare elev informaţia , întrucât el se
adresează grupului şi nu poate cunoaşte diferenţele individuale
de receptare cognitivă şi efectivă a informaţiei. Stilul
dominator, autoritar nu oferă posibilitatea dezvoltării gândirii
independente şi a iniţiativei elevilor .
Modelul bidirecţional are ca sursă principală de
informaţie tot profesorul, elevul limitându-se la adresarea de
întrebări, rolul dominator al profesorului în procesul
comunicării fiind diminuat. Informaţiile primite de profesor de la
elev au rolul de autoreglare şi perfecţionare a comunicării,
profesorul având având posibilitatea să adreseze informaţia
şi anumitor grupuri de elevi cu posibilităţi asemănătoare de

receptare. Deşi modelul bidirecţional este superior celui
unidirecţional, pentru că şi elevii sunt activizaţi într-o
anumită măsură, totuşi elevii nu comunică între ei, iar
învăţământul se bazează tot pe transmiterea informaţilor .
Modelul multidirecţional se caracterizează prin
faptul că profesorul nu mai este singura sursă de informaţie,
întrucât în timpul comunicării intervin şi elevii, oferind
grupului (clasei ) informaţii obţinute pe baza studierii
anterioare a bibliografiei, sau în urma unor cercetări,
experimentări . În aceste condiţii, opiniile lor sunt deosebit de
importante, fiind receptate cu interes de către profesor, care le
completează, le corectează sau le acceptă, dacă sunt bune .
Stilul integrat al profesorului este centrat în
modelul multidirecţional, prin iniţiativa elevilor şi a
grupurilor de studiu sau de cercetare. Profesorul îi ajută pe
elevi să iniţieze acţiuni şi să le analizeze ridicându-se de
la concret la abstract, îi stimulează să redescopere ştiinţa le
împărtăşeşte din experienţele lui, le acceptă punctele de
vedere, le arată lacunele din cunoştinţe, le dirijează
activitatea în mod discret, adresându-le întrebări de gândire,
le creează motivaţii şi, printr-un efort comun cu ei, formulează
concluzii .
O asemenea comunicare didactică permite un dialog
autentic, creează o atmosferă de toleranţă şi respect de
cooperare fructuoasă de coeziune afectivă, de confruntare
academică a opiniilor şi concepţiilor .
Elevii învaţă să gândească, să comunice, să formuleze
raţionamente, să analizeze, să compare şi să sintetizeze, să
adreseze întrebări să construiască răspunsuri şi să aplice
cunoştinţele. La acest stil de comunicare profesorul va ajunge

treptat, în funcţie de maturizarea intelectuală a elevilor şi de
pregătirea acestora pentru cercetare şi dialog creând în
acelaşi timp o relaţie de simpatie de respect şi încredere
între el şi elevi, pe de o parte şi între elevi pe de altă
parte .

Bibliografie :
1. Vlăsăceanu , L. ,, Elaborarea , organizarea şi predarea
conţinutului învăţământului , în Sinteze pe teme de
didactică modernă , 1984
2. Neacşu , I. , Instruirea şi învăţarea , Editura Didactică
şi Pedagogică , Bucureşti , 2002
3. Popescu , V. ,, Succesul şi insuccesul şcolar , în Revista de
Pedagogie nr. 12 1991 – şi 1-4 1992
4. Otilia Păcurari , Anca Târcă , Strategii didactice inovative ,
Bucureşti ,2003

AŞEZĂRI UMANE DE PE VALEA IALOMIŢEI

Tatiana COSTACHE
Scoala Gimnaziala "Vasile Cirlova" Targoviste , Dambovita, Targoviste

AŞEZĂRI UMANE DE PE VALEA IALOMIŢEI

Tatiana COSTACHE1

1Şcoala Vasile Cârlova,Târgovişte

1. Introducere
Valea Ialomiţei, străbate trei unităţi naturale
distincte:munte, deal şi câmpie constituind o realitate
geografică, caracteristică spaţiului României cu o arhitectură
specifică în care se reliefează unitatea dintre diversele
componente naturale ale peisajului. Valea Ialomiţei,o zonă de
deosebită originalitate din punct de vedere al autenticităţii
relaţiilor rural – urbane, are o poziţie în teritoriu României
care determină caracterul funcţional al aşezărilor legăturile
lor cu aşezările învecinate sau chiar mai îndepărtate( fig.1).

Fig.1. Valea
Ialomiţei - poziţie geografică

Bazinul Ialomiţei se învecinează în nord cu bazinul
Oltului, în vest cu bazinul Argeşului, iar la nord-est cu bazinul
Siretului. Bazinul Ialomiţei face parte dintre acele unităţi
naturale care îmbină trăsăturile esenţiale ale peisajului
României cu o serie de caractere particulare evidente. Identitatea
sa fizico-geografică constituie o expresie a asocierii specifice a
mai multori factori : poziţia în teritoriu, extinderea spaţială
(în plan orizontal şi vertical), repartiţia şi ponderea celor
trei diviziuni naturale ce îl compun.
Limita bazinului hidrografic Ialomiţa, în zona superioară
(cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leaota,

Bucegi, Clăbucet şi Ciucaş din Carpaţii Meridionali şi
dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului
hidrografic Ialomiţa este realizată la vest şi sud de
înălţimile din Câmpia Vlăsiei şi Moştiştea, iar spre nord de
culmea Istriţei şi slabele denivelări din Câmpia Bărăganului.

Etajarea structurii fizico-geografice, însuşire principală a
teritoriului aferent bazinului Ialomiţei, comună însă
întregului edificiu natural al ţării noastre, este consecinţa
amplei desfăşurări altitudinale a reliefului.
Relieful constituie principalul factor care favorizează
sau restricţionează dezvoltarea unei zone, acesta determinând
locul, numărul şi modul de dispunere al aşezărilor umane şi
tipul de actvităţi economice care pot fi practicate, în funcţie
de resursele existente.
Caracteristicile favorabile ale cadrului natural al Bazinului
Ialomiţei au făcut posibilă locuirea sa încă din cele mai vechi
timpuri după cum ilustrează şi descoperirile arheologice (
neolitic, bronz ).
Aşezările umane sunt localizate în procent de peste 70%
în unitatea de câmpie,care deţine şi 60 % din suprafaţa
bazinului ialomiţean, restul sunt localizate în zona de dealuri
subcarpatice, zonei montane fiindui caracteristice aşezările
temporare cu funcţii în special turistice.
Sectorul montan ( fig.2) din bazinul hidrografic al
Ialomiţei este alcătuit din M. Leaota, Masivul Bucegi, M.
Gârbovei (M. Baiului), Masivul Ciucaş-Zăganu şi culmile sale
sudice (M. Grohotişu şi M. Tătaru), care aparţine laturii
externe a Carpaţilor de Curbură.

Fig.2. Valea Ialomiţei în Culoarul Carpatic
Relieful carpatic, de o pronunţată amplitudine altimetrică
(1800-2505 m ), determină etajarea întregului înveliş
fizico-geografic, inclusiv sub raportul gradului de antropizare . O
caracteristică importantă a peisajului carpatic ialomiţian
decurge din dominaţia culmilor cu orientare sudică, sud-estică
şi sud-vestică. Aceasta constă în coborârea etajelor pe
versanţi cu asemenea expunere şi în apariţia unor
particularităţi climatice, hidrologice, floristice etc.
Subcarpaţii, cărora le revine 25% din întinderea
bazinului Ialomiţean, au o desfăşurare altimetrică între
200-300 metri şi 800-900 metri şi se detaşează prin complexitate
sutructuralo-litologică şi morfologică. ( fig. 3 ).

Fig.3. Valea Ialomiţei în unitatea Dealurilor Subcarpatice

Câmpiile deţin ponderea majoritară (60%) în bazinul
Ialomiţei, iar apartenenţa lor la subunităţi diferite ale
Câmpiei Române explică existenţa contrastelor locale pregnante
într-o regiune marcată în deosebi de omogenitatea peisajului. (

fig. 4)

Fig.4. Valea Ialomiţei în spaţiul Câmpiei Române
Prin aşezarea în partea central-sud-estică a ţării,
Bazinul Ialomiţa are un climat temperat-continental, cu
diferenţieri între partea nord-vestică (temperaturi mai scăzute
şi precipitaţii mai mari cantitativ) şi partea sud-estică
(temperaturi mai ridicate şi un grad mare de ariditate).
Caracteristicile climatice, în special etajarea se resfrâng în
mare măsură asupra structurii agriculturii ,condiţionând
posibilităşile de practicare ale acesteia, dar şi asupra
turismului, determinând un flux turistic sezonier. Nu toţi
indicatorii climatici au aceeaşi importanţă pentru agriultură,
turism şi implicit pentru dezvoltarea economică a unei zone.
Temperatura şi precipitaţiile au un rol important asupra
activiţăţilor economice spre deosebire de vânt şi fenomenele
meteorologice (ceaţa, grindina etc.) care produc doar anumite
modificări ale acestor activităţi.
Râul Ialomiţa, vecin cu Argeşul, Oltul şi Buzăul,
prin afluenţii săi închide şirul sistemelor fluviatile sudice.
Acest râu îşi are izvorul din versantul sudic al munţilor
Bucegi, în jurul altitudinii de 2390 m, de sub Piatra Obârşiei
şi se varsă în fluviul Dunărea.

Fig.5. Bazinul hidrografic Ialomiţa – categorii de ape

Populaţia Văii Ialomiţei formează o parte componentă a
mediului geografic românesc, distinctă atât în succesiunea
timpului, cât şi în repartiţia spaţială, ca produs şi
totodată ca factor activ de transformare a peisajului geografic. Pe
baza cunoaşterii particularităţilor geografice ale distribuţiei
populaţiei se poate diferenţia peisajul umanizat de cel natural,
ca o realizare milenară a omului.
Originea şi evoluţia populaţiei Văii Ialomiţei se înscrie şi
se integrează întru totul în ansamblul populaţiei teritoriului
României.
Elementul cel mai important în evoluţia fazelor umanizării, a
proceselor de populare a Văii Ialomiţei, îl constituie faptul că
acest teritoriu s-a înscris ca parte integrantă, inseparabilă, de
la început, în cadrul vetrei genetice a geto-dacilor. Valea
Ialomiţei a prezentat în decursul istoriei o importanţă
majoră, exercitând influenţe care au definit civilizaţia
materială şi spirituală a poporului român.
Văile râurilor, în ansamblul lor, nu oferă peste tot
posibilităţi egale sau potenţiale similare de aşezare,
circulaţie, pentru activităţi economice pe seama resurselor
locale. Astfel, specifică este alternanţa de convergenţe,
dispersii şi discontinuităţi în privinţa condiţiilor de
locuire şi de circulaţie, de activităţi economice, generând, pe
alocuri, deosebiri sau asemănări, datorită unor influenţe care
în anumite puncte şi areale înscriu diferenţe de ritm, varietate
şi volum, creând, uneori, chiar confluenţe antropice.
Valea Ialomiţei, în genere, nu a respins, ci a atras

populaţia.Repartiţia populaţiei, a înregistrat un fenomen de
pendulare între cele trei sectoare ale Văii Ialomiţei ( exemplu
:zona montană unde populaţia a pendulat pe fundul văilor largi
şi al depresiunilor, pe de o parte, şi rama muntoasă
împădurită, pe de altă parte), fenomen determinat de o serie de
factori social-politici şi economico-geografic.
Elementul dominant în dinamica peisajului geografic îl
reprezintă aşezările omeneşti. Cele înfiripate iniţial de-a
lungul Văii Ialomiţei ,la limita pădurilor sau poienilor din
păduri în zona montană sau în preajma apei în celelalte
sectoare, au fost primele puncte de sprijin ale îndelungatei, dar
permanentei şi fermei acţiuni de umanizare a Văii Ialomiţei, de
utilizare a naturii din jur, cu toate resursele sale.
Alături de condiţiile naturale şi de condiţiile tehnologice, un
rol de seamă în imprimarea trăsăturilor şi particularităţilor
geografice ale aşezărilor din Valea Ialomiţei l-au înscris
preocupările economice ale locuitorilor. Aşezările, situate
iniţial pe malurile apelor şi în preajma pădurii, şi-au extins
ulterior vetrele la intersecţia drumurilor cu apele flotabile, iar
mai târziu cât mai aproape de şosele şi de căi ferate, care
oferă posibilităţi pentru dezvoltarea industriei şi a
serviciilor.
Activităţile economice au constituit elementul determinant al
dezvoltării funcţiilor aşezărilor. De la caz la caz, există
astăzi pe Valea Ialomiţei aşezări rurale având ca funcţie de
bază zootehnia (păstoritul), economia forestieră, industria,
turismul, dar şi unele funcţii complementare, de interes local,
din domeniul culturii, comerţului, administraţiei. De regulă,
însă, activităţile economice se împletesc, ceea ce face ca
profilul economic să fie zootehnic-industrial, în timp ce în

marile depresiuni, majoritatea aşezărilor rurale au ca funcţie
dominantă agricultura.
Aşezările umane de pe valea Ialomiţei sunt grupate în
aşezări rurale şi urbane care se află pe teritoriul
administrativ a patru judeţe Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov şi
Prahova ( fig.6 )

Fig.6. Ponderea aşezărilor din Valea Ialomiţei pe judeţe

Bibliografie

Cândea, Melinda, Bran, Florina ,2001, Spaţiul geografic românesc.
Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura Economică,
Bucureşti.
Cucu, V., 1976 ,Geografie şi urbanizare,Editura Junimea ,Iaşi.
Cucu, V., 1981, Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, EDP,
Bucureşti.
Cucu, V.,2000, Geografia aşezărilor rurale, Editura Domino,
Târgovişte.
Cucu V., 2001 , Romania Geografie umană şi economică, Ed : Oraj.

Cucu, V., 2002, România .Geografie umană şi economică,Editura
Transversal Târgovişte.
Cucu V., 2010,Geografie şi dezvoltare regional, Ed.
Transversal,Târgovişte.

Gâştescu, P., 1998, Hidrologie,Edit.Roza Vânturilor, Bucureşti.
Ielenicz M.,1999,Dealurile şi podişurile României, Ed..
Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.
Ielenicz M., Pătru I.G., Ghincea M.,2003, Subcarpaţii României
pag. 25, Ed. Universitară, Bucureşti.
Ielenicz, M., Pătru, Ileana,2005, România. Geografia fizică, vol.
I, Editura Universitară, Bucureşti.
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M.,1974, Relieful României,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

NOTAREA STUDENTILOR (ELEVILOR)-ANALIZA ETICII SI INTEGRITĂȚII ACADEMICE

Marina Adelina Oancea
Scoala Gimnaziala Titesti, Arges, Titesti

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de
învățământ românesc a fost într-un continuu proces de
reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat.
În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care
s-a adăugat recent și sistemul privat echivalent, mai există și
un sistem de meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt
folosite de cele mai multe ori în timpul liber ca o pregătire

pentru diferitele examene, care sunt în mod notoriu dificile.
Meditațiile sunt larg răspândite, iar acestea pot fi considerate
ca o parte din sistemul de învățământ. Meditațiile existau și
chiar prosperau în timpul regimului comunist.
În 2004, aproximativ 4,4 milioane din populație era
înscrisă la școală. Dintre aceștia, 650.000 în grădiniță,
3,11 milioane (14% din populație) în învățământul primar și
secundar și 650.000 (3% din populație) la nivel terțiar
(universități). În anul 2009, în România existau 3,3 milioane
de elevi, față de 4,8 milioane în anul 1990[3]. În anul 1990,
numărul profesorilor din mediul preuniversitar era de aproape
260.000, în 2001 depășea 275.000, iar în 2007 era mai mic de
250.000.În august 2010, în România existau 4.700 de școli
generale.
Sistemul educațional românesc este împărțit pe
două niveluri:
1. Pre-universitar, Învățământul preuniversitar este structurat
în 5 cicluri:
1.1 Învățământul Preșcolar (sau Grădiniță) - se
desfășoară pe parcursul a trei ani, fiind alcătuit din trei
grupe: Grupa Mică, Grupa Mijlocie și Grupa Mare.
1.2 Învățământul primar (Școala Primară) - clasele
pregătitoare-IV
1.3 Învățământul gimnazial (Gimnaziu) - clasele V-VIII
1.4.1 Învățământul liceal (Liceu) - de patru sau cinci
clase (clasele IX-XII / XIII)
1.4.2 Învățământul profesional (Școala de arte și
meserii), care poate continua sau înlocui Liceul în pregătirea
studenților pentru cariere care se bazează pe activități manuale
sau practice.

1.5 Învățământul postilceal poate dura între 2 și 5 ani.
2. Învățământul superior (studii superioare) a fost reorganizat
pentru a fi în conformitate cu principiile procesului Bologna, care
are ca scop construirea Spațiului European al Învățământului
Superior. Ea are următoarele patru componente:
2.1 Studii de licență (Licențiat) 3-4 ani, pentru cele mai
multe discipline 3 ani (din 2005)
2.2 Studiile de master (Masterat) 1-2 ani, pentru cele mai multe
discipline 2 ani (din 2008)
2.3 Studiile de doctorat (Doctorat) au durata de cel puțin 3
ani (doctorand) (din 2006).
2.4 Învățarea continuă (cursuri postuniversitare, formare
continuă).
Școală primară este obligatorie, ea cuprinzând clasa
pregătitoare (fiind înscriși în general copiii în vârsta de 6
ani, și apoi clasele I-IV, fiind cunoscută sub numele de
"învățământ primar", în timp ce de la vârsta de unsprezece
ani și până la paisprezece ani este cunoscut sub numele de
"educație gimnazială". Cele mai multe școli elementare fac parte
din sistemul public școlar.
Educația în România este obligatorie până la
terminarea clasei a X-a (sau până la vârsta de 18 ani).Sistemul
de învățământ este identic la nivel național și foarte
centralizat.
Sistemul oferă următoarele diplome: de absolvire
(absolvirea școlii generale, fără examen), bacalaureat
(absolvirea liceului, după examenul de bacalaureat), licență
(cadru de absolvirea a universității, după un examen și/sau a
tezei), masterat (diplomă de master, după o teză și, eventual,
un examen), doctorat (doctor, după o teză).

Convenții de notare
Pentru primii patru ani, există un sistem numit
calificative. Acestea sunt Foarte bine (FB) , Bine (B) - Bine,
Suficient (S) -satisfăcător, de fapt, sensul (abia) trece și
Insuficient (I) - a eșuat. Elevii care nu obțin pe tot parcursul
anului note bune trebuie să susțină un examen în vară cu un
ansamblu de profesori, iar în cazul în care situația nu este mai
bună, elevul va repeta tot anul. "Calificativele" sunt folosite pe
tot parcursul anului, într-un sistem de evaluare pe tot parcursul
anului, la teste, în activitățile școlare, acasă sau pentru
proiecte. În medie, pentru un subiect (care va merge în catalog)
se calculează de către profesor, ținând seama de progresele
înregistrate de student si printr-o valoare de la 1-4 pentru
fiecare calificativ (de exemplu, în cazul în care un elev are FB,
FB, B, B la matematică, apoi în catalog va fi (4 +4 +3 +3) / 4 =
3,5, prin urmare, B - luând în considerare faptul că performanța
elevului a coborât în timp, un B, B, FB, FB va fi, de asemenea,
3,5, dar va fi marcat ca FB, deoarece și-a îmbunătățit
performanțele în timp). Nu există nici o medie calculată pentru
întregul an, ci doar pe semestru. Cei mai mulți dintre elevi vor
avea doar calificative de B și FB, calificativele S și I sunt rar
folosite și numai în circumstanțe deosebite.
Pentru clasele 5-12, este utilizat un sistem de notare de
la 1 la 10, 10 fiind cea mai bună notă, 1 fiind cea mai proastă
notă și 5 este nota minimă de trecere. Sistemul de evaluare este
folosit, de asemenea, cu note individuale pentru fiecare test,
examen oral, proiect, teme pentru acasă sau exerciții în clasă
fiind înscrise în catalog. La unele materii se susține un examen
parțial, la sfârșitul semestrului (Teză). Această cerință
este reglementată de către Minister ca obligatorii pentru anumite

materii și nu poate fi schimbată. Teza valoarează 25% din media
finală, iar pentru clasele 5 - 8 se aplică la Limba română și
matematică și doar în clasa a opta la Geografie sau Istorie și
în cazul unei școlii cu predare bilingvă într-o limbă
minoritară. Notele sunt date pe baza unor orientări stricte
ministeriale, care contează la repartiția la liceu. La sfârșitul
fiecărui semestru, media notelor este calculată în urma unei
proceduri în patru pași: În primul rând, se calculează media
aritmetică a notelor. Dacă există și Teză, această medie, cu o
precizie de 0,01, este înmulțită cu 3, se adună cu teza
(rotunjită la cel mai apropiat întreg) și se împarte cu 4.
Această medie (cu sau fără Teza) este apoi rotunjită la cel mai
apropiat întreg (9,5 este, astfel, 10) iar aceasta este media
elevului pe semestru. Următorul pas este de a calcula media anuală
a elevului. Aceasta se face prin adunarea mediilor pe cele două
semestre ale elevului și împărțite la 2. Acestă medie nu este
rotunjită. Ultimul pas este adăugarea tuturor mediilor anuale ale
elevilor și împărțirea acestei sume la numărul total de
subiecți. Aceasta se numește "medie generală". Aceasta nu este
nici ponderată și nici rotunjită. În cazul în care un elev are
media anuală sub 5 la maximum două materii, elevul trebuie să
aibă un examen (corigență) la materia la care nu a reușit, în
august, în fața unei comisii școlare. Dacă el nu trece acest
examen, el trebuie să repete întregul an (repetenție). În cazul
în care media anuală este sub 5 la trei sau mai multe discipline,
elevul nu mai are dreptul la examenul de corigență și trebuie să
repete anul.
Exemplu: Un elev în clasa a 7-a, cu 4 ore de matematică
săptămânal poate avea următoarele note: 6,6,7,7 în oral și 5
în Teză. Media semestrială la matematica este rotunjită ( (3 *

((6 + 6 + 7 + 7) / 4) + 5) / 4) = 6. Dacă el a avut media 7 în
celălalt semestru, medie lui nuală la Matematică este 6,5 (si el
a trecut).
Metodologia privind examinarea şi notarea studenţilor
urmăreşte responsabilizarea cadrelor didactice şi studenţilor
faţă de calitatea pregătirii şi instruirii în general şi,
în mod special, sporirea obiectivităţii privind examinarea
şi aprecierea cunoştinţelor studenţilor şi asigurarea unui
caracter unitar şi obiectiv activităţii de examinare şi notare a
studenţilor.
Verificarea cunoştinţelor se face prin următoarele
forme şi activităţi: -evaluări pe parcurs (periodice) -
activitate de evaluare programată în timpul desfăşurării
procesului de instruire, căreia i se acordă un timp individual de
pregătire şi care este inclusă în procedura finală de notare;
evaluarea pe parcurs se face prin acordarea unei note care reflectă
nivelul de calitate al îndeplinirii activităţii desfăşurate;
-evaluare finală- activitate de evaluare programată la
sfârşitul activităţilor unei discipline a Planului de
învăţământ, pentru care se acordă un timp individual de
pregătire; evaluarea finală cuprinde nota finală ce evaluează
nivelul de pregătire şi calitatea cunoştinţelor dobândite de
student în cadrul tuturor activităţilor aferente unei discipline
şi validarea creditelor acordate disciplinei promovate. Evaluările
finale pot fi sub formă de: examen (E) cu o pondere de 50% în nota
finală, colocviu (C) cu o pondere de 30% în nota finală şi
verificare (V) cu o pondere de 10% în nota finală.
Metodele de evaluare a studenţilor utilizate în cadrul
programelor de studii sunt: a)metode tradiţionale: probe orale,
probe scrise, probe practice; b)metode alternative: observaţia

sistematică, investigaţia, proiectul, portofoliul. Nota finală se
compune din sumarea ponderată a notelor parţiale obţinute pentru
fiecare activitate cuprinsă în fişa disciplinei. O disciplină
are o singură notă finală.
Pentru disciplinele a căror formă de evaluare finală
este EXAMEN sau COLOVIU verificarea finală a cunoştinţelor
studenţilor se face în două sesiuni de evaluări finale,
programate la capătul celor două semestre formative (de iarnă şi
de vară) având durata de 3 săptămâni; Pentru disciplinele a
căror formă de evaluare finală este VERIFICARE, ultima
evaluare se va desfăşura în ultima săptămână a semestrului.
Refacerea formei de evaluare finală, pentru o disciplină din anul
universitar curent, se face în sesiunea de două săptămâni,
programată în luna septembrie în următoarele condiţii: -
fără taxă dacă disciplina este din anul curent; - cu taxă
dacă disciplina este creditată (din anii anteriori).Repetarea
evaluării finale promovate în vederea măririi notei se aplică
numai studenţilor integralişti după sesiunea de evaluări finale
din vară, în următoarele condiţii: - fără taxe suplimentare
pentru cel mult două discipline din anul curent (numai pentru
studenţii care beneficiază de subvenţie); - cu taxe aferente
refacerii evaluării finale pentru cel mult alte două discipline
din anul de studiu curent; - mărirea de note nu se face pentru
discipline din anii de studii precedenţi. Participarea la sesiunea
de refacere din septembrie se face în aceleaşi condiţii ca şi
pentru sesiunile de la sfârşitul semestrului, pentru următoarele
situaţii: - repetarea evaluării finale nepromovate; -
neprezentarea la evaluarea finală; - repetarea evaluării finale
promovate în vederea măririi notei. În cazul refacerii
evaluării finale, în sesiunea de refaceri, punctajele parţiale

obţinute din activităţile desfăşurate în timpul
semestrului sunt păstrate, anulându-se numai punctajul
obţinut la evaluarea finală.

Bibliografie
1.FELEZEU, Călin, Didactica istoriei, Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitară Clujeană, 2000.
2.NEACȘU,Ioan, Școala românească în pragul mileniului III: o
"provocare" statistică, , Editura Paideia
3.NEAGU,Gabriela,Șanse de acces la educatie in societatea
romaneasca actuala, Editura Lumen, 2012
4.PĂUN, Emil, Introducere în pedagogie, Bucureşti, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, 2005.
5.RANCU-BODROG, Gheorghe, Predarea istoriei românilor în şcoala
primară, Drobeta Turnu-Severin, Editura Radical, 2003.
6.TUDORICĂ, Roxana, Dimensiunea europeană a învățământului
românesc, Editura Institutul European, 2004

Abordarea părăsirii timpurii a școlii prin programul Erasmus+

Daniela Petru
Liceul Tehnologic "Petre S. Aurelian" Slatina, Olt, Slatina

Abordarea părăsirii timpurii a școlii prin programul Erasmus+

Prof. PETRU DANIELA
Liceul Tehnologic ”Petre S. Aurelian” Slatina

În calitate de participant recent (24 – 28 iulie 2022) la o
activitate de mobilitate finanțată prin programul Uniunii
Europene, “INCLUSIVE EDUCATION: Tackling with classroom diversity

and early school leaving” în cadrul Proiectului Erasmus+,
Mobility Staff, Spune ,,DA” școlii, nr. ref.
2020-1-RO01-KA101-079479, care se implementează la nivelul Liceului
Tehnologic ”Petre S. Aurelian” Slatina pe o perioada de doi ani,
voi oferi câteva detalii cu privire la experiența mea pentru a
îmbunătăți experiența participanților Erasmus+ în viitor.
Am participat la un curs de formare privind educația incluzivă.
Acest curs a abordat problema includerii elevilor cu caracteristici
și nevoi diverse în sala de clasă: elevi cu dificultăți de
învățare și nevoi speciale de învățare, elevi supradotați
și care părăsesc de timpuriu școala. Scopul a fost gestionarea
diversității în sălile de clasă, sprijinirea tuturor elevilor
cu planuri individuale de educație, prevenirea părăsirii timpurii
a școlii.
Cursul „EDUCAȚIE INCLUZIVĂ: abordarea diversității în clasă
și a părăsirii timpurii a școlii”, organizat de IDEC S.A. din
Piraeus, Grecia, organizație cu un bogat palmares de proiecte
europene, a fost foarte bine structurat, cu multe exemple relevante
pentru tema educației incluzive. S-a bazat pe multă
interactivitate, activități practice interesante și atractive,
atât individuale, cât și de grup. Pe parcursul cursului s-a creat
o atmosferă plăcută și prietenoasă. Formatorul a răspuns la
toate întrebările și preocupările ridicate de participanți.
Ne-a oferit sprijin atunci când am avut nevoie. Interacțiunea cu
participanții din Polonia și Italia a contribuit la un schimb
complex de experiență, la cunoașterea sistemelor educaționale
și a culturii lor. A fost un prilej unic pentru mine și sunt
sigură că voi contribui, prin ceea ce am învățat aici, la
realizarea unei educații incluzive eficiente în sălile de clasă
ale școlii mele. Mă bucur că am avut o asemenea oportunitate de a

mă dezvolta profesional.
Pe parcursul cursului, au fost abordate următoarele teme:
• Diversitatea în sălile de clasă: educație de susținere și
incluzivă
• Evaluare pentru învățare
• Proiectarea și programarea curriculumului pentru a sprijini
toți elevii
• Planuri individuale de educație
• Predare și învățare eficiente: Sprijinirea tuturor elevilor
• Monitorizarea, înregistrarea și raportarea învățării
elevilor
• Lucrul în colaborare cu familiile, comunitatea școlară și
profesioniștii aliați
• Utilizarea cunoștințelor în propria școală
Cursul a oferit educatorilor teoriile relevante și instrumentele
practice pentru a proiecta atât strategii de clasă, cât și
abordări individuale pentru elevi specifici.
Trainerul a combinat teoria cu activități practice, individuale
și de echipă. Au fost aplicate tehnici de învățare activă,
precum: studii de caz, joc de rol, activități în grup mic,
activități experiențiale, exerciții de energizare, de spargere a
gheții, dar și de reflecție.
Am învățat noi cunoștințe și mi-am îmbogățit cunoștințele
legate de termenul „incluziune” și de dezvoltarea sa istorică,
de termeni folosiți atunci când lucrezi cu elevii cu nevoi
educaționale speciale, perspective în abordarea unei dificultăți
de învățare, tipuri de dificultăți de învățare,
caracteristici ale fiecărui tip de dificultate de învățare,
legislații, statistici de la Comisia Europeană, evaluare pentru
învățare, modul de determinare a nevoilor de învățare ale unui

elev prin utilizarea mai multor surse de informații, modul de
determinare a formei de evaluare adecvată pentru diferite sarcini
de învățare, procesul de „evaluare bazată pe curriculum” și
teorii ale învățării.
Am aprofundat proiectarea și programarea curriculumului, cu
diferitele ei modele, pentru a sprijini învățarea tuturor
elevilor. Am înțeles cum să gestionez procesul de dezvoltare a
unui Plan Educațional Individualizat pentru un elev, care sunt
strategiile de identificare pentru implicarea altora în dezvoltarea
unui Plan Educațional Individualizat și cum să identific
structurile și procesele școlare care sprijină utilizarea
dinamică a unui IEP.
Prin activitățile practice, mi-am dezvoltat și îmbunătățit
abilitățile și competențele de elaborare a unui model de
programare și de reflectare asupra practicii la clasă, de
elaborare a Planurilor Educaționale Individuale, înțelegând gama
de opțiuni de diferențiere disponibile pentru satisfacerea
nevoilor elevilor cu dificultăți de învățare și
dizabilități. De asemenea, mi-am îmbunătățit creativitatea,
încrederea în sine, abilitățile de lucru în echipă,
competențele lingvistice, de comunicare în limba engleză,
cunoștințele culturale despre Grecia, Polonia și Italia, de unde
erau ceilalți participanți și de comparare a diferitelor sisteme
de educație.
Foarte important pentru școala în care predau a fost abordarea
temei de părăsire timpurie a școlii:
- De ce părăsirea timpurie a școlii este atât de importantă
pentru Europa
- Factori care influențează părăsirea timpurie a școlii
- Strategii de minimizare/eliminare a fenomenului - exemple din

țări europene
- Condiții cheie pentru o „abordare a școlii” a părăsirii
timpurii a școlii
- Profilul celor care părăsesc timpuriu școala
- Atitudinea profesională a cadrului didactic
- Sfaturi pentru a-i ajuta pe elevi să-și îmbunătățească
stima de sine, încrederea în sine
- Cum îi putem ajuta pe elevi să adopte disciplina și
perseverența
- Motivarea elevilor
- Metode concentrate pe soluții
- Strategii pentru predarea tuturor elevilor, răspunzând
diferitelor nevoi individuale
- Elaborarea planurilor de prevenire a părăsirii timpurii a
școlii
Activitatea de mobilitate a fost legată de nevoile și obiectivele
liceului nostru. Școala în care predau se confruntă cu fenomenul
de părăsire timpurie a școlii din motive socioeconomice și
familiale și în fiecare clasă există elevi cu diferite
dificultăți de învățare sau nevoi speciale. De asemenea,
școala noastră are ca obiectiv să fie o școală incluzivă,
bazată pe o educație incluzivă.

Nr. 89/2022

La acest număr au contribuit:
● Elena Pavel
● Angelica Ivan
● HAJNAL EGYED
● Nicoleta Alina Profesor înv.primar Andrei
● Aura Melania Cojocea
● crina hozan
● Attila Mihai Szabo
● Marioara Vonica
● roxana dan
● Marinela -Adriana Sveduneac
● Gál-Iankó Katalin
● ionela apetrei
● Simona Nicoleta Martin
● Carmen Solomon
● iulian iftime
● Ana Juverdeanu
● Tatiana COSTACHE
● Marina Adelina Oancea
● Daniela Petru

ISSN: 2393 – 0810