Recuperarea şi dezvoltarea funcţiilor cognitive la elevii cu performante scazute

"Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei
care le dau viaţa; de aceea pe lângă viaţă, dăruiţi copiilor
şi arta de a trăi bine, educându-i."

Aristotel

Performanţele şcolare scăzute ale elevilor sunt o provocare
permanentă a profesorilor pentru a găsi acele strategii adecvate
dezvoltării individuale, a determinării elevilor de a recupera cu
plăcere termeni, concepte , raţionamente necesare dezvoltării
lor cognitive. În mod greşit, şi de foarte multe ori, copiii cu
performanţe scăzute la şcoală sunt etichetaţi de părinţi şi
de educatori ca fiind leneşi, răsfăţaţi, neastâmpăraţi sau,
pur şi simplu, mai puţin isteţi.
Cadrul unei interventii adecvate în recuperarea şi dezvoltarea
funcţiillor cognitive presupune pentru fiecare elev următoarele
etape :
- identificarea punctelor slabe şi a celor forte ale fiecăruia
- stabilirea priorităţilor de învăţare
- instruirea prin metodele şi strategiile cele mai adecvate
- înregistrarea progreselor elevului
- evaluarea intervenţiei
Jimmy Wedell ,în anul 1995, a stabilit puncte forte sau
dificultăţi pentru elev, în următoarele domenii:
- funcţiile senzoriale şi motorii
- statutul emoţional, imaginea de sine, motivaţia şi interesele
- funcţiile cognitive şi intelectuale
- deprinderi şi competenţe în comunicare
- abordarea învăţării
- deprinderi sociale şi interacţiunea cu ceilalţi.
Factorii care pot influenţa recuperarea şi dezvoltarea
funcţiilor cognitive:
- şcoala prin curriculum, metodele de instruire şi organizare a
clasei
- familia prin relaţiile din interiorul ei
-comunitatea prin mediul lărgit , prin interacţiunile oferite
elevului.
Experienţa dobândită la clasa mă îndreptăţeşte să aduc spre
atenţia profesorilor câteva metode eficiente în dezvoltarea
funcţiilor cognitive prin:
Jocul de rol - o metoda activă de predare-învăţare, bazată pe
simularea unor funcţii, relaţii, activităţi, fenomene, sisteme:
- urmăreşte formarea comportamentului uman pornind de la
simularea unei situaţii
- activizează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv,
acţional, punându-i în situaţia de a interacţiona
- prin dramatizare, asigură problematizarea, sporind gradul de
înţelegere şi participare activă a elevilor
- interacţiunea participanţilor asigură un autocontrol eficient
al conduitelor şi achiziţiilor
- pune în evidenţă modul corect sau incorect de comportare în
anumite situatii
- este una din metodele eficiente de formare rapidă si corectă a
convingerilor, atitudinilor și comportamentelor.
Deşi activitatea bazată pe jocul de rol durează relativ puţin
-aproximativ o oră - proiectarea şi pregătirea sa cer timp şi
efort din partea cadrului didactic. Această metodă presupune nu
numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini regizorale si
actoricesti ale conducatorului jocului.
O altă modalitate de recuperarea şi dezvoltarea funcţiilor
cognitive este metoda exercitiului - care constă în executarea
repetată şi conştientă a unei acţiuni în vederea însuşirii
practice a unui model dat de acţiune sau a îmbunătăţirii unei
performante .Nu se limitează doar la formarea deprinderilor,
vizează în acelaşi timp consolidarea unor cunoştinţe.Astfel:
- este compatibilă cu orice conţinut de învatamant
- exercitiile pot fi grupate în functie de cel putin două
criterii:
a. după formă – exerciții orale
- exerciții scrise
- exerciții practice
b. după scopul si complexitatea lor – exerciții de introducere
într-un model dat sau exerciţii introductive -elevilor li se
explică pentru prima oară o activitate, pe care ei o aplică în
paralel cu explicaţiile profesorului ;
- exercitii de însușire sau consolidare a modelului dat, denumite
şi exerciții de bază - elevul reia în întregime şi în chip
repetat, acţiunea ce i s-a explicat
- exerciţii de legare a cunoştintelor şi deprinderilor mai
vechi cu cele noi, numite şi exerciţii paralele, având scopul de
a integra deprinderile în sisteme din ce în ce mai creative.
O altă metodă folosită cu succes la clasă în recuperarea
funcţiilor cognitive este învățarea prin descoperire - se
referă la o situație în care materialul de învăţat nu este
prezentat într-o formă finală celui ce învaţă (asa cum se
petrece în învăţarea prin receptare), ci reclamă o anumită
activitate mentală anterioară rezultatului final în structura
cognitivă,elevul fiind provocat să descopere singur materialul şi
apoi conţinutul ştiinţific.
Aşadar, folosirea strategiilor şi metodelor privind recuperarea
şi dezvoltarea funcţiilor cognitive vor urmări dezvoltarea
elevilor, pentru ca aceşti copii să îşi atingă potenţialul
intelectual, dar şi dezvoltarea lor emoţională. Aceşti copii
vor avea încredere forţele proprii, vor dezvolta încredere în
potenţialul lor uman.

Bibliografie
Gherguţ, A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom,
2005
Ionescu, M., Educaţia şi dinamica ei, Editura Tribuna
învăţământului – Bucureşti, 1998
Stănică, I., Popa, M., Psihopedagogie specială, Editura Pro
Humanitas – Bucureşti, 2001
Verza F, “Introducerea în psihopedagogia specială şi asistenţa
socială”, Ed Fundatiei Humanitas, 2002
Vrasmas, Ecaterina ,Coordonator, Resursa pentru profesori,
Bucuresti, 2016