Jocuri educaţionale

Podul
Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
Matematica Clasa a IV-a

Pinguinii
Înmulţiri în concentrul 0-1000
Matematica Clasa a III-a

În căutarea morcovului
Adunări şi scăderi în concentrul 0-1000
Matematica Clasa a III-a

Progres si performanță prin implementarea metodelor activ - participative

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: spespe | 19.09.2019 04:19 | Revista cadrelor didactice nr. 60/2019 | 87 vizualizări

In cazul elevilor cu dificultăţi de atenţie, calculatorul este perceput ca un mediu interactiv, care le menţine atenţia şi motivaţia, indiferent de gradul de dificultate al sarcinii.

Progres și performanță prin implementarea
metodelor activ-participative

Prof. psihopedagogie specială, Cadâr Emel C.Ș.E.I. ,,Maria Montessori”, Constanța

Climatul de creativitate este mult mai dificil de realizat decât climatul obişnuit de studiu şi de transmitere a informaţiei din învăţământul tradiţional, ceea ce presupune prevederea de situaţii apte să stimuleze curiozitatea, confruntările, spiritul de investigaţie şi de căutare a unor situaţii originale. Modernizarea metodelor presupune:
• să se realizeze o revitalizare a metodelor tradiţionele (expunrea, lucrul cu planşa, cu tabla, cu manualul, etc.);
• să se găsească metode, procedee şi mijloace de învăţământ, ca: problematizarea, descoperirea, mijloacele audio-vizuale, instruirea asistată de calculator.
Spre deosebire de mijloacele clasice, cele moderne aduc un spor în ce priveşte cunoaşterea, reuşind să dea o imagine cât mai completă a obiectelor şi fenomenelor analizate. Totodată ele contribuie la realizarea unei atmosfere deosebite în clasă, trezind interesul elevilor pentru lecţie. Biblioteca şcolii se va transforma, ea va deveni preponderent mediatică, putând găsi aici şi culegeri electronice interactive. În condiţiile dezvoltării accelerate a societăţii în care trăim, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în şcoală a devenit o necesitate. Pentru mulţi dintre noi este foarte greu sau chiar imposibil să ne imaginăm o zi fără calculator. Şcoala se adaptează şi se transformă mereu pentru a răspunde cerinţelor societăţii, iar introducerea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în procesul de învăţământ este absolut obligatorie. Apariţia şi prezenţa calculatoarelor în viaţa fiecăruia dintre noi, face ca în cuplul tradiţional format din profesor şi elevi să intervină calculatorul atât ca mijloc de învăţare (prin programele de învăţare asistată de calculator) cât şi ca sursă de informaţii (prin DVD-uri, CD-uri, dicţionare electronice, Internet etc.). În ziua de azi putem astfel vorbi de cel de al treilea factor implicat în educaţie ca fiind multimedia. El se găseşte la intersecţia unor domenii majore ca: informatică, telecomunicaţii, presă, produse audio-video, industria filmelor şi a televiziunii. Atuurile multimediei sunt:
• combinarea modalităţilor de expresie: text, imagini, audio, video, grafică, animaţie;
• interactivitatea utilizatorilor cu mediul de lucru în sensul că informaţia nu este recepţionată pasiv ca în cazul cititului sau vizionării programelor TV, ci oferă posibilitatea de deplasare în conglomeratul informaţional.
Formarea competenţelor copilului prevăzute în programa şcolară, nu depinde doar de metodele tradiţionale de predare, ci şi de folosirea eficientă a instruirii asistate de calculator. Prin intervenţii bazate pe tehnologie înţelegem intervenţii ale căror caracteristici fundamentale au fost practici bazate pe tehnologie, aici fiind incluse „intervenţii pe computer sau video, programe multimedia, evaluare bazată pe tehnologie şi înregistrări audio cuvânt cu cuvânt”. Folosirea suplimentară a computerului ca o modalitate de învăţare este eficientă nu doar pentru familiaritatea intervenţiei de instruire, ci şi pentru abilitatea elevilor de a ţine parţial pasul cu prezentarea şi pentru motivaţia adiţională, inerentă în folosirea computerului. În procesul instructiv-educativ cu copiii cu CES, utilizarea calculatorului şi a softului educaţional facilitează:
• adaptabilitate la nevoile / particularităţile psiho-fizice ale copiilor;
• abordarea materialului de studiat într-o manieră interactivă;
• stimularea motivaţiei pentru învăţare prin prezenţa componentei ludice;
• oferirea sentimentului de confort (ameliorarea imaginii de sine) copiilor cu CES.
În învăţământul cu cerinţe educative speciale, utilizarea calculatorului şi a softului educaţional se face în funcţie de posibilităţile de învăţare ale fiecărui copil, de interesul pe care acesta îl are pentru munca la calculator şi nu în ultimul rând, se ţine cont de vârsta pe care o are copilul cu CES. Lecţiile interactive pe suport electronic pot fi utilizate cu succes în învăţământul special, dacă sunt proiectate special pentru elevii cu un anumit tip de deficienţă sau dacă sunt personalizate, în funcţie de cerinţele fiecărui elev în parte. De exemplu, elevii cu autism reacţionează mult mai eficient la stimulul verbal, dacă este inclusă o comandă ce conţine numele elevului care parcurge o lecţie electronică . Calculatorul poate stimula unele procese, poate antrena elevul in anumite jocuri, le poate dezvolta creativitatea. Pentru a direţiona potenţialul creativ al elevilor cu CES spre acele zone în care ei au şansele cele mai mari de manifestare eficientă, de realizare afectivă, este necesar:
• Să se utilizeze tehnologia în procesul de predare – învăţare cu copiii cu CES;
• Să se utilizeze softuri educaţionale specializate în învăţare şi terapii specifice;
• Să se proiecteze lecţii în care să integreze tehnologia modernă.
In cazul elevilor cu dificultăţi de învăţare are unele avantaje:corectare instantanee, repetarea exerciţiilor, individualizarea temelor şi a ritmului de învăţare, interacţiunea continuă cu elevul, evaluarea continuă a nivelului de învăţare şi a înţelegerii elevului, uniformitatea modului de prezentare, aplicare şi evaluare şi nu în ultimul rând, creşterea motivaţiei. Cercetările lui Zhang (2000) demonstrează că, tehnologiile de acces oferă elevilor cu dificultăţi de învăţare sprijnul necesar pentru a se integra în şcolile de masă şi pentru a participa la orele din curricula generală. Ele ajută elevul să transfere sarcinile scrise în format clasic în format electronic, permit detalierea, organizarea şi editarea sarcinilor de scriere şi, nu în ultimul rând, îi motivează pe elevi să participe cu plăcere la realizarea sarcinilor de scriere. In cazul elevilor cu dificultăţi de atenţie, calculatorul este perceput ca un mediu interactiv, care le menţine atenţia şi motivaţia, indiferent de gradul de dificultate al sarcinii. Softurile alese în procesul de instruire/învăţare urmăresc atingerea unor obiective clare şi sunt stabilite de către cadrul didactic cu care lucrează, pe înţelesul copilului şi având în vedere un anumit interval de timp. Toţi factorii implicaţi în educaţie trebuie să fie conştienţi că integrarea instruirii asistate de calculator în procesul instructiv-educativ al elevilor cu dificultăţi de învăţăre este o necesitate. Sunt necesare elaborarea unor softuri educaţionale de tipul “generatore de lecţii”, care să fie uşor de utilizat pentru a permite tuturor cadrelor didactice să-şi elaboreze propriile lecţii electronice în funcţie de particularităţile grupului de elevi sau în funcţie de particularităţile unui singur elev. 21 Pentru a utiliza eficient soft-urile educaţionale în primul rând trebuie să existe în instituţia de învăţământ echipamente hard şi soft necesare, apoi cadrele didactice trebuie să cunoască metoda instruirii asistate de calculator, să o accepte şi să o folosească ca pe o alternativă la metodele tradiţionale şi nu în cele din urmă să cunoască bine avantajele şi limitele utilizării acestei metode didactice. Acestea permit:
• individualizarea învăţării;
• personalizarea parcursului şcolar;
• gradarea sarcinilor şcolare;
• exprimarea încrederii în posibilităţile elevului;
• combaterea complexului de inferioritate; etc.
Pentru a valorifica potenţialul real al fiecărui elev cu cerinţe speciale este necesară o evaluarea adecvată şi elaborarea unui plan educaţional individualizat, care să includă utilizarea tehnologiile de acces şi a instruirii asistate de calculator în funcţie de particularităţile şi nevoile fiecărui elev cu cerinţe speciale. Instruirea asistată de calculator alături de tehnologiile de acces nu exclud metodele tradiţionale de predare învăţăre, ci doar le completează pentru ca întregul proces de învăţământ să se adapteze nevoilor elevilor cu cerinţe speciale. Aplicaţiile bazate pe utilizarea calculatorului, cuplate cu un software nou şi îmbunătăţit şi cu dispozitive mai bune de adaptare, ar putea fi de mare ajutor copiilor cu dizabilităţi, pentru finalizarea educaţiei lor şi pentru a deveni productivi în societatea din care fac parte. Învăţarea „de la” calculatoare, ca abordare educaţională a tehnologiei, poate lua multe forme, inclusiv introducerea de către profesor a unor subiecte noi şi acordarea de oportunităţi de învăţare individuală. Pe de altă parte, învăţarea „cu ajutorul”calculatorului este folosirea calculatorului ca instrument de învăţare. Prin această abordare, cadrele didactice au realizat beneficiile utilizării calculatorului, inclusiv accesul la Internet, ca mijloc de îmbunătăţire a abilităţilor elevilor de rezolvare a problemelor. Această abordare extinde orizontul elevilor dincolo de pereţii sălii de clasă în lumea telecomunicaţiilor, a cercetării on-line şi accesul la resurse pe care comunitatea din care face parte nu i le poate asigura pe plan local. Stimularea limbajului la elevii cu CES se realizează nu numai prin orele de stimularea limbajului, ci şi prin orele de citire, cunoaşterea mediului, dirigenţie, etc. De exemplu, o lecţie multimedia de cunoaştere a mediului, cu jocuri interactive, cu fişe diferenţiate de lucru, cu cântece şi înregistrări video este mult mai eficientă decât combinaţia clasică a expunerii cu manualul şi o planşă. Softurile educaţionale se pot folosi cu succes în activităţile corectiv-recuperatorii desfăşurate cu copiii. Astfel CD-uri cu poveşti româneşti şi jocuri interactive, jocurile PitiClic pentru preşcolari şi DubluClic pentru elevii din clasele I-IV care au avizul MECI, jocurile logice folosind personaje din poveste, Cifrele, Literele, Animalele(domestice şi sălbatice), Logopedics, sunt doar câteva din exemplele de softuri educaţionale care au fost folosite în activităţile cu copiii cu CES şi care au contribuit la stimularea generală a cunoaşterii şi a comunicării, la dezvoltarea abilităţilor ludice în context interactiv precum şi la optimizarea stărilor afectiv-motivaţionale ale copiilor cu CES. Utilizând soft-urile educaţionale ca măsură de recompensă a implicării active a copiilor în sarcina dată pe parcursul unui interval de timp, aceştia pot fi mai uşor dirijaţi spre comportamente dezirabile, decât dacă s-ar cere acelaşi lucru prin metode tradiţionale. Trbuie ţinut cont şi de faptul că utilizarea excesivă a calculatorului poate creea o oarecare dependenţă, motiv pentru care folosirea softului educaţional trebuie făcut sub supraveghere strictă a cadrului didactic şi doar pe anumite segmente ale activităţilor desfăşurate cu copiii. Calculatorul este un mijloc, care ne ajuta la instruire si la autoinstruire. Utilizarea lui devine eficienta doar in momentul in care se face metodic, prin respectarea catorva conditii, dintre care cea mai importanta este evitarea exagerarii rolului acestui instrument. Integrarea calculatorului în activitatea didactică este o modalitate fundamentată psihologic ce duce la creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ.
BIBLIOGRAFIE
1. Adăscăliţei, A. (2007). Instruirea asistată de calculator, Iaşi, Editura Polirom.
2. Alessi, S.M. & Trollip, S.R. (2001). Multimedia for learning: Methods and development (3rd ed., pp. 138-179). Needham Heights, MA: Allyn & Bacon.
3. Bocos, M. (2002). Instruire interactivă. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.
4. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare – Stiluri şi strategii, Bucureşti, Editura Aramis.
5. Gherguţ A.(2005). Sinteze de psihopedagogie speciala, Iaşi, Editura Polirom.
6. Ionescu, Miron & Muşata Bocoş (coord.)(2009). Tratat de didactică modernă. Piteşti: Paralela 45.
7. Miclea, M., Mihalca, L., Dohi I. Mosut, L., (2006). Literele. Soft educaţional. ORDA – ISBN – 973-7973-22-4.
8. Miclea, M, Mihalca,L., Mosut, L., I. Dohi. (2003). Cifrele. Soft educaţional ORDA.
9. Miclea, M. . Mihalca, L., Mosut, L., I. Dohi .(2003). Matematica. Rătăciţi pe insula calculelor, Soft educaţional, ORDA.
10. Radu ,T Ion, Ezechil L. (2005). Didactica - Teoria instruirii, Piteşti, Paralela 45.
11. Rose, D., Hasselbring, T. S., Stahl, S., & Zabala, J. (2005). Assistive technology and universal design

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 3 evenimente

«OCTOMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Gârcina

Propus de: savcoco

Sondajul zilei

Ce procent din totalul "hârtiilor" pe care le produceți in activitatea dumneavoastră didactica sunt inutile (nu va sunt de folos la clasa, nu sunt relevante, nu sustin procesul didactic etc)

193 voturi | 1 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: magghyc Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!