POPULATIA SI ASEZARILE UMANE - VALEA IALOMITEI

POPULATIA SI ASEZARILE UMANE - VALEA IALOMITEI
Populaţia Văii Ialomiţei formează o parte componentă a mediului geografic românesc, distinctă atât în succesiunea timpului, cât şi în repartiţia spaţială, ca produs şi totodată ca factor activ de transformare a peisajului geografic. Pe baza cunoaşterii particularităţilor geografice ale distribuţiei populaţiei se poate diferenţia peisajul umanizat de cel natural, ca o realizare milenară a omului.
Originea şi evoluţia populaţiei Văii Ialomiţei se înscrie şi se integrează întru totul în ansamblul populaţiei teritoriului României.
Elementul cel mai important în evoluţia fazelor umanizării, a proceselor de populare a Văii Ialomiţei, îl constituie faptul că acest teritoriu s-a înscris ca parte integrantă, inseparabilă, de la început, în cadrul vetrei genetice a geto-dacilor. Valea Ialomiţei a prezentat în decursul istoriei o importanţă majoră, exercitând influenţe care au definit civilizaţia materială şi spirituală a poporului român.
Văile râurilor, în ansamblul lor, nu oferă peste tot posibilităţi egale sau potenţiale similare de aşezare, circulaţie, pentru activităţi economice pe seama resurselor locale. Astfel, specifică este alternanţa de convergenţe, dispersii şi discontinuităţi în privinţa condiţiilor de locuire şi de circulaţie, de activităţi economice, generând, pe alocuri, deosebiri sau asemănări, datorită unor influenţe care în anumite puncte şi areale înscriu diferenţe de ritm, varietate şi volum, creând, uneori, chiar confluenţe antropice.
Valea Ialomiţei, în genere, nu a respins, ci a atras populaţia.Repartiţia populaţiei, a înregistrat un fenomen de pendulare între cele trei sectoare ale Văii Ialomiţei ( exemplu :zona montană unde populaţia a pendulat pe fundul văilor largi şi al depresiunilor, pe de o parte, şi rama muntoasă împădurită, pe de altă parte), fenomen determinat de o serie de factori social-politici şi economico-geografic.
Elementul dominant în dinamica peisajului geografic îl reprezintă aşezările omeneşti. Cele înfiripate iniţial de-a lungul Văii Ialomiţei ,la limita pădurilor sau poienilor din păduri în zona montană sau în preajma apei în celelalte sectoare, au fost primele puncte de sprijin ale îndelungatei, dar permanentei şi fermei acţiuni de umanizare a Văii Ialomiţei, de utilizare a naturii din jur, cu toate resursele sale.
Alături de condiţiile naturale şi de condiţiile tehnologice, un rol de seamă în imprimarea trăsăturilor şi particularităţilor geografice ale aşezărilor din Valea Ialomiţei l-au înscris preocupările economice ale locuitorilor. Aşezările, situate iniţial pe malurile apelor şi în preajma pădurii, şi-au extins ulterior vetrele la intersecţia drumurilor cu apele flotabile, iar mai târziu cât mai aproape de şosele şi de căi ferate, care oferă posibilităţi pentru dezvoltarea industriei şi a serviciilor.
Activităţile economice au constituit elementul determinant al dezvoltării funcţiilor aşezărilor. De la caz la caz, există astăzi pe Valea Ialomiţei aşezări rurale având ca funcţie de bază zootehnia (păstoritul), economia forestieră, industria, turismul, dar şi unele funcţii complementare, de interes local, din domeniul culturii, comerţului, administraţiei. De regulă, însă, activităţile economice se împletesc, ceea ce face ca profilul economic să fie zootehnic-industrial, în timp ce în marile depresiuni, majoritatea aşezărilor rurale au ca funcţie dominantă agricultura.
Aşezările umane de pe valea Ialomiţei sunt grupate în aşezări rurale şi urbane care se află pe teritoriul administrativ a patru judeţe Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov şi Prahova ( fig.6 )

Fig.6. Ponderea aşezărilor din Valea Ialomiţei pe judeţe

Aşezările urbane localizate pe cursul Ialomiţei sunt oraşe de categorie demografică mică şi mijlocie,( fig. 7 ),astfel :
-orase mici : Căzăneşti ( 3506 loc ), Fierbinţi Tîrg (4760 loc.), Fieni (6105 loc.) ,Amara ( 7863 loc .), Pucioasa (11826 loc. ), Ţăndarei ( 12 508 loc.), Urziceni (17611 loc. );
- oraşe mijlocii : Slobozia ( 52 317 loc.) şi Tîrgovişte: ( 89 930 loc.)
Valea Ialomiţei concentrează aşezări urbane de mărime mică ( şapte aşezări urbane) ,numărul aşezărilor urbane mijlocii fiind de doar două : Slobozia şi Tîrgovişte .

Fig.7. Mărimea demografică a aşezărilor urbane situate pe valea Ialomiţei

Aşezările rurale localizate în comunele de pe valea Ialomiţei sunt aşezări predominant,ca număr de locuitori de mărime medie :66 aşezări rurale( fig.8 ).

Fig.8. Mărimea demografică a aşezărilor rurale situate pe valea Ialomiţei

Aşezările rurale de pe valea Ialomiţei sunt grupate în comune repartizate diferit in cele patru judeţe.
a. Judeţul Dâmboviţa :
1. Moroieni- comuna şi satele componente Lunca, Pucheni, Glod, Muscel, Dobreşti;
2. Pietroşiţa - comuna şi satele componente Pietroşiţa, Dealu-Frumos;
3. Buciumeni - comuna şi satele componente Buciumeni, Dealu Mare, Valea Leurzii;
4. Moţăieni -comuna şi satele componente Moţăieni şi Cucuteni;
5. Brăneşti - comuna şi satele componente Brăneşti, Priboiu;
6. Doiceşti – comuna ;
7. Şotânga - comuna şi satele componente Şotânga, Teiş;
8. Aninoasa -comuna şi satele componente Aninoasa,Viforâta, Săteni, cătunul Valea Sasului;
9. Răzvad - comuna şi satele componente Răzvad, Valea Voievozilor, Gorgota;
10. Ulmi - comuna şi satele componente Ulmi, Matraca, Viişoara, Dumbrava, Colanu, Udreşti, Nisipuri, Dimoiu;
11. Gura Ocniţei -comuna şi satele componente Adînca, Săcuieni, Ochiuri;
12. Comişani - comuna şi satele componente Comişani, Lazuri;
13. Bucşani - comuna şi satele componente Bucşani, Hăbeni, Racoviţa, Răţoaia;
14. Băleni - comuna şi satele componente Băleni Români, Băleni Sârbi;
15. Dobra - comuna;
16. Finta - comuna şi satele componente Finta, Gheboaia, Finta-Mare, Becheneşti, Finta-Veche;
17. Bilciuresti - comuna şi satele componente :Bilciuresti şi Suseni Socetu;
18. Cojasca - comuna şi satele componente Cojasca, Fântânele, Iazu;
19. Corneşti - comuna şi satele componente Corneşti, Hodărăşti, Cătunu, Bujoreanca, Crivăţ, Ungureni, Cristeasca, Postarnacu, Frasin, Ibrianu;
20. Glodeni - comuna şi satele componente Glodeni, Guşoiu, Schela, Laculete, Malul Mierii, Livezile;
21. Vulcana Băi - comuna şi satele componente Vulcana-Băi, Nicolaeşti, Vulcana de Sus;
22. Vulcana Pandele - comuna şi satele componente Vulcana Pandele, Gura Vulcanei, Toculeşti , Sticlăria;
b. Judeţul Ilfov :
1. Nuci - comuna si satele componente : Micşuneşti Moară, Balta Neagră, Micşuneştii Mari;
2. Grădiştea - comuna şi satele componente : Sitaru , Gradistea;
3. Gruiu -comuna şi satele componente : Lipia,Siliştea Snagovului, Şanţu Floreşti;
c.Judeţul Prahova :
1. Balta Doamnei - comuna si satele componente Curcubeu, Lacul Turcu, Balta Doamnei, Bîra;
2. Gorgota -comuna şi satele componente Gorgota - Potigrafu,, Fînari , Poienarii Apostoli, Crivina;
3. Poienarii Burchii- comuna şi satele componente : Poienarii Burchii ,Pioreşti,Cărbunari,Podu-Văleni ,Poienarii Rali,Poienarii Vechi,Ologeni,Tătărăi;
4. Şirna- comuna şi satele componente : Brăteşti, Hăbud, Şirna , Tăriceni şi Varniţa;
d.Judeţul Ialomiţa :
1. Ciolpani - comuna şi satele componente Pisc;
2. Fierbinti Tîrg -comuna şi satele componente Feirbinţii de Jos, Fierbinţii de Sus, Grecii de Jos ;
3. Dridu - comuna şi satele componente Dridu, Dridu Snagov şi Moldoveni;
4. Coşereni - comuna şi satele componente Coşereni , Sintesti şi Borăneşti;
5. Manasia - comuna şi satele componente Manasia;
6. Alexeni - comuna şi satele componente Alexeni;
7. Andrăseşti - comuna şi satele componente Andrăşeşti, Orboleşti;
8. Ciochina - comuna şi satele componente Ciochina, Borduselu, Orezu, Piersica;
9. Ograda - comuna şi satele componente Ograda Gara , Ograda Sat şi Dimieni;
10. Giurgeni -comuna şi satele componente Giurgeni;
11. Bucu - comuna şi satele componente Bucu;
12. Munteni Buzău -comuna şi satele componente Munteni Buzău;
13. Gura Ialomiţei - comuna şi satele componente Gura Ialomiţei, Luciu;
Construcţia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale, cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe plan regional. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din zonele rurale şi creşterea gradului de ocupare prin dezvoltarea întreprinderilor şi crearea locurilor de muncă constituie elementul esenţial pentru menţinerea şi bunăstarea populaţiei rurale. O infrastructură modernă reprezintă punctul de pornire cheie în transformarea zonelor rurale în zone atractive, în care cetăţenii să-şi desfăşoare activitatea economică şi să trăiască. Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales, îmbunătăţirea infrastructurii, ameliorarea calităţii aerului şi apei nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale, ci şi un element foarte important pentru dezvoltarea activităţilor economice şi pentru protecţia mediului. Satele şi zonele rurale trebuie să ajungă în situaţia de a putea concura eficient pentru atragerea de investiţii, în paralel cu asigurarea unor servicii adecvate pentru comunitate şi a altor servicii sociale aferente, pentru populaţia locală. Autorităţile locale trebuie să –şi impună ca obiectiv general: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile, iar drept obiectiv specific: creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite.

Bibliografie

Cândea, Melinda, Bran, Florina ,2001, Spaţiul geografic românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura Economică, Bucureşti.
Cucu, V., 1976 ,Geografie şi urbanizare,Editura Junimea ,Iaşi.
Cucu, V., 1981, Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, EDP, Bucureşti.
Cucu, V.,2000, Geografia aşezărilor rurale, Editura Domino, Târgovişte.
Cucu V., 2001 , Romania Geografie umană şi economică, Ed : Oraj.
Cucu, V., 2002, România .Geografie umană şi economică,Editura Transversal Târgovişte.
Cucu V., 2010,Geografie şi dezvoltare regional, Ed. Transversal,Târgovişte.
Gâştescu, P., 1998, Hidrologie,Edit.Roza Vânturilor, Bucureşti.
Ielenicz M.,1999,Dealurile şi podişurile României, Ed.. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.
Ielenicz M., Pătru I.G., Ghincea M.,2003, Subcarpaţii României pag. 25, Ed. Universitară, Bucureşti.
Ielenicz, M., Pătru, Ileana,2005, România. Geografia fizică, vol. I, Editura Universitară, Bucureşti.
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M.,1974, Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.