Patrula şcolară de mediu „Pronatura”

Argument:
În hărţuita noastră viaţă de zi cu zi, care ne stoarce de energie şi de puteri, ne îndreptăm tot mai rar paşii şi privirile spre natură. Frumuseşea ei se opacizează, devenind un decor banal. Şi ce ofertă generoasă ne face, pe gratis, imperiul vegetal. Pretutindeni există, aşa cum spune balada, câte-o „gură de rai”, gata să ne primească şi să ne desfete sufletul obosit.
Pădurile sighetene ne pot fi în acelaşi timp doctori şi farmacişti, sfetnici şi prieteni, refugiu şi loc de regenerare trupească şi sufletească. E nevoie doar să privim cu atenţie împrejur, într-o stare de pace adâncă şi să conştientizăm ceea ce ne înconjoară pentru ca o simplă plimbare în pădure să se transforme în….leac.
I. Revista planetarii - Natura în pericol
Mediul si omul sunt două cuvinte care nu se potrivesc din nici un punct de vedere. Problema raportului dintre om şi mediul ambient nu este nouă. Ea a apărut o dată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenţa lui şi spiritul creator care îl definesc, nu s-a mulţumit cu natura aşa cum era, ci a pornit cu curaj şi tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicându-se neîncetat, specia umană a adăugat peisajului natural privelişti noi, prefăcând mlaştini şi pământuri înţelenite în văi roditoare, ţinuturi aride în oaze de verdeaţă, a creat noi soiuri de plante de cultură. Până aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decât, poate, pe arii foarte restrânse, care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit o dată cu revoluţia industrială şi, mai cu seamă , cu noua revoluţie tehnico-ştiinţifică. Dar reversul civilizaţiei industriale contemporane, al progresului material a fost şi este înrăutăţirea mediului natural. Sub impactul dezvoltării economice au fost poluate, mai mult sau mai puţin grav, solul, apa şi aerul, au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie multe specii de plante şi animale, iar omul este confruntat la rândul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele.
Poluarea ca problemă globală este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp în care populaţia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Sunt mulţi sau puţini? Această întrebare îi frământă pe demografi, economişti, medici şi oameni politici. Problema care i-a precupat pe specialişti a fost degradarea mediului ambient prin poluare, eroziune şi alte fenomene.
Nu încape îndoială că solul este capitalul cel mai preţios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor şi ambiţiilor sale, deoarece cu toţii depindem de stratul subţire şi roditor de la suprafaţa Pământului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vieţii. Distrugerea pădurilor, cărora li se datorează în cel mai înalt grad stabilitatea şi calitatea a trei elemente fundamentale ale vieţii oamenilor – solul, apa, aerul – s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase. Pădurilor le revine un rol important în fixarea stratului, relativ subţire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale. În afară de protejarea solului, pădurea exercită cea mai puternică acţiune purificatoare asupra aerului, absorbind bioxidul de carbon şi restituindu-l sub forma atât de necesarului oxigen.
Într-un cuvânt, fără păduri suficiente, dezvoltarea şi, la urma urmelor, viaţa însăşi nu sunt posibile. Astăzi, când pădurile ocupă cam o treime din sufrafaţa uscatului, pe plan mondial îşi face loc părerea că aceasta reprezintă un minimum necesar sub care omenirea nu-şi poate permite să coboare.
II. Patrula şcolară - activităţi
III: Teme de cercetare (studii, exerciţii şi drumeţii efectuate de agenţii de mediu)
1) Dealul Solovan
Dealul Solovan este situat în vecinătatea sudică a municipiului Sighetu-Marmaţiei. Reprezintă o regiune de legătură între munţii vulcanici şi Depresiunea Maramureşului. Rezervaţia Dealului Solovan se întinde pe 1,02 ha şi este constituită în jurul peşterii care se găseşte în partea superioară a serpentinelor, peşteră săpată de ape şi de precipitaţii. Rezervaţia protejeajă gorunul, stejarul şi crinul de pădure.
Semnalul de aalrmă care se impune este cu privire la defrişările necontrolate care pot distruge aceste monumente ale naturii.
2) Lacul Tepliţa
Lacul Tepliţa este o baltă artificială care între timp a devenit naturală datorită faptului că are un sistem de drenaj foarte bun. Are perimetrul aproximativ de 120 m şi o adâncime care poate ajunge la 3 m. lacul este acoperit cu broscăriţă, iar vegetaţia este formată din papură, stuf, sălcii şi alge. Pe mal cresc flori de soc, măceşe, porumbrele şi cicoare. Fauna este formată din peşti răpitori şi nerăpitori. Pe cele două insule ale lacului trăiesc raţe sălbatice şi alte specii de păsări, precum şi vidre.
Toate aceste frumuseţi sunt puse în pericol de gunoaiele pe care oamenii, în inconştienţa lor, le aruncă pe malul lacului.
Practica ecologică desfăşurată de elevii şcolii noastre, care au adunat gunoaiele, a constituit o mână prietenească întinsă naturii.
3) Arborele Tisa (tema de cercetare)
În oraşul Sighetu-Marmaţiei vegetează cel mai vechi arbore tisa din zonă, având venerabila vârstă de circa 300 de ani. El se găseşte în curtea spitalului din oraş. Prin hotărârea nr.37/1994, Consiliul Judeţean l-a declarat Monument al Naturii.
Elevii şcolii noastre au început studiul asupra acestui arbore de acum 10 ani, când Clubul ecologic „Genţiana”, a studiat posibilitatea de înmulţire a arborelui pe căi vegetative cum ar fi butăşirea sau prin seminţe. Printr-o muncă susţinută după 14 luni de la plantarea butaşilor au apărut rădăcinile, şi astfel sau obţinul 10 noi puieţi de tisa.
Studiul făcut de elevii şcolii noastre a arătat că în zonă se mai găsesc 8 exemplare din acest arbore. Câteva dintre acestea se pare că au 150 de ani. Activitatea de cercetare desfăşurată de elevii şcolii noastre va continua cu studierea efectului de piramidă asupra îmbutăşirii arborelui
4) Colectarea deşeurilor
In sprijinul activitatii de protejare a mediului înconjurător desfăşurată de „Pronatura”, întreaga şcoală participă, începând cu acest an şcolar, la un program de colectare a pet-urilor. Lunar, elevii şcolii noastre , adună căte un kilogram de pet-uri.
Implicarea manifestată atât de elevii din ciclul primar cât şi de cei din ciclul gimnazial, dovedeşte interesul tinerei generaţii pentru protejarea mediului înconjurător. El reprezintă o bogăţie nepreţuită pe care trebuie să o protejăm.
De felul în care vom proteja mediul înconjurător depinde prezentul, dar mai ales viitorul multor generaţii de acum înainte.

Bibliografie selectivă:
Ivanciuc Teofil – Sighetu-Marmaţiei ghid
cultural-turistic, Editura Echim, 2007
Cioltan G şi A – Tisa, Editura Ceres, 1989
Sântămărian E. şi Pleşca D.- Determinatorde
arbori şi arbuşti, Editura Motiv, Cluj
Napoca,1999
Prof. Margareta Şerban Şcoala „George Coşbuc” Sighetu-Marmaţiei, Maramureş