Jocuri educaţionale

Fagurele
Noţiunea de fracţie
Matematica Clasa a IV-a

Baloane
Adunări şi scăderi fără trecere peste ordin
Matematica Clasa a II-a

În căutarea morcovului
Adunări şi scăderi în concentrul 0-1000
Matematica Clasa a III-a

Metode moderne de receptare a literaturii fantastice

Învăţământ liceal | Limba şi literatura română

Propus de: myrela74 | 09.04.2019 07:08 | Revista cadrelor didactice nr. 56/2019 | 43 vizualizări

Metode activ-participative ca ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, cvintet, cubul, explozia stelară, ciorchinele, modificarea variantei, scaunul scriitorului etc. sunt strategii didactice ce favorizează o receptare mai facilă a textului literar.

Mie mi se pare că nevoia de poveste este din ce în ce mai mare. O demonstrează preferința elevilor mei pentru tărâmurile fantastice cu vrăjitori și obiecte magice. Probabil că succesul pe care-l înregistrează în ultima vreme literatura fantastică în rândul tinerilor și nu numai se explică printr-o dorință din ce în ce mai mare de evadare din realul complicat și prea brutal. Literatura fantastică satisface cititorului de toate vârstele ceea ce noi toți am păstrat din vremea coplăriei ca o reminiscență nealterată de trecerea timpului: nevoia de ficțiune.
Mai mult, metodele interactive favorizează cultivarea gustului pentru literatura de calitate, dezvoltarea creativităţii, ridicarea nivelului cultural prin contactul pe care elevii îl au cu scriitori şi opere ce nu se regăsesc în programele şcolare.
Explozia stelară (Starburst) este o metodă similară brainstorming-ului, cu care totuși nu se confundă, deoarece presupune organizarea clasei de elevi într-un grup și stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstorming-ul dezvoltă construcția de idei pe idei. Ea se poate aplica în orele de familiarizare a elevului cu trăsăturile unui curent literar, dar poate fi la fel de bine folosită și în orele de receptare a textului narativ sau dramatic.
În continuare voi prezenta câteva dintre întrebările formulate de cele cinci echipe pe care le-am utilizat în cadrul unității Nuvela (clasa a X-a). Pentru receptarea nuvelei fantastice La țigănci de Mircea Eliade s-a pornit de la nuvela La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale cu care elevii erau familiarizați de la clasa a IX-a.
Echipa nr. 1 – CINE ?
1. Cine pleacă la drum ?
2. Cine se oprește la han?
3. Cine este vrăjit de hangiță?
4. Cine nu mai reușește să scape de la han?
Echipa nr. 2 - CE ?
1. Ce spun oamenii despre hangiță?
2. Ce face flacăul înainte de masă?
3. Ce îi răspunde hangița în legătură cu icoanele?
4. Ce se întâmplă cu hanul la sfârșitul nuvelei?
Echipa nr. 3 -UNDE ?
1. Unde pornește Fănică?
2. Unde rătăcește personajul principal?
Echipa nr. 4 – DE CE ?
1. De ce se oprește Fănică la han?
2. De ce nu găsește drumul spre destinația inițială?
3. De ce nu poate ieși de la han?
Echipa nr. 5 – CUM ?
1. Cum reușește pocovnicul Iordache să-l scoată pe ginerele său de la han?
2. Cum sfârșește Mânjoloaia?
Metoda Metoda Predării/Învățării reciproce este potrivită, prin aspectul ludic pe care îl implică, pentru elevii de clasa a IX-a, cel mult a X-a şi se poate folosi în etapa de înţelegere a textului.
Această metodă a fost folosită în cadrul unității Lumi fantastice la clasa a IX-a. Clasa a fost împărțită în patru echipe care au avut sarcini diferite, după cum urmează:
Grupa I Rezumatorii: Liderul de grup expune rezumatul textului La conac de I.L. Caragiale în maximum 5 minute.
Opera La conac debutează cu imaginea unui călător care vine dinspre Poienița și se îndreaptă spre conacul unui boier din Sălcuța, căruia trebuia să-i ducă o sumă de bani pentru plata arendei. La un moment dat, se trezește din senin cu un alt călăteț cu o înfățișare starnie alături de el. Când tânărul își face cruce, acesta dispare. Călătorul îl regăsește la han unde străinul îl îndeamnă să bea. Către seară, străinul îl conduce într-o odaie a hanului unde călători jucau cărți pe bani. Tânărul pierde toți banii, deși unchiul său, prezent și el la han, îl sfătuiește să se retragă. Străinul îl îndeamnă să-l jefuiască pe unchiul său ca să-și recupereze banii și îi oferă o basma fermecată de puteri narcotice. Cu ultimele resurse, tânărul invocă divinul după care cade într-un somn adânc. Când se trezește, străinul dispăruse iar unchiul său , după ce-i trage o palmă zdravănă, îi restituie banii pierduți la joc, sfătuindu-l să nu se mai ia după Diavol.
Grupa II Întrebătorii: Analizează textul în grup, apoi fiecare elev propune o întrebare, gândită independent și/sau folosindu-se de paleta de întrebări. Întrebările s-au referit la aspecte importante ale textului (personaje, timp, acțiune etc.)
• Este călătorul străin Divolul sau i s-a părut tânărului?
• A visat tânărul sau i s-a părut?
• De ce tânărul nu cere ajutorul unchiului său de la început?
• De ce unchiul nu-l gonește pe străin dacă știe cine este el?
Grupa III Clarificatorii: Identifică cuvintele și expresiile din text, comportamentele, atitudonile care sunt neclare pentru ceilalți, explică și găsesc răspunsul corect pentru a clarifica noutățile.
• Hanul este simbolul unui topos malefic.
• Tânărul călător apare aici în ipostaza naivului/inocentului.
• Întrepătrunderea planurilor real-fantastic este o caracteristică a prozei fantastice.
• Unchiul nu intervine pentru ca nepotul său să-și învețe ,,lecția”.
Grupa IV Prezicătorii: Analizează în grup textul și își imaginează ce se va întâmpla în continuare. Grupul poate să-și imagineze răsturnări de situație.
Dacă unchiul nu intervenea, probabil că tânărul ar fi ajuns la fel de rău ca și străinul sau chiar un slujitor al acestuia.
Prezentăm mai jos spre exemplificare o secvenţă didactică ce valorifică metoda cubului în cadrul unei lecţii de receptare a textului epic; este vorba despre basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.

Etapele lecţiei Durata Conţinutul ştiinţific Strategii
didactice
Realiza rea sensului 30' Profesorul le arată elevilor o prezentare în Power Point aceasta având ca subiect Simbolistica basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
Se formează 6 echipe şi fiecare dintre ele vor primi câte o fişă cu cerinţele pe care urmează să le rezolve. Această activitate se va desfăşura prin metoda cubului după cum urmează:
I. Descrie
Personajele care apar într-o operă literară pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii. Numiţi personajele din Povestea Harap-Alb de Ion Creangă şi încadraţi-le în categoria corespunzătoare.
Definiţi basmul cult.
Motivaţi de ce Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult.
II. Compară
Stabileşte asemănările şi deosebirile dintre basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă şi basmul popular.
Alegeţi un personaj dintr-un basm popular şi stabileşte trei asemănări cu personajul Harap-Alb.
Identifică în basmul cult studiat tipurile de comic.
III. Asociază
Asociază calităţile pe care le dobândeşte Harap-Alb în călătoria spre Împăratul Verde cu probele la care este supus.
IV. Analizează
Analizează simbolurile şi semnificaţiile acestora în naraţiunea Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
Simbolul Semnificaţia
Podul
Pădurea
Fântâna
Labirintul
Analizează oralitatea stilului în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă.
Completează următorul tabel:
Oralitatea stilului Exemple
Inserarea de fraze ritmate
Erudiţia paremiologică
Exprimarea afectivă
Expresii onomatopeice

V. Aplică
Demonstrează că Povestea lui Harap-Alb aparţine genului epic.
Demonstrează modul în care personajul Harap-Alb relaţionează cu celelalte personaje din basm.
VI. Argumentează
Adevărat sau fals? Argumentează.
Eroul Harap-Alb are de trecut trei probe ca în basmul popular, potrivit avertismentului dat de tată „să te fereşti de omul roş, iar mai ales de omul spân, cât îi putea, să n-ai de-a face cu dânşii că sunt foarte şugubeţi”.
Răul este întruchipat de omul însemnat de o inteligenţă vicleană.
Calul care îl va însoţi pe Harap-Alb este cel mai frumos din grajdul tatălui său.
Harap-Alb nu încalcă sfatul tatălui său, acela de a se feri de omul spân.
Sfânta Duminică îl ajută pe Harap-Alb să aducă salaţile din Grădina Cerbului şi pielea cerbului cu cap cu tot, aşa bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc.
Harap-Alb le sare în ajutor furnicilor şi albinelor.
Nunta lui Harap-Alb cu fata de împărat şi schimbarea statutului social (devine împărat) confirmă maturizarea eroului.
Pe tot parcursul desfăşurării activităţii profesorul îi îndrumă pe elevi, dându-le explicaţii acolo unde este cazul.

Cubul

Conversaţia
Cubul

Literatura fantastică constituie o oportunitatea de a implementa aceste strategii moderne prin care elevul este apropiat de textul literar deoarece ea constituie un gen de care elevii se simt atrași. Din păcate, literaturii fantastice i se acordă o prea mică importanță și un spațiu foarte restrâns în manualele școlare ( spre exemplu, manualele de la calasa a X-a , editurile Art și EDP nu au alt text fantastic decât basmul, ,,omițând” nuvela fantastică) ca să nu mai amintim de faptul că un scriitor de talia lui Mircea Eliade nu este canonic.
Poate că ar fi timpul să nu ne mai întrebă de ce nu citesc elevii noștri și să încercăm să găsim căi prin care să-i apropiem de text. Poate soluția este chiar sub ochii noștri și constă în a-i lăsa să își aleagă literatura pe care o îndrăgesc și de care se apropie cu dragoste.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 113 evenimente

«MAI 2019»
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Ziua Apei

Propus de: iuiu_flori

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre utilitatea evaluărilor naționale la clasele a II-a și a IV-a?

693 voturi | 17 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: 8101961 Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!