Metode de învăţare specific gândirii critice aplicabile în predarea ştiinţelor naturii. Proiectul tematic

Metode de învăţare specific gândirii critice aplicabile
în predarea ştiinţelor naturii. Proiectul tematic

Prof . înv. primar , RADU MIOARA
Şcoala Gimnazială Maltezi , Jud. Ialomiţa

Dinamismul timpului istoric actual impune învăţarea de tip
inovator, care are drept caracteristici esenţiale : caracterul
activ şi participativ.
Conceptul de învăţare activă presupune un stil de învăţare
durabilă în care elevul este implicat în toate etapele
învăţării şi care apelează la propria experienţă.
Printre metodele care activizează predarea-învăţarea sunt şi
cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi
dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot
avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor
foarte uşor de reţinut , caracterului ludic şi oferind
alternative de învăţare cu priză la copii.
În cadrul lecţiilor de ştiinţe ale naturii putem folosi atât
metode clasice , însă cu valenţe participative cum ar fi:
experimental, observaţia, conversaţia euristică; metode
stimulative : jocul şi metode activ-participative:
Brainstorming-ul, ciorchinele, metoda Pălăriilor gânditoare,
Cubul, Cvintetul, Ciorchinele, Diagrama Wenn, Copacul ideilor,
Ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat etc.
În vederea dezvoltării gândirii critice la elevi, trebuie să
utilizăm, cu precădere unele strategii activ-participative,
creative.
Proiectul este o metodă complexă, care necesită o perioadă mare
de timp (una sau mai multe săptămâni). A apărut la începutul
secolului XX, datorită nevoii de flexibilitate şi de relevanţă
socială a curriculum-ului, precum şi ca modalitate de egalizare a
şanselor. Proiectul solicită elevului să realizeze planul unor
activităţi desfăşurate în şcoală, dar mai ales în afara
şcolii, sub coordonarea învăţătorului, pornind de la
identificarea unei probleme. De exemplu, un proiect la "Educaţie
civică" poate aborda problematica drepturilor copilului sau
diferite aspecte morale. Alte proiecte pot viza cauzele sau efectele
poluării mediului. Pentru elaborarea lor, elevii trebuie să caute
informaţii, să le combine, să formuleze probleme şi să caute
soluţii, valorificând informaţii de la diferite discipline.
Trebuie să combine textul cu desenul, colajul etc. Proiectul se
poate realiza individual sau în grup.
Printre metodele complementare de evaluare
interdisciplinară cu multiple valenţe formative se află şi
metoda proiectului. Complexitatea ei constă în aceea că se
evaluează nu doar cunoştinţe, ci şi deprinderi, atitudini,
competenţe de comunicare. De asemenea, proiectul oferă elevilor
oportunitatea de a-şi prezenta cunoştinţele într-o o manieră
originală, dezvoltându-le astfel creativitatea, interesul pentru
învăţare şi spiritul de echipă.
Proiectul începe în clasă şi se continuă acasă, pe
parcursul a câteva zile sau săptămâni.El poate fi individual sau
de grup.
Se realizează prin:
- enunţarea sarcinii de lucru ;
- se împart responsabilităţile în cadrul grupului ;
- se colectează datele/materialele;
- are loc prelucrarea şi organizarea datelor/materialelor;
- se realizează produsul ;
- se prezintă proiectul de către elevi.
Proiect tematic
,, Prietenii naturii”
Am realizat acest proiect tematic cu elevii clasei mele, în cadrul
disciplinei Ştiinţe ale naturii.
1.Primul pas în demararea proiectului a fost stabilirea titlului
sau a temei
Deoarece eram la ora de Ştiinţe ale naturii , am supus spre
dezbatere aspectul comunei Stelnica, din punctual de vedere al
curăţeniei. Am ajuns la concluzia că pe unele străzi , pe malul
Braţului Borcea există multe deşeuri menajere ( ambalaje de
plastic, pet-uri, deşeuri menajere).
La întrebarea ,, Ce-i de făcut?” , le-am răspuns că, încă de
mici, ei trebuie să înveţe să cunoască regulile de comportare
civică şi să-şi formeze deprinderea de a le aplica în vederea
protejării mediului înconjurător.
Astfel am ajuns la tema proiectului tematic ,, Prietenii naturii”.
2.Elevii au aflat numele temei şi perioda de lucru : 31martie-31
mai 2014
3. Modalitatea de realizare a proiectului a fost munca pe grupe
4.Împreună am stabilit câteva materiale de sprijin , în
realizarea proiectului
5. Am precizat scopul principal al acestei metode de lucru:
-îmbunătăţirea relaţiilor dintre ei prin stimularea muncii pe
grupe;
-eliminarea manifestărilor negative;
-dobândirea de cunoştinţe prin efort propriu;
-valorificarea aptitudinilor şi înclinaţiilor;
-cunoaşterea şi înţelegerea de către elevi a problemelor lumii
contemporane, a posibilităţilor de ocrotire şi conservare a
naturii;
-realizarea de către elevi a unor lucrări de educaţie
tehnologică ( costume din deşeuri );
-colectarea hârtiilor , peturilor, ambalajelor de pe strada şi
curtea şcolii;
-formarea elevilor pentru a deveni buni cetăţeni , capabili
să-şi îndeplinească îndatoririle civice, să manifeste
atitudini responsabile faţă de mediu şi protejarea lui.
6. Faza de lucru
Le-am explicat elevilor că această temă va fi studiată şi în
clasă , la orele de Ştiinţe ale naturii, în întâlnirile care
au avut loc în săptămâna Şcoala altfel şi activitatea
educativă „Micii ecologişti” din cadrul proiectului educativ
,, De la grădiniţă la şcoală’’.
Cu ocazia acestor întâlniri ei trebuie să înveţe să colaboreze
, să se ajute reciproc, să-şi aleagă sarcini după puterile
fiecăruia, să înveţe să se asculte unul pe altul, să se
supună părerii majorităţii grupului, să se respecte, indiferent
de cantitatea sau calitatea muncii. În cadrul grupului se dau
sugestii, se fac propuneri şi nu se dau porunci.
Fiecare membru trebuie să ştie ce sarcini are, pe care să le
ducă la bun sfârşit.
7 . Evaluarea muncii
-realizare unei expoziţii cu lucrări ale elevilor
-participarea la acţiuni de ecologizare a satului care au debutat
din octombrie 2013 , când un grup de elevi de la clasa a III –a a
participat la acţiunea Let’ s do it România!
-realizarea unei parade a costumelor din materiale reciclabile şi
alte creaţii din deşeuri
În realizarea proiectului au colaborat şi părinţii , prin
sugestii în elaborarea unor materiale; le-au oferit ajutor în
realizarea costumeleor, au participat la amenajarea spaţiului verde
din curtea şcolii. Cei mai mulţi au apreciat modul lor de
colaborare , urmărindu-i la întâlniri, relaţiile de prietenie
care s-au legat între ei, dar au fost şi părinţi dezinteresaţi.
Copiii nu sunt conştienţi de faptul că nu este suficient să
ştii, ci este necesar să aplici ceea ce ştii. E important să-şi
schimbe mai întâi ei propriul comportament , apoi , dacă
reuşesc, să-i convingă pe cei apropiaţi lor( familie,
colegi,prieteni, cunoştinţe) să facă aceleşi lucru.
Colaborarea dintre învăţător şi elevi, elevi-elevi, membrii
comunităţii şi factorii de decizie locali poate să inspire
elevii să înveţe să utilizeze toate resursele proprii şi locale
pentru protejarea naturii, a oamenilor în special.
Consider că şcoala , fiind o component de bază a comunităţii
este aptă să acţioneze ca un agent al schimbării şi
dezvoltării locale, pentru că are un statut de instituţie cheie
în comunitate prin rolul essential pe care îl are, acela de a
pregăti generaţii de viitori locuitori ai comunei.

Bibliografie:
Bratu, Gabriela – Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la
învăţământul primar, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004