Jocuri educaţionale

Încurcatura geografică
Harta fizică a României. Puzzle
Geografie Clasa a VIII-a

Girafa la dietă
Aflarea termenului necunoscut. Metoda balanţei
Matematica Clasa a III-a

Ispita fructelor
Ordinea operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde în exerciţii
Matematica Clasa a III-a

Managerul şcolar - cerinţe şi dezvoltări actuale

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: mmarianna | 05.05.2019 09:24 | Revista cadrelor didactice nr. 56/2019 | 93 vizualizări

Referat care abordează cerinţele unui manager şcolar, cerinţe
care au devenit tot mai complexe datorită contextului social,
cultural şi politic.

Managerul şcolar - cerinţe şi dezvoltări actuale

“ Buna educatie este tocmai
izvorul
din care iese tot binele in lume “
Immanuel Kant
Datorita contextului social-cultural-politic, statutul şi rolul
managerului școlar a devenit unul tot mai complex. Managerul de
şcoală trebuie sa beneficieze de o instruire potrivită, trebuie
să își asume rolul de conducător deoarece de la el se așteaptă
decizii, organizare bună, optimizare a procesului
instructiv-educativ.
"Performantele școlare ale elevilor, precum si performantele
metodologice şi profesionale ale dascălilor sunt influențate de
activitatea globala a managerului școlar."
Cerinţele, cărora trebuie să le corespundă un învăţământ
modern sunt următoarele:
• Un astfel de învăţământ trebuie se formeze şi să dezvolte
independenţa, inovaţia şi creativitatea fiecărui individ pe
măsura indisponibilităţilor sale, ţinând seama de nevoile
dezvoltării societăţii;
• Profesorul pregătit pentru o şcoală modernă urmează să
asigure formarea şi dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare,
receptivă, mobilă, flexibilă, complexă faţa de schimbări;
• Un învăţământ modern trebuie să permită fiecărui elev,
nu numai să se dezvolte armonios, să-şi formeze şi să-şi
cultive optimal toate disponibilităţile, ci să contribuie şi la
realizarea omului ca om, cultivându-i cele mai alese însuşiri
spirituale (cultură aleasă, devotament, demnitate, nevoie de
cunoaştere, aptitudini organizatorice etc.);
• Un învăţământ înaintat trebuie să-i pregătească pe
elevi pentru o cooperare socială în activitatea productivă şi
în viaţa extraprofesională;
• educaţia pentru integrarea în profesiune, pentru viaţa de
familie, trebuie să-şi găsească un loc important într-un
învăţământ modern.
Se pot deosebi două tipuri de manageri în cadrul
organizației școlare: managerul instituției si managerul clasei.
Capacitatea de a conduce este data de triunghiul format din
competenţe, autoritate şi responsabilitatea managerială.



Diferența de statut şi rol între un profesor şi director este
una extrem de importantă deoarece saltul de la o funcție la alta
presupune o oarecare pregătire. În general, s-a constatat că cei
mai buni profesori devin cei mai buni directori, dar pentru a fi un
bun director e nevoie de ceva mai mult decât o bună activitate la
clasă. A conduce o clasă de elevi poate fi o performanţă dar nu
una suficient de mare pentru a conduce o instituție. E nevoie de o
calificare specială dobândită şi prin participarea la cursuri
speciale de management.
Directorul de şcoală nu este doar un manager
administrativ, ci el este coordonatorul întregii activităţi din
unitatea școlară, atât în sens administrativ,
financiar-contabil, cât şi în sensul instructiv-educativ. El se
subordonează Inspectoratului școlar, Ministerului, iar într-o
anumită măsură şi autorităţilor locale. Pentru a stabili
competenţele unui manager școlar trebuie să se definească un
status (poziția unui manager școlar în cadrul sistemului de
învăţământ şi a instituției școlare) şi un rol (felul cum
se comporta un manager școlar, precum si așteptările pe care le
au de la el cei care-i sunt subordonați sau cei la care se
subordonează). Un director de şcoală are, în calitatea lui de
manager, de îndeplinit mai multe roluri: de reprezentant al
statului, de reprezentant al comunităţii educative, preşedinte al
Consiliului profesoral si al Consiliului de Administraţie din
unitatea de învăţământ, de a stabili, în conformitate cu
Planul Unic Managerial scopul şi obiectivele didactice; în plan
financiar este ordonator de credite; decident, în contextul în
care a conduce înseamnă obligatoriu a lua decizii; de organizator
în spațiul școlar pe care îl administrează; mediator, fiind
obligat să negocieze în rezolvarea unor situații care pot fi şi
conflictuale. Un alt rol al managerului școlar este cel de
evaluator al activității pe care o desfăşoară cadrele didactice
şi elevii.
Cel mai important lucru pentru un director este ca actul
său managerial să fie încununat de succes. Pentru ca acest lucru
să se realizeze este necesară îndeplinirea unor motivații, cum
ar fi: propunerea unor obiective raționale; abordarea problemelor
în ansamblul lor; identificarea resurselor şi a variantelor de
soluționare a unor probleme; luarea raționala a deciziilor,
alegerea variantelor organizatorice directe si economicoase;
recunoașterea propriilor limite şi greșeli precum şi
identificarea soluționării acestora.
Structurată și dezvoltată în timp, știința managerială a
trecut prin etape care au avut o influență majoră asupra
dezvoltării umane și are în prezent caracteristici și orientări
specifice lumii moderne, cum ar fi:  viziunea globală și
integratoare de rezolvare a problemelor – raportare la mediul
extern național și internațional;  interdisciplinaritatea –
introducerea unor elemente din alte științe;  dinamismul –
determinat de frecvența și amploarea schimbărilor din societate;
 universalitatea - transferul de concepte, principii, tehnici și
instrumente manageriale din domeniul activității industriale în
toate celelalte domenii ale vieții și activității umane, astfel
că se vorbește curent de management agrar, management bancar,
financiar, educațional etc.;  profesionalizarea funcției de
manager - elita managerială a viitorului va proveni din școli,
centre sau instituții recunoscute de business, iar formarea
continuă în domeniu va deveni o necesitate absolută.
Din cercetările efectuate în domeniu s-a observat că managerii
dedică o mare parte a timpului lor comunicării - întâlnirilor,
convorbirilor telefonice, rezolvării corespondenţei etc. și că
aceștia au anumite responsabilități (în cadrul organizaţiei pe
care o conduc sau în afara ei) care nu se încadrează în
totalitate în categoria funcţiilor manageriale. Concluzia acestor
studii a fost aceea că activităţile desfăşurate de un manager
definesc trei categorii de roluri, fiecare dintre aceste grupuri
fiind divizate în subroluri:
1. Roluri interpersonale: reprezentare, lider, liant:
2. Roluri informaţionale: monitor, diseminator, purtător de
cuvânt;
3. Roluri decizionale: antreprenor, mediator, distribuitor de
resurse, negociator;
Fiecare dintre cele 10 roluri manageriale are importanța sa în
ansamblul activității personalului cuprins în structurile de
conducere.

Dintre numeroasele categorii de abilități prezentate în
literatura de specialitate, cele propuse de cercetătorul american
Robert L. Katz sunt de referință. În urma unor cercetări de
amploare, Katz a constatat că un manager are nevoie de trei
categorii de abilități (engl. skills):
1. Abilități tehnice: de a lucra cu instrumente și tehnică
specifice.
2. Abilități interpersonale: de a lucra cu alți oameni, lucrul
în echipă, comunicare, relaționare, motivare.
3. Abilități cognitive: analiză critică, diagnoză, rezolvare
de probleme, gândire creativă, identificare de soluții, elaborare
de strategii, relaționarea cu mediul extern.
Daniel Goleman (autorul conceptului de inteligență emoțională)
nu numai că a adăugat setului de competențe tehnice și cognitive
pe cea emoțională, dar a plasat-o pe un loc central în ceea ce
privește leadershipul. El descrie inteligența emoțională ca pe
un amestec de stăpânire de sine, motivație, empatie, gândire
liberă, tact și diplomație.
Modelul introdus de psihologul american are următoarele elemente:
1. Cunoașterea propriilor emoții (self-awareness), abilitatea de
a le identifica şi de a le recunoaște impactul asupra modului de
manifestare.
2. Gestionarea emoţiilor (self-management), constând în
controlul emoțiilor și alegerea celei mai bune modalități de
exprimare a acestora în diferite împrejurări.
3. Conștientizarea responsabilității sociale (social awareness)
– recunoașterea emoțiilor celorlalți, abilitatea de a
înțelege și reacționa la emoțiile celor din jur.
4. Managementul relațiilor (relationship management) –
abilitatea de a inspira, influența și dezvolta relații
interpersonale astfel încât să se comunice eficient și să se
evite conflictele.
Goleman susține că inteligența emoțională conduce spre
performanță în leadership și determină cât de bine vor
funcţiona toate celelalte aspecte organizaționale, deoarece: 
emoțiile aflate la un nivel primar pot influența semnificativ
acuratețea deciziilor luate;  dacă nu îşi cunoaşte şi nu
reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, liderul
poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi
relaţiile cu ceilalţi;  prin dezvoltarea inteligenţei
emoţionale se pun în valoare aptitudinile intelectuale și
creativitatea; un nivel ridicat de inteligență emoțională
creează un climat de lucru adecvat care contribuie la obținerea
unor rezultate de calitate. Starea de spirit a unui conducător are
au un impact semnificativ asupra celor pe care îi îndrumă. Dacă
un lider acționează cu energie şi entuziasm în orice condiţii,
ei pot deveni o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi membri ai
echipei și organizaţia sa prosperă, dar dacă liderul transmite
emoţii negative şi disonanţă, atunci întreaga organizație are
de suferit.
Managerul trebuie să demonstreze că este şi adeptul muncii bine
făcute și să promoveze în activitatea sa și a colegilor de
echipă cele trei atribute ale acesteia, așa cum le-a specificat
Howard Gardner.
1. Este de o calitate înaltă
2. Este realizată într-o manieră etică
3. Are influență asupra vieții celorlalți
Howard Gardner ( Profesor de Cognitie şi Educatie la Harvard
Graduate School of Education, autor al teoriei inteligentelor
multiple ) ne atenţionează că a-ți cultiva mintea este cel mai
important lucru pentru a avea succes în viața personală și
profesională.
De ce? Pentru că viitorul este imprevizibil și singurul mod de a
face față unor schimbări rapide și majore este să îți creezi
o infrastructură mentală care să te ajute să te adaptezi la
orice fel de mediu și context.
Gardner consideră că cele cinci minți ale viitorului sunt:
1. Mintea disciplinată
2. Mintea care sintetizează
3. Mintea creatoare
4. Mintea respectuoasă
5. Mintea etică
Învăţământul este cel mai important factor al instruirii şi
educării omului şi cel mai dinamic domeniu sociouman, de aceea
este necesara adoptarea unor strategii care dezvoltă dimensiunea
umanistă a personalităţii celor instruiţi.

Director adjunct al Liceului Tehnologic Nr. 1, loc. Corod, jud.
Galați
Prof. Masgras Mariana
Bibliografie :
Kats, Robert, L. – Skils of an Effective Administrator, Harvard
Business Review, 33(1),33-42, 1955;
Daniel Goleman, Emotional Intelligence, Why it can mattermore than
IQ, Slideshare. net.
Peter f. Drucker,Management, Revised Edition, Harper Collins
e-books;
Howard Gardner’s Theory of Multiple
Intelligencies,www,niu.edu/facdev;

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 9 evenimente

«OCTOMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


SCOALA MEA

Propus de: getau2009

Sondajul zilei

Ce procent din totalul "hârtiilor" pe care le produceți in activitatea dumneavoastră didactica sunt inutile (nu va sunt de folos la clasa, nu sunt relevante, nu sustin procesul didactic etc)

364 voturi | 6 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: magghyc Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!