MANAGEMENTUL CLASEI PREGĂTITOARE

MANAGEMENTUL CLASEI PREGĂTITOARE

prof. înv. primar Enache Nicoleta
Şc. Gimn. ,,Iancu Văcărescu” , Văcăreşti , Dâmboviţa
Introducerea clasei pregătitoare în cadrul învățământului primar are o importanță deosebită, deoarece oferă copiilor un start mai bun în viața școlară. Ea asigură trecerea gradată a copilului de la educația din familie și grădiniță la formarea inițială asigurată de școală. Copiii își vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili și vor consolida primele contacte cu lumea cifrelor și a literelor, vor învăța să observe mediul înconjurător și să interacționeze cu ceilalți copii și cu adulții prin jocuri didactice, activități în echipă, activități de descoperire, prin desen sau muzică. Dezvoltarea integrală a elevului de vârstă școlară mică necesită un mod integrat de abordare a activităților de predare-învățare-evaluare prin joc. Prin activitățile desfășurate într-o manieră integrată , cadrul didactic oferă șansa elevilor de a se manifesta liber și creativ și crează un mediu stimulativ și diversificat pentru dezvoltarea personalității lor.
Managementul clasei reprezintă abilitatea cadrului didactic de a planifica , organiza şi evalua activităţile clasei de elevi astfel încât climatul asigurat să fie favorabil învăţării . Obiectivul urmărit este acela de a forma în comportamentul copiilor abilităţi de autoreglare .
Activităţile manageriale realizate în activităţile instructiv-educative sunt ( Manolescu et all , 2012 , 72 ) :
a) planificare ( stabileşte obiective , sarcini de învăţare , schemă orară , orar etc. )
b) organizare ( organizează activităţile clasei , climatul educativ , mediul de învăţare etc. )
c) comunicare ( dialoghează cu copiii )
d) conducere ( conduce activitatea din clasă )
e) coordonare ( sincronizează obiectivele individuale cu cele ale clasei )
f) îndrumare ( dă sfaturi , recomandări )
g) motivare ( apreciază comportamentele corecte şi le descurajează pe cele nepotrivite )
h) consiliere ( sprijină elevii în activităţile şcolare şi extraşcolare )
i) control ( află nivelul de performanţă al elevilor )
j) evaluare ( foloseşte instrumente de evaluare pentru a vedea în ce măsură au fost atinse obiectivele )

Activitatea de management al clasei începe în prima zi de şcoală , când cadrul didactic urmăreşte să instituie încă din acest moment un control cât mai bun asupra clasei . Acum are loc o dublă integrare a elevului : în activitatea şcolară şi în dinamica grupului .
În zilele următoare şi apoi pe parcursul anului şcolar se stabilesc norme şi reguli de respectat împreună cu elevii . La început se formulează 2-3 norme ce se deduc uşor din comportamentul elevilor şi se stabilesc împreună cu ei , apoi se formulează altele pe măsură ce apar situaţii cu abateri disciplinare . Aceste reguli se afişează în clasă sub forma imaginilor , ilustraţiilor , fotografiilor pentru a fi cât mai bine înţelese . Regulile trebuie să cuprindă ceea ce trebuie să fac elevii , nu ceea ce nu trebuie să facă şi se va reveni la ele de câte ori situaţia o cere .
În interiorul clasei se stabilesc mai multe tipuri de relaţii : de intercunoaştere , de intercomunicare, socio-afective , de influenţare . Pentru a stimula dezvoltarea acestora , pot fi practicate o serie de jocuri de socializare şi cunoaştere :
Sunt la fel ca tine, dar...
Scop : autocunoaştere, intercunoaștere şi comunicare între elevi ;
Desfăşurarea jocului : Învăţătorul va cere copiilor să înceapă prezentarea astfel: ,, Sunt .... la fel ca tine, dar....”. Fiecare elev a ales câte un coleg, a numit o trăsătură fizică sau morală prin care se aseamănă și una prin care se deosebesc, până când fiecare a spus ceva despre unul dintre colegi. Concluzia : deși avem și trăsături care ne aseamănă, ne și deosebim. Cu toate că ne deosebim, aparținem unui grup, în cazul nostru facem parte din colectivul clasei pregătitoare .
Mingea plimbăreață
Scop: cunoaştere, creativitate, dezvoltare verbală (prin întrebări);
Desfăşurarea jocului: Copiii stau în cerc pe scăunele, iar unul aruncă un ghem către un alt elev. Cel care a aruncat mingea - ghem pune o întrebare celui care a primit ghemul. Acela va spune: ”eu mă numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat în gri? De ce ai părul prins aşa ?” , ,, Care sunt personajele poveștii preferate? ”, ,, Care sunt anotimpurile anului ? ” ,,Care sunt lunile anului? ”, ,, 2 + 3 =?”etc. La fel se procedează aruncându-se ghemul de la unul la celălalt. Jocul durează până ce ajunge ghemul la toţi participanţii.
Materiale: un ghem de aţă (dacă e posibil PNA sau fir mai gros), iar dacă nu este, o minge de tenis sau de ping – pong;
Orbul
Scop: stimularea atenţiei, dezvoltarea simţului auditiv, a capacităţii de a se conforma indicaţiilor date de partener, stimularea încrederii în partenerul de joc;
Desfăşurarea jocului : Copiii se împart în perechi de câte doi participanţi, unul dintre participanţi va fi legat la ochi luând astfel rol de ,,orb”, iar celălalt va fi un coordonator care îi indică traseul prin indicaţii verbale de tipul: „stânga, dreapta, tot înainte etc.” Pe traseul „orbului” se pot pune tot felul de obstacole pe care acesta trebuie să le depăşească fiind îndrumat de partener. După ce orbul parcurge traseul se pot inversa rolurile.

Atunci când în clasă este haos şi copiii nu mai ascultă de reguli , cadrul didactic poate folosi mici artificii precum : bătăi din palme , fredonarea unui cântec , vorbitul cu voce joasă , obţinerea unor sunete cu jucăriile muzicale etc .
Întâlnirea de dimineaţă este o metodă democratică , participativă , promovată de Children’s Resources International din Washington DC . Este o rutină de 15-20 de minute în care învăţătorul anunţă programul zilei , copiii îşi planifică munca , învaţă deprinderi pentru a deveni un bun membru al grupului . ,,Întâlnirea de dimineaţă are o structură destul de flexibilă şi trebuie privită ca momentul de aducere la acelaşi numitor , detaşând atât copiii cât şi adulţii de problemele cu care au păşit pe poarta şcolii . În acest moment se stabileşte un prim contact emoţional între membrii grupului , care se cunosc , învaţă să se asculte unii pe ceilalţi , să comunice unii cu ceilalţi , respectând anumite reguli stabilite împreună ” ( Stoicescu , Stănică , 2008 ) .
În cadrul acesteia se continuă formarea rutinelor din grădiniţă şi se uşurează trecerea spre clasa I. Copiii îşi consolidează anumite obiceiuri :
 de a saluta în moduri diferite ;
 de a identifica coordonatele temporale ( ziua , luna , anul ) ;
 de a recunoaşte prezenţii şi absenţii ;
 de a se achita de responsabilităţi ;
 de a respecta reguli ;
 de a se exprima cum se simt etc.

Dacă nu este posibil în fiecare zi , măcar la începutul şi la sfârşitul săptămânii , profesorul poate aduna copiii într-un colţ al clasei , aşezaţi pe covor , şi va desfăşura următoarele activităţi (Manolescu et all , 2012 , 81 ) :
 salutul individual şi al grupului ;
 jocuri de ,, spargere a gheţii ” ;
 identificarea zilei din săptămână şi a datei ;
 completarea calendarului naturii ;
 prezenţa ;
 responsabilităţi ;
 noutăţile zilei ;
 orarul zilei ;
 mesajul zilei .

Aşezarea în cerc sau semicerc încurajează interacţiunile permanente şi activismul elevilor , întărind relaţiile dintre aceştia .
Finalul zilei poate fi marcat prin aceeaşi dispunere , de data aceasta elevii povestind ceea ce le-a plăcut mai mult , care moment din activităţile desfăşurate , ce au învăţat şi cum s-au simţit făcând acest lucru . Cadrul didactic trebuie să-i încurajeze permanent , oricât de aglomerată sau dificilă a fost ziua .
Clasa este un spaţiu în care fiecare dintre elevi trebuie să se regăsească şi să contribuie la schimbarea lui permanentă . Pe unul din pereţii clasei noastre tronează ,,Copacul emoţiilor”cu cele 4 mere reprezentative pentru emoţiile lor : bucurie , tristeţe , frică , furie . În fiecare dimineaţă , elevii aşază propria fotografie în dreptul mărului ce corespunde emoţiei pe care o simte în ziua respectivă . Alături , ,,Soarele prieteniei”, realizat din conturul mâinilor lor , străjuieşte pajiştea cu florile ce indică prezenţa zilnică . Ecusoanele personalizate au tot formă de floricele , deoarece clasa noastră se numeşte ,,Clasa floricelelor”, mascota fiind o floare mare , albastră .
Panourile de la ,,Matematică şi explorarea mediului” , ,,Comunicare în limba română”, ,,Arte vizuale şi abilităţi practice” sunt pline cu lucrările realizate de elevi , una mai frumoasă decât cealaltă . Ludoteca are un colţ special destinat jucăriilor muzicale , confecţionate pentru activităţile de Muzică şi mişcare .
Pentru a cunoaşte ziua fiecăruia , o floare cu 12 petale ( cele 12 luni ale anului ) arată , prin fotografii , zilele de naştere . Panoul cu responsabilităţi distribuie fiecărui elev câte o sarcină: curăţenia în clasă , împărţirea laptelui , cornului şi mărului , ştergerea prafului , udatul florilor etc.

În alt colţişor sunt expuse ,,invenţiile” elevilor pentru care au primit mici recompense : feţe zâmbitoare , floricele , buline etc. Minibiblioteca îi invită să răsfoiască minunatele cărţi de poveşti şi să povestească urmărind ilustraţiile .
La această vârstă , micii şcolari nu pot fi atenţi mai mult de 30 de minute , de aceea atât va dura activitatea propriu-zisă , iar 15 minute vor fi activităţile recreative , de obicei la colţul cu jucării, jocuri de mişcare , realizare de desene etc.

Bibliografie :
Manolescu , M. (coord.), ( 2012 ) , Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolari mici , Universitatea Bucureşti : Editura Softwin SRL .
Stoicescu , D., Stănică , N., ( 2008 ) , Gata pentru şcoală, P.R.E.T. , MECT , Bucureşti : Educaţia 2000+ , 2009 .
***Dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiilor până la 7 ani – ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar , Reprezentanţa UNICEF din România , Bucureşti , 2007.