Lectii in natura pentru generatia"calculator"

Lecţii în aer liber pentru generaţia “calculator”

Prof. înv. primar
Rânceanu Livia Corina, Şcoala Gimnazială ,,Miron Costin”
Prof. înv.
primar Stan Cornelia, Şcoala Gimnazială ,,Miron Costin”

Avantajele lecţiilor în aer liber: sunt
îmbogăţite abilităţile fizice şi lingvistice, se dezvoltă
încrederea în sine şi creşte interesul faţă de învăţare.
Desfăşurarea orelor în aer liber poate fi o
provocare importantă pentru învăţătoare sau pentru profesori;
este într-adevar dificil să îţi asumi răspunderea pentru un
grup de pici puşi pe năzbâtii. Dar beneficiile ieşirii din
clasă sunt semnificative. De aceea trebuie ca părinţii să se
implice în educaţia copiilor lor, chiar dacă aceştia sunt la
şcoală. Sunt importante astfel de ieşiri, implicarea
părinţilor în supravegherea copiilor la aceste ore şi chiar
sugerarea de teme pentru orele în aer liber, în cazul în care
profesorul nu are inspiraţie.
Numeroase studii de specialitate arată că orele în
aer liber, dacă sunt bine planificate, corect predate şi apoi
urmărite prin teste sau întrebări în clasă, ajută elevii să
îşi sporească abilităţile şi cunoştintele dobândite, venind
în completarea informaţiilor achiziţionate în sala de clasă.
Impactul lecţiilor ’’pe teren” şi a vizitelor educaţionale
Cercetări recente sugerează că elevii tind să
reţină pentru mulţi ani orele petrecute în aer liber. Faţă de
colegii lor care studiază doar în clasă, copiii care au avut şi
lecţii în aer liber în programul lor şcolar (sau la
grădiniţă) au obţinut note mai bune la diferite obiecte cum ar
fi: citire, diferite ştiinţe, matematica. De asemenea, s-a
demonstrat că experienţa acestor lecţii a fost mult mai
eficientă pentru dezvoltarea abilităţilor cognitive, decât
învăţarea doar în sala de clasă. Iar în ceea ce priveşte
atitudinea faţă de mediul înconjurător, s-a dovedit că, deşi
micuţii aveau înainte de orele în aer liber o atitudine pozitivă
faţă de mediu, experienţa acestui tip de învăţare a întărit
această atitudine.
Orele în aer liber sunt mult mai eficiente dacă elevii
nu sunt obligaţi să ia notiţe pe parcursul lor (aceste
activităţi sunt neplăcute pentru copil şi nici nu conduc la o
mai bună învăţare). Interacţiunea directă cu natura, prin
observare şi atingere, este mult mai benefică. Cu toate acestea,
trebuie subliniată necesitatea de recapitulare odată ajunşi în
clasă: stabilirea de legături între teoria învăţată în
şcoală şi practica observată în natura favorizează
învăţarea.
Fotografierea unei plante (de preferat un copac) de-a
lungul anului, apoi adunarea acestor imagini într-o prezentare de
tip slide show e o metodă minunată de a observa schimbarea adus de
anotimpuri.
Scopul orelor în aer liber este să arate copiilor
natura, cu plantele şi animalele care există în jurul nostru. Se
pot organiza ore la grădina botanică, la grădina zoologică, în
parc – pentru observarea plantelor, sau chiar la o fermă.
Micuţii orăşeni vor fi foarte încântaţi să descopere
animalele domestice la adevăratele lor dimensiuni şi să facă
legături cu tot ceea ce ştiu despre acestea din poveştirile
părinţilor.
Orele de clasă, în afara clasei
Ieşirea în natură cu întreaga clasă poate să ofere
perspective cu totul noi pentru fiecare obiect de studiu. Oricare
lecţie – orele de limba română, engleză, artă, matematica,
ştiinţe, istorie – poate avea loc şi în afara sălii de
clasă.
În cazul orelor dedicate ştiintelor, abilitatea de a
observa este o parte importantă atât în învăţarea la vârste
mici, dar şi din activitatea omului de ştiintă. Este un prim pas
al unei metode ştiintifice de cercetare, iar micuţii învaţă
această metodă fără mari eforturi. Toată clasa poate fi pusă
să observe mediul înconjurător, aducând cât mai multe detalii.
Copiii pot fi puşi să observe lucruri calitative (care nu pot fi
numărate) sau lucruri cantitative (care pot fi numărate). Apoi se
vor discuta observaţiile făcute. Observarea naturii se poate
repeta în acelaşi loc în altă perioadă a anului, pentru a
observa diferenţele apărute.
Deşi planificarea orelor este în principal responsabilitatea
profesorilor, învăţătoarei sau a educatoarei, părinţii se pot
implica prin urmărirea atentă a programului copilului. Dacă
problema este supravegherea micuţilor la o astfel de ieşire,
părinţii se pot organiza să ajute în acest sens profesorul,
stabilind o zi în care să se facă o excursie la care pot
participa şi 2-3 părinţi.
După amiază se poate organiza o oră de pictură;
copiii vor picta un anumit obiect, studiind şi felul în care
soarele care apune crează umbrele. Ca sugestii, obiectele de pictat
ar putea fi coroana unui copac, o plantă înaltă, un gard viu.
Pentru a surprinde umbra, copilul va aşeza clipboard-ul pe jos, sub
obiectul de desenat, astfel încât umbra să cadă pe hartia sa.
Apoi va colora cu negru în locurile în care picau umbrele.
Încurajarea jocurilor şi a lectiilor de şcoală în
aer liber are ca prim scop sănătatea copilului. Experţii sunt
îngrijoraţi de faptul că orele îndelungate petrecute în faţa
televizorului sau a calculatorului duc în cele din urmă la
obezitatea infantilă, corelată mai târziu cu obezitatea adultului
şi toate problemele care derivă de aici: diabet, hipertensiune
arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral. Toate
acestea ar putea fi prevenite pentru adultul de mai târziu prin
implementarea unui stil de viaţă sănătos, cu mişcare în aer
liber, încă din perioada copilăriei.
Arta primăvara
Primăvara, pe care am aşteptat-o atât de mult, a adus în
sfârşit culorile vii şi temperaturile plăcute. Cu o vreme atât
de frumoasă, nu ne miram ca piticii ar vrea doar să se joace afara
şi aproape nu mai sunt atenţi la lecţii. Iată însă câteva
sugestii pentru combaterea plictiselii din sala de clasă,
stimulând totodată creativitatea şi încurajând învăţarea.
• Portretul primăverii: în afara de utilizarea culorilor
clasice, copiii au voie să folosească orice alte materiale: flori
presate, iarba, bucăţi de ţesătură. Fiecare poate imagina un
cadru specific primăverii, sau se poate da o tema pentru tot
grupul, cum ar fi animalele care pot fi găsite în pădure
primăvara, sau păsările călătoare care se întorc odată cu
anotimpul cald.
• Pictura cu flori presate: distracţia începe cu pictarea unui
peisaj de primăvară, care include iarbă, copaci, flori şi
frunze. Copiii nu vor picta şi capetele florilor; pentru asta vor
folosi flori culese şi presate, pe care le vor lipi pe desen,
imediat ce acesta s-a uscat. Va da un aer tridimensional lucrării
lor.
• Decorarea unui ghiveci pentru plante: acesta poate fi făcut
cadou ulterior mamei. Ca motive folosite, copiii vor putea desena
flori, peisaje de primăvară, animale de casă (precum raţe sau
miei). După uscarea desenului, copiii vor umple cu pământ
ghiveciul şi vor sădi câteva seminţe de flori ornamentale. În
câteva săptămâni, lucrarea este un cadou perfect pentru mămica
(sau bunica, în cazul în care părinţii se hotărăsc să facă
exerciţiul acasă).
Fiecare anotimp are farmecul lui, specificul propriu. Copiii
trebuie provocaţi şi în acelaşi timp stimulaţi să creeze, să
inventeze activităţi care se pot desfăşura în aer liber.
În continuare am să dau exemplu de activităţi, tip joc
pe care, fie le-am desfăşurat, fie urmează să le desfăşurăm
împreună cu scumpii noştri copii:
„La ţintă”, „Numere în natură”,”Vânătoare de
culori”, „Matematica şi baloane cu apă”,Vânătoarea de
insecte, Plimbă balonul, Păianjenul uriaş, Yo-yo - Întreceri
distractive, dintr-un balon cu apă, Coroniţa din flori, Cum să
faci un zmeu, Suflă în balonul uriaş, Iarna scoate la iveală
secretele naturii, Ieşim să facem un om de zăpadă, Scoatem
,<> la soare, Vânătoare de fotografii de toamnă”,
Întrecere cu obstacole, Ştafeta, Atelier de pictat tricouri, Baba
oarba, Concurs de sunete, Păianjenul şi musculiţele, Ţările, 9
pietre, Omul negru, Ţară, ţară vrem ostaşi, Explorare
fotografică, Cine umple primul sticla?, Desenăm pe pietre,
Vânătoare de comori cu ghicitori.
Obiective pe care fiecare copil trebuie să le atingă pe parcursul
copilăriei:
să te caţeri într-un copac,
să te rostogolești de pe un deal,
să stai cu cortul,
să construieşti o colibă,
să arunci cu pietre în apă,
să alergi prin ploaie,
să înalţi un zmeu,
să prinzi un peşte cu plasa,
să mănânci un măr din copac,
să joci "cuceritorii",
să arunci cu bulgări de zăpadă,
să cauţi comori pe plajă,
să faci o prăjitură,
să construieşti un mic baraj,
să te dai cu sania,
să îngropi pe cineva în nisip,
să construieşti o capcană pentru melci,
să te balansezi pe crengile unui copac căzut,
să te dai într-un leagăn,
să pregăteşti o îngheţată,
să culegi şi să mănânci mure,
să te uiţi într-o scorbură,
să vizitezi o insulă,
să te prefaci că zbori când bate vântul,
să faci o trompetă din fire de iarbă,
să cauţi fosile şi oase,
să priveşti apusul,
să urci un deal mare,
să stai în spatele unei cascade,
să hrăneşti o pasăre din mâna ta,
să vânezi cărăbuşi,
să găseşti ouă de broască,
să prinzi un fluture cu plasa,
să urmăreşti animale sălbatice,
să descoperi ce se află într-un iaz,
să chemi o bufniţă,
să vezi vietăţile care trăiesc între stânci,
să priveşti cum se naşte un fluture,
să prinzi un crab,
să te plimbi prin natură noaptea,
să mănânci ceva plantat de tine,
să înoţi,
să faci rafting,
să aprinzi un foc fără chibrit,

Bibliografie
• Manual de educaţie outdoor 2010-2012
• http://www.urbankid.ro/tag/activitati-outdoor
• http://www.casutacusurprize.ro/servicii/serbari-scolare/