Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Jocuri pentru dezvoltarea, corectarea şi prevenirea defectelor de pronunţie

Învăţământ preşcolar | Domeniul Limbă şi comunicare (DLC)

Propus de: manicu | 08.02.2016 19:22 | Revista cadrelor didactice nr. 21/2016 | 2193 vizualizări

referatul prezinta modalitati de corectare a defectelor de pronuntie
la prescolari

Pregătirea copiilor din grădiniţă în vederea integrării
eficiente în şcoală necesită o muncă stăruitoare şi
programată. Preşcolarul trebuie învăţat să vorbească corect,
să comunice şi să-şi depăşească deficienţele de vorbire.
Pentru atingerea acestor scopuri, se porneşte gradat, de la
pronunţarea corectă a sunetelor limbii române (la grupa mică şi
mijlocie), familiarizarea cu structura şi semnificaţia
cuvântului, la identificarea sunetelor, silabelor, alcătuirea de
propoziţii simple şi dezvoltate.
Jocurile destinate dezvoltării limbajului contribuie în mare
măsură la prevenirea şi corectarea defectelor de pronunţie. Spre
exemplu, jocul Ursul şi albinele urmăreşte pronunţarea corectă
a sunetelor „r” şi „z” (mor-mor, bâzzz), iar jocul Fetiţa
şi gâştele urmăreşte pronunţarea corectă a sunetelor „s”
şi „g”. Acest joc presupune un rol de mamă (o fetiţă) şi
mai multe de gâşte (ceilalţi copii din grupă). Gâştele pasc pe
câmp (un loc marcat cu verde) repetând sunetul „s” (sâsâitul
gâştelor). În momentul în care mama spune: „Gâşte, gâşte
veniţi la mama!”, gâştele vor alerga imitând zbărul
gâştelor şi strigând „ga, ga, ga!”.
Astfel de jocuri se pot organiza în etapa jocurilor şi
activităţilor alese, în etapa destinată programului distractiv,
în pauzele dintre activităţi, la sfârşitul unor activităţi
obligatorii atunci când conţinutul lor are legătură cu
activitatea respectivă, având şi rolul de a înviora copiii după
efortul depus.
Tot pentru o pronunţare corectă, se pot organiza jocuri scurte ce
presupun vorbirea în şoaptă, articularea surdă şi vorbirea în
ritm rapid. Recitarea în şoaptă mizează pe un efort de
articulare mai mare, o deschidere mai largă a gurii. Iată exemple
de versuri ce se pot recita în şoaptă:
Un cocoş cu galoşi
Îşi ia boabe dintr-un coş,
Lângă el, sprintenel,
Ar mânca şi-un cocoşel.
Doarme moşul sub umbrar,
Sforăie ca un bondar...
Pentru pronunţarea corectă a consoanei „f” se poate
desfăşura jocul Să nu mă atingă mingea de ping pong! Ca
material se foloseşte o minge de ping pong. Copiii se adună în
jurul unui grup de măsuţe. Educatoarea pune mingea în faţa unui
copil care suflă rostind sunetul „f”, asigurând un suflu
puternic şi suficient de intens pentru a menţine mingea în
centru. Jocul reîncepe când mingea atinge un copil.
Un joc care urmăreşte pronunţarea corectă a mai multor sunete
este Răspunde repede! Ca material se folosoşte un săculeţ cu
nisip sau o minge. Copiii stau în semicerc sau în picioare.
Educatoarea pune o întrebare, apoi aruncă săculeţul unui copil.
Acesta trebuie să răspundă repede şi să arunce săculeţul
înapoi:
Cum face creanga când se rupe?
Cum facem când ne este frig?
Cum sună ceasul? etc.
De un real folos pentru dezvoltarea pronunţiei sunt frământările
de limbă, utilizate tot ca şi activităţi în completare. Pentru
pronunţarea corectă a sunetelor: „b”, „m”, „j”,
„ţ”, „gi”, „f”, „r”, „ş” s-au folosit în
cadrul jocurilor didactice câteva versuri pe care preşcolarii le
repetau de mai multe ori, reuşind să rostească corect sunetele
respective.
Exemple:

B. -Boc, boc, boc!
Boby este un boboc
Galeş, galben şi bondoc
- Boc, boc, boc!

M. Moş Martin mănâncă mure
în desişul din pădure
…………………………
Zice o gaiţă isteaţă
-Dă-mi şi mie de-o dulceaţă!
Măcar una de culeg
Mi-ar ajunge- un an întreg.
Moş Martin n-o asculta,
Mesteca şi-nfuleca.

J. Eu mă joc
În cojoc,
Dar deodată aud: poc!
Mi s-a rupt cojocul,
Se vede mijlocul !

Ţ. Ţicu ţine ţinta
Şi Tanţa ţinteşte.
Un ţânţar înţeapă,
Chiriţă vrea apă.

Gi. Gimnastica e bună
Pentru copilaşi
Gelu şi cu Gina
Sunt şi ei gimnaşti.

R. Radu şi Rodica
Toată ziulica
Robotesc prin curte
Că sunt treburi multe.

F. / Ş. Fâş, fâş, fâş
Suflă vântul prin tufiş
Dar şi apa la izvor
Fâşâie, săltând de zor.

Articularea corectă a sunetelor în cuvinte şi a cuvintelor
combinate în propoziţii are aspecte pozitive asupra dezvoltării
intelectuale, afectiv-emoţionale şi volitiv-caracteristice ale
copilului. Un sunet greu de pronunţat pentru majoritatea
preşcolarilor este „r”. Se pot organiza diferite jocuri pentru
pronunţarea corectă a acestui sunet: „Cine spune mai multe
cuvinte care încep cu sunetul „r”?”, „Cine pronunţă
corect propoziţiile următoare?”:
Radu râde.
Cerul este albastru.
Cer un pahar.
Afară este ger.
Rana e dureroasă.
Rochiţa este murdară.
Respiri prea repede.
Corina sare coarda.
Marina a prins o buburuza.
Aurel vrea un măr roşu,
Grigore lucrează in grădină.
Drapelul are trei culori.
Traian scrie o scrisoare.
Adriana stropeşte castraveţii din grădină.
Frământările de limbă servesc la corectarea pronunţiei într-o
atmosferă de veselie şi bună dispoziţie dată de rime şi
captează atenţia şi interesul copiilor. Ele contribuie la
articularea corectă a consoanelor şi grupurilor de consoane.
Educatoarea recită versurile, le explică dacă este necesar, apoi
le cere copiilor să le reproducă. Se poate lucra individual, cu
grupuri mici sau frontal în diferite variante: cu suport intuitiv
(imagini, siluete, jucării), pe subgrupe (după ce ştiu
versurile), se spun versurile alternativ 1-3/ 2-4, se pot recita
versurile lent, apoi mai repede.
Frământările de limbă se pot realiza în activităţile
desfăşurate la centrele de interes sau pot fi elemente de joc în
cadrul jocurilor didactice sau alte tipuri de activităţi ca
elemente distractive, mai ales atunci când atenţia nu mai poate fi
susţinută din cauza monotoniei sau oboselii.
Buna dispoziţie stimulează interesul, mărind gradul de
receptivitate a cunostinţelor, cât şi durata pentru care se
fixează în memorie, asigură participarea activă. De aceea
exerciţiile în scopul pronunţării corecte trebuie să aibă un
conţinut atractiv şi o formă interesantă pentru cei mici, spre
exemplu:

Două raţe sub un fag
Ce mai gălăgie fac
C-au găsit un rac în lac
Şi mărgele în şirag.

Trei găini şi-au pus în gând
Sa gătească trei gogoşi,
Să le dea la masă când
Vin acasă trei cocoşi.

Cocoşeii-s răguşiţi
C-au mâncat cartofi prăjiţi,
Prea fierbinţi şi plini de coji
Şi seminţe de la moşi.

Spune puiul:cip,cip.cip!
Dacă vine Radu,tip!
Că mă bate şi mă-nţeapă
Şi-mi aruncă coji de ceapă.

Şase raţe mari şi grase,
Au furat din şase vase
Şapte coji de mere rase.
Vai, vai,vai,ce raţe hoaţe!

Găinuşa Cot-codac
Şi cu raţa Mac-mac-mac
Mare gălăgie fac,
Când se- apropie de lac
Gâsca şi cu- al ei gânsac.

Două gâşte fac găluşte
Iar găina dă făină,
Un boboc suflă-n foc
Iar cocoşul sus pe plită
Învârteşte-o mămăligă.

Raţa dis-de -dimineaţă
A sărit în baltă: ţop!
Şi- acum nu mai vrea să iasă,
Fiindcă n-are un prosop.

Văd o barză şi-un bărzoi
Ce se plimbă prin zăvoi
De cu zori şi până-n seară
Dau din aripi şi se ceartă.

Mac, mac, mac,
Raţele se duc pe lac.
Plutesc uşor măcăind
Şi câte o râmă prind.

Pentru a avea o mai bună comunicare, educatoarea trebuie să fie
exemplu de vorbire clară, corectă şi coerentă, de gestică
corespunzătoare, să aibă capacitatea de demonstrare logică şi
de argumentaţie. În acelaşi timp educatoarea trebuie să
folosească un vocabular pe înţelesul copiilor, să aibă
capacitatea de a antrena copiii într-un dialog activ.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 47 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

149 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN