JOCURI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ APLICATE ELEVILOR LA CLASELE PRIMARE

Prin joc învățăm să trăim împreună cu ceilalți, învățăm să ne exprimăm, învățăm să fim! Copiii care se joacă mai mult, își dezvoltă mai ușor logica, empatia, încrederea în ei și în ceilalți.
Prin joc, copilul reușește să-şi concentreze atenţia, să urmărească desfăşurarea evenimentelor la care asistă şi să achiziţioneze informaţia propusă de adult în procesul educaţional inclus în obiectivele curriculare. Pentru copil, jocul este modalitatea de a experimenta şi stă la baza stilului de învăţare încă din prima copilărie.
În paginile următoare se regăsesc câteva exemple sugestive de astfel de activități (jocuri de dezvoltare personală), care urmăresc dezvoltarea personală a copiilor în scopul integrării eficiente a acestora în școală și ulterior în societate.
"Baloane vesele si triste"
Scop: Activitatea vizează stimularea elevilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare, dezvoltarea spontaneității și exersarea potențialului creativ al elevilor.
Sarcina. După ce se umflă baloanele (galbene) cu ajutorul elevilor, aceștia vor desena (cu marker-ul) pe baloane stări și trăiri emoționale preferate: bucurie, tristețe, furie, mirare, îndoială, rușine etc. Așadar, elevii trebuie să identifice diferite stări emoționale, să confere etichete verbale acestor stări și să interpreteze în fața celorlalți un rol ales sau dat.
Baloanele se vor arunca în aer. Elevii le vor prinde pe rând și se vor identifica cu ele, experimentând toate trăirile.
"Pictura sentimentelor"
Scop: Activitatea își propune relaxarea elevilor, prin angajare tactil-chinestezică și facilitarea exprimării sentimentelor acestora.
Sarcina: Sub îndrumarea învățătoarei, elevii trebuie să realizeze o dactilo-pictură (pictură cu degetele), reprezentând diferite stări emoționale.
Exemple de stări emoționale exprimate: veselie, tristețe, mânie, supărare, îndoială, mirare, îngrijorare, frică, ură, rușine, vinovăție etc.
Elevii sunt invitați apoi să exprime exact ceea ce simt în acel moment (un alt desen), folosind culorile pe care le consideră cele mai potrivite.
Culorile alese, fluiditatea mișcării, tonurile și consistența petelor de culoare oferă indicii interesante privind afectivitatea, dar și calitatea cognițiilor.
”Ghemul magic”
Scop: Activitatea vizează consolidarea relațiilor personale și de grup.
Sarcina: Inițiatorul are în mână un ghem de sfoară. El va oferi ghemul unui participant spunându-i de ce l-a ales: ,, te-am ales pentru că ești un prieten bun, mă ajuți...” sau ”te- am ales pentru că tu știi jocuri frumoase...”etc. Cel ales prinde sfoara și oferă ghemul altui coleg spunându-i ce calități a remarcat la el, de ce îl apreciază. Fiecare participant va alege cel puțin un coleg, până ce sfoara va forma o rețea asemănătoare unei pânze de paianjen. La sfârșit inițiatorul adresează întrebările:
- Cum v-ați simtit în timpul jocului?
- Ce ați aflat nou?
Concluzia aparține tot inițiatorului care va remarca faptul că într-o clasă toți colegii sunt conectați ca într-o rețea și că este esențial ca relațiile lor să fie bune.
,,Mimă’’
Scop: Recunoaşterea emoţiilor, etichetarea corectă a emoţiilor.
Materiale: Fişă de lucru cu diferite situaţii ipotetice .
Sarcina: Realizaţi bileţele cu situaţiile descrise în fişă şi introduceţi-le într-o cutie:
1. Împărţiţi elevii în două grupe şi explicaţi-le că vor avea ca sarcină să recunoască situaţia şi emoţiile mimate de colegi.
2. Rugaţi elevii să-şi desemneze câte un reprezentant şi cereţi acestuia să extragă din cutie un bileţel şi să mimeze cât mai bine situaţia, utilizând gesturile şi mimica, astfel încât membrii echipei lor să poată descoperi (din maxim 3 încercări) despre ce situaţie şi emoţie este vorba. Această activitate se poate desfăşura şi sub forma unui concurs în care câştigă grupa ce reuşeşte să ghicească cele mai multe situaţii şi emoţii.
3. Discutaţi cu elevii câteva dintre situaţiile identificate. Insistaţi pe diferenţele care pot să apară în reacţiile emoţionale la elevi diferiţi.
”Portretul colegului meu”
Scop: Activitatea vizează intrecunoașterea, relaționarea în cadrul clasei, dezvoltarea interesului pentru ceilalți, socializarea.
Sarcina: Fiecare elev va căuta cât mai multe informații despre un coleg. Îi întreabă pe ceilalți cât mai multe lucruri despre colegul respectiv. La finalul investigației va cere infomații despre coleg celui mai bun prieten al acestuia, apoi va realiza un desen care să-l reprezinte. Va găsi asemănări între felul cum arată colegul său, preocupările și preferințele acestuia și ale sale. Prezintă apoi aceste informații și „portretul” în fața clasei.
”Ghicește cine sunt!”
Scop: Activitatea are drept scop autocunoașterea și intercunoașterea.
Sarcină: Fiecare elev scrie pe un bilețel:
• culoarea părului
• culoarea ochilor
• sexul
• vârsta
• un hobby
Se amestecă toate biletele într-un coșuleț apoi învățătoarea sau unul dintre elevi extrage un bilet și citește conținutul acestuia. Elevii trebuie să ghicească despre cine este vorba. Cel recunoscut preia sarcina jocului.
”Ce culoare au emoțiile mele?”
Scop: Orice culoare poate fi asociată cu una sau mai multe emoții, precum orice emoție poate să aibă propria ei culoare. Obiectivul jocului este de ajuta elevii să-și înțeleagă emoțiile și să le verbalizeze, asociindu-le cu culori.
Materiale necesare: Câte un set de cartonaşe colorate în 6 culori (galben, portocaliu, roşu, albastru, verde şi negru) pentru fiecare elev.
Sarcina: Fiecare elev primește un set de cartonașe colorate, apoi fiecare pe rând este rugat să aleagă cartonaşul care se potriveşte cel mai bine cu felul în care se simte el pe moment. Apoi roagă-l să denumească o emoţie care se potriveşte cu cartonaşul lui. Cere-i apoi să aleagă alt cartonaş şi să spună o emoţie care se potriveşte cu culoarea aleasă. Repetă acelaşi lucru cu toate cartonaşele.
Bine de știut: Fiecare dintre noi asociem la aceeaşi culoare emoţii diferite. Spre exemplu pentru unii roşu înseamnă pasiune, pentru alţii furie, frică. De aceea este foarte important să laşi copilul să găsească propriile asocieri culoare-emoție, fără să îl corectezi sau să îi spui că greşeşte. Nu există răspunsuri corecte sau greşite când vine vorba de emoţii. Acceptă pur şi simplu emoţia spusă de el şi încurajează-l să continue.
"Mă simt bine când...”
Scop: Identificarea şi conştientizarea acelor activităţi care generează atitudini şi stări pozitive.
Sarcina: Fiecare elev primeşte o foaie de hârtie pe care va trebui să scrie 6 propoziţii care încep astfel: "Mă simt bine când …"
La final, toate fişele sunt citite cu voce tare de către fiecare elev şi afişate în sala de clasă. Se vor scoate în evidenţă preocupările pe care majoritatea elevilor le au în comun. De asemenea se va discuta impactul afectiv al acestor activităţi asupra stării lor emoţionale.
“ Roata emoţiilor”
Scop: Conştientizarea, exprimarea și etichetarea corectă a emoţiilor.
Sarcina: Se prezintă elevilor „Roata emoţiilor”, explicându-le că o vor utiliza într-un joc pentru a înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, câte un elev va învârti săgeata roţii şi când acesta se opreşte la o emoţie, va încerca să identifice şi să reproducă emoţia, să dea exemple de situaţii în care s-a simţit în acest fel. Se precizează că, în cazul în care roata se opreşte tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.
Nu uitaţi să lăudaţi copiii pentru recunoaşterea şi etichetare corectă a emoţiilor!
„Oglinda mea”
Scop: Autocunoaştere, dezvoltarea imaginii de sine.
Descrierea exerciţiului: Fiecare elev îşi va alege un personaj preferat (din desene animate, din filme etc.), şi va „cere” personajului respectiv să scrie 4-5 caracteristici ale sale (ale elevului) pe care să le şi justifice. Chiar dacă în prima fază vor fi descrise probabil caracteristici fizice, instrucţiunile vor viza intrarea mai în profunzime, spre caracter, aptitudini, calităţi personale, comportament. Într-o altă variantă, sau într-o fază ulterioară a exerciţiului, copilul va primi instrucţia să îşi aleagă o persoană (reală) din anturajul său, şi să-şi imagineze cum l-ar caracteriza aceasta. De exemplu, Mihai îl va alege ca personaj preferat pe „Superman”, care va trebui să spună (sau să scrie) câteva lucruri despre Mihai. În faza următoare, Mihai o poate alege pe „mama”, care să îl caracterizeze, în acelaşi mod. Exerciţiul îl îndeamnă pe copil la o explorare a propriei persoane, realizată într-un mod indirect, prin intermediul personajului preferat, determinându-l la o auto-observare „din exterior”. Această aparentă detaşare de propria persoană poate uşura atât identificarea şi verbalizarea unor caracteristici, comportamente sau calităţi, în special la copiii de vârstă şcolară mică, cât şi perceperea mai bună a modului în care sunt „văzuţi” de cei din jur.
„Zarul”
Scop: Recunoasterea și exemplificarea emoțiilor.
Sarcina: Se foloseste un zar având pe fiecare din cele 6 fețe o imagine sugestivă pentru câte o emoție (furie, tristețe, bucurie etc.) Câte un elev dă cu zarul, identifică emoţia, apoi povesteşte o întâmplare ce exemplifică emoţia.
„Inima zdrobită”
Scop: Activitatea are drept scop să-i ajute pe elevi să înțeleagă modul în care comportamentul lor afectează sentimentele celorlalți.
Sarcina: Fiecare elev primește o inima decupată din hârtie de culoare roșie. Învățătoarea scrie pe tablă 10 expresii jignitoare pe care elevii le-au auzit sau le-au folosit vreodată unii la adresa altora. De exemplu, "nu ai fost invitat", "nu ai ce căuta cu noi", ”ești murdar”, ”ești sărac” etc. Acestea sunt scrise fară a face referire la o persoană anume. Sunt scrise apoi pe tablă alăturată 10 afirmații pozitive, plăcute pe care ei le-au auzit sau le-au exprimat unii la adresa altora. Învățătoarea citește lista cu expresii jignitoare. Se cere copiilor ca de fiecare dată când aud o expresie negativă sa îndoiasca, sa faca un pliu pe inima pe care o au în față. (dupa ce se citesc câteva expresii se verifica dacă toata lumea a facut îndoiturile corect). Învățătoarea citește apoi lista cu expresii placute. Regula este, de data aceasta, ca după fiecare expresie pozitivă auzită copiii să desfacă o îndoitură de pe inimă. Se cere apoi copiilor să observe faptul că, deși inimile și-au recăpătat forma inițială, ele arată totuși diferit, fiind pline de ”cicatrici”. Se poartă apoi discuții referitoare la modul în care acțiunile, vorbele și faptele noastre lasă amprente, ”cicatrici”, în inimile celor din jur.

Bibliografie
Roco, M. - „Creativitate şi inteligenţă emoţională”, Editura POLIROM, Iaşi, 2001;
Păduraru C. C. , Petraru C., Gheorghiu G., - Suport pentru activități de dezvoltare socioemoțională, Un zâmbet pe chipul tău copile, Piatra Neamț, 2014;
Simister, C. J. – ”Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței și creativității copiilor”, Ed. POLIROM, Iași, 2011.