Jocuri educaţionale

Cutremur
Unităţi de măsurat lungimea
Matematica Clasa a III-a

Provizii
Factor comun
Matematica Clasa a III-a

Fagurele
Noţiunea de fracţie
Matematica Clasa a IV-a

Jocul didactic – metodă de stimulare a creativităţii preşcolarilor

Învăţământ preşcolar | Activităţi pe domenii experienţiale (ADE)

Propus de: adriangabi | 16.12.2014 21:54 | Revista cadrelor didactice nr. 3/2014 | 4744 vizualizări

Creativitatea, ca produs, se caracterizează prin noutate,
originalitate, utilitate socială şi aplicabilitate, valoare,
armonie, relevanţă.

Jocul didactic – metodă de stimulare a
creativităţii preşcolarilor

Prof. înv. preşcolar Gabriela Guceanu
Şcoala cu cl. I-VIII “Leon Dănăilă”
Grădiniţa nr.6 Darabani, jud. Botoşani

Creativitatea este un fenomen extrem de complex, cu numeroase
faţete sau dimensiuni. Paul Popescu-Neveanu (1978,p.152) surprinde
foarte bine acest lucru atunci când spune: “Creativitatea are mai
multe accepţiuni: de desfăşurare procesuală specifică, de
formaţiune complexă de personalitate, de interacţiune
psihosocială, toate intervenind sincronic şi fiind generatoare de
nou”.
Creativitatea exprimă, putem spune, vocaţia fundamentală a
fiinţei umane, pe care M. Ralea o considera a fi “opţiunea
pentru valori rare”, prin “depăşirea standardelor”, prin
“năzuinţă novatoare” şi “spirit creator”.
Preşcolaritatea reprezintă vârsta la care este imperios
necesară stimularea potenţialului creativ al copilului,
neevidenţiat sau neexprimat încă, prin cunoaşterea şi
stimularea aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor latente şi
prin susţinerea manifestărilor printr-o motivaţie intrisecă; de
la această vârstă trebuie cultivate unele valori, precum
originalitatea, perseverenţa, interesele cognitive dar şi
artistice.
Preşcolarul dispune de un potenţial creativ care integrează
experienţa cognitivă, mecanisme informaţional-operaţionale
declanşate şi susţinute în trebuinţele de cunoaştere, de
autoexprimare, de independenţă, de atitudine cognitivă,
potenţial creativ care începe să se evidenţieze. Produsele
preşcolarului exprimă, printre altele, nevoile, dorinţele,
trăirile sale afective care au stat la baza combinărilor creative,
dar şi specificul şi nivelul de dezvoltare al potenţialului
creativ.
Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate se
formează şi exersează cu metode cât mai adecvate structurii
sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul
preşcolarităţii, iar din acest punct de vedere jocul didactic
satisface cerinţele la nivelul grădiniţei.
Desfăşurat într-un climat educaţional cu deschideri largi
noului, organizat pe grupe de copii, jocul didactic poate constitui
o metodă de stimulare a creativităţii. Prin joc înţelegem o
anumită acţiune care să producă plăcere, bună dispoziţie,
voioşie, care-amuzând copilul-să-i asigure o participare
afectivă intensă, în aşa fel încât activitatea respectivă să
nu-i mai apară ca o acţiune plictisitoare impusă de alţii. Jocul
didactic este un tip specific de activitate prin care educatoarea
consolidează, precizează şi chiar verifică nivelul de
cunoştinţe al copiilor, antrenând în acelaşi timp
capacităţile creatoare ale acestora.
Jocul didactic este o eficientă metodă didactică de stimulare
şi dezvoltare a motivaţiei superioare a preşcolarului, exprimată
prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de
îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le
are în urma eforturilor depuse în rezolvare. Acestea antrenează
toţi copii, crescându-le performanţele, căpătând încredere
în capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în
răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora.
Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral
personalitatea copilului, angajează întreaga personalitate a
copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a
capacităţilor creatoare, dar şi metode de stimulare a
potenţialului creativ al copilului, referindu-se la creativitatea
de tip preşcolar, manifestată de copil în procesul de
învăţământ, dar care se pregăteşte şi anticipează
creaţiile pe diferite coordonate.
Sarcinile didactice cuprinse în jocurile didactice trebuie să
contribuie la valorificarea creatoare a deprinderilor şi
cunoştinţelor achiziţionate, la dobândirea, prin mijloace
proprii, de noi cunoştinţe. Folosirea jocurilor didactice
dă posibilitatea verificării activităţii creatoare, preşcolarii
se lasă antrenaţi cu multă uşurinţă, participarea lor nu este
formală, jocul dezvoltându-le procese psihice precum: gândirea
logică, memoria şi imaginaţia creatoare. Încorporate în
activitatea didactică, elementele de joc imprimă acesteia un
caracter mai viu şi mai atrăgător, aduc varietate şi o stare de
bună dispoziţie, de veselie şi bucurie, de divertisment şi de
destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei, plictiselii sau
stării de oboseală. Totodată sunt antrenante pentru toţi copiii,
crescându-le performanţele căpătând încrederee în capacitatea
lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând
astfel potenţialul creator al acestora. Prin jocul didactic copilul
poate ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena
capacitatea de a acţiona creativ pentru că strategiile jocului
sunt, în fond strategii euristice, în care se manifestă
isteţimea, spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa,
îndrăzneala etc.
Pentru ca jocul didactic să dea rezultate optime, una dintre
condiţiile esenţiale este buna pregătire a lui. Pentru a stimula
creativitatea copiilor, educatoarea trebuie să-l pună pe copil în
faţa unor probleme mereu diferite, în situaţii variate ca
scenariu sau ipoteză, ceea ce determină copilul să facă faţă
unor eforturi de adaptare deoarece va fi pus în situaţii în care
cunoştinţele concrete nu-i mai ajută suficient, nu se potrivesc.
Astfel el va şi distinge esenţialul de neesenţial, iar
educatoarea va putea aprecia mai fidel ponderea influenţei
aptitudinilor şi a celei a cunoştinţelor copilului,
capacităţilor sale, va putea diferenţia reacţiile spontane de
deprinderi.
Jocul didactic, ca metodă de predare-învăţare, dozat cu
pricepere în ansamblul strategiei educaţionale, asigură un
caracter atrăgător, dinamism, varietate, bună dispoziţie
activităţii de învăţare, restabileşte echilibrul psihofizic,
furnizează motivaţia secundară, dar nu mai puţin stimulatoare,
fortifică energiile fizice şi intelectuale ale copiilor. Jocul
oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la
îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, totodată
măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe,
creează capacităţi de reţinere stimulând memoria, capacităţi
de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua
decizii rapide, de a rezolva situaţii- problemă, într-un cuvânt
stimulează creativitatea.
Învăţarea este o muncă serioasă, dar efortul este mai uşor
şi eficient când se foloseşte jocul. Prin jocul didactic se
urmăreşte însuşirea de noi cunoştinţe, dar şi consolidarea
celor însuşite, dând copilului posibilitatea să asimileze ceea
ce este nou fără să-şi dea seama de efort, să înveţe
jucându-se, să îmbine elementul distractiv cu cel instructiv.
„Jocul este singura atmosferă în care fiinţa psihologică
poate să respire şi în consecinţă să acţioneze. A ne întreba
de ce se joacă copilul, înseamnă a ne întreba de ce este copil.
Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile
sale.”, spune Eduard Claparèd în „Psihologia copilului şi
pedagogia experimentală”
Jocul fortifică copilul din punct de vedere fizic, îi imprimă
gustul performanţelor precum şi mijloacele de a le realiza;
creează deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea
acţiunilor proprii cu ale altora, în vederea atingerii unui scop
comun; provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună,
oferindu-i copilului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate
celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă poftă de
viaţă.
În joc, copilul îşi dă frâu liber imaginaţiei, jocurile
didactice reliefează capacitatea de creaţie a copilului,
capacitate bazată pe propia experienţă îmbogăţită cu noi
elemente, corespunzătoare dorinţelor sale. Prin joc se
îmbogăţeşte sfera afectivă şi cognitivă a copilului, se
dezvoltă curiozitatea, se conturează interesele, se extinde sfera
relaţiilor interpersonale şi se deschid în planul imaginaţiei
prin interpretarea rolurilor soci-profesionale, accesul la viaţa
şi activitatea adultului.
Fiind o metodă activă de învăţare, copiii reuşesc prin joc
să se integreze în climatul socio-afectiv al mediului în care se
desfăşoară procesul de învăţare.
Manifestând creativitate, cadrul didactic va determina avântul
libertăţii şi creativităţii copiilor, va realiza echilibru
între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale,
flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea injustă,
eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi creaţia
copiilor se dezvoltă spontan.
Aplicând jocul didactic, cadrul didactic trebuie să poată
valorifica unele din bogatele resurse formativ-educative ale
acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o
activitate ce solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de
voie bună, de cooperare, de înţelegere.
Metoda jocului didactic oferă un cadru propice pentru învăţarea
activ-participativă stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi
creativitatea copiilor.

Bibliografie:
1 .Roşca, Mihaela, „Creativitatea şi inteligenţa
emoţională”, Editura Polirom, Iaşi 2004;
2. Revista naţională Educatoarea.ro, nr. 30/2010;
3. Revista învăţământului preşcolar nr. 3-4 /2008.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 112 evenimente

«MAI 2019»
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Ziua Apei

Propus de: iuiu_flori

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre utilitatea evaluărilor naționale la clasele a II-a și a IV-a?

727 voturi | 18 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: 8101961 Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!