Jocuri educaţionale

La loc pe hartă
Harta administrativă a României
Geografie Clasa a IV-a

Înghetata crescătoare
Formarea numerelor alcătuite din sute, zeci, unităţi
Matematica Clasa a III-a

Liliacul somnoros
Ordinea operaţiilor
Matematica Clasa a III-a

Istoria mai aproape de copil prin jocul de rol

Învăţământ primar | Istorie

Propus de: ona_c | 11.01.2019 15:29 | Revista cadrelor didactice nr. 53/2019 | 152 vizualizări

Jocul și oferă drumul cel mai plăcut în învățare.În
cadrul unei temei istorice, aduce copilul aproape de personajele
istorice, de trăirile și sentimentele acestuia, de perioada
istorică și evenimentele.

Istoria mai aproape de copil prin jocul de rol

“Cu un copil poţi face orice, atâta timp cât te joci cu
el.”(Leopold Otto von Bismarck)
Jocul didactic răspunde cel mai bine particularităţilor de
vârstă ale şcolarilor mici. El stimulează interesul şi
curiozitatea acestora. Jocul, după cum remarcă Bruner,
“constituie o admirabilă modalitate de a-i face pe elevi să
participe activ la procesul de învăţământ” , oferind un cadru
propice studiului şi impulsionând iniţiativa şi creativitatea.
Jocul dinamizează lecţia și oferă drumul cel mai plăcut spre
formarea de aptitudini. Este o activitate serioasă, care sprijină,
în mod fericit, înţelegerea problemelor, fixarea şi modelarea
unor deprinderi durabile.
,,Jocul de rol este o metodă de învăţare activă, bazată pe
explorarea experienţei participanţilor, oferindu-le un scenariu
în care fiecare persoană are un anumit rol de jucat. Elementul
principal al acesteia este discuţia şi învăţarea mai mult din
propria noastră experienţă şi din a celorlalţi.,,( Alexandra
Raykova)
În cadrul unei temei istorice, aduce copilul aproape de personajele
istorice, de trăirile și sentimentele acestuia, ca urmare
realizează o conectare la perioada istorică si evenimetele
corespuzătoare acesteia. Dramatizarea este o metodă de simulare a
realităţii, un exerciţiu intelectual. Semnificația sa se
apropie de sensul expresiilor games for learning sau education
games.
Elevii se vor identifica şi vor înţelege personajele pe care le
pun în scenă. Ei vor expune public posibilele sentimente şi
trăiri ale acestora. Vor fi capabili să evalueze propriile
acţiuni, să joace rolul aplicând propria cunoaştere a problemei,
a evenimentului, să înţeleagă şi să înveţe din situaţia
simulată.
Jocul de decizie simulează, de regulă, o confruntare cu o
situaţie decizională . Elevii trebuie să “intre în pielea”
personajului distribuit şi să ia deciziile corespunzătoare.
Astfel, trebuie să aplice cunoştinţe, să trăiască evenimente,
să ia decizii, să analizeze situații, să interpreteze evenimente
și situații.
Exemplu: Profesorul prezintă, pe fișă de lectură,
întâmplarea cu ocaua mică și ocaua mare din vremea domniei lui
Cuza. Surpride doar întâmplarea dintre neguțător și
cumpărator( domnitorul deghizat). La nivelui grupului de maxim 3
elevi, se lecturează fișa , individual și în grup.Se stafilesc
rolurile ( negustor si domnitorul deghizat – cumpărător), 1 elev
e susținătorul negustorului, 1 elev e susținătorul domnitorului,
iar ceilați e elevi vor fi judecătorii . Se joacă sceneta
lecturată pe fișă. Judecătorii cer susținătorilor argumente
justificative în baza datelor istorice ale peroadei. Apoi, iau
hotărârile și le prezintă tuturor.

NEGUȚĂTOR situația CUMPĂRĂTOR


DATE ISTORICE-obligativitatea utilizării aceloraşi
unităţi de măsură în cele două Principate

În baza decretului-lege nr. 1181, emis de domnitor în 15
septembrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea privind
adoptarea sistemului metric de greutăţi şi măsuri în
Principatele Unite Române, care urma să intre în vigoare la 1
ianuarie 1866. Noile unităţi de măsură erau aria, litrul,
sternul şi gramul. Principalele unităţi de măsură, care în
1864 au fost adaptate sistemului metric, au fost stânjenul (pentru
lungime), pogonul muntean/ falcea moldovenească (pentru
suprafaţă), ocaua de capacitate şi ocaua de greutate.

Ulterior se pot genera discuţii la care să participe toţi cei
implicaţi pentru a arăta ce au gândit, ce au simţit, de ce au
acţionat într-un anumit fel sau se pot analiza perioade trecute
pentru a reflecta la modul şi motivele pentru care concepţiile
(lor) s-au schimbat de-a lungul timpului. Angajarea şi stimularea
elevilor în discuţii este o componentă esenţială, astfel
lecţiile au un impact emoţional şi unul intelectual asupra
elevilor. Îi încurajează să-şi folosească imaginaţia pentru a
înţelege experienţa altor oameni. Astfel, activităţile devin
foarte eficiente.

JOCUL DE ROL
Se bazează pe
simularea

funcţii relaţii activităţi
fenomene sisteme

Prin aplicarea acestei metode, elevii devin „actori” ai vieţii
sociale pentru care, de altfel se pregătesc, întrucât ei vor
ocupa în societate poziţii sau statuturi profesionale, culturale,
ştiinţifice, etc., este util să „joace” rolurile
corespunzătoare acestora, formându-şi astfel anumite competenţe,
abilităţi, atitudini, comportamente, convingeri, etc.

Bibliografie:
https://www.descopera.ro/istorie/16940564-ocaua-lui-cuza-si-sistemul-metric-care-au-aliniat-principatele-unite-la-sistemul-european
M. Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare, Ed. Eurodidact,
Cluj-Napoca, 2002, p. 79-81.
Revista Didactica Pro nr 5-6, 2010

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 10 evenimente

«OCTOMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


SCOALA MEA

Propus de: getau2009

Sondajul zilei

Ce procent din totalul "hârtiilor" pe care le produceți in activitatea dumneavoastră didactica sunt inutile (nu va sunt de folos la clasa, nu sunt relevante, nu sustin procesul didactic etc)

354 voturi | 6 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: magghyc Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!