Învățarea rapidă și eficientă. Mistere ale creierului și ale memoriei. Ajută-ți creierul să te ajute! Metode de învățare temeinică

Învățarea rapidă și eficientă. Mistere ale creierului și ale memoriei.
Ajută-ți creierul să te ajute! Metode de învățare temeinică

prof. Mureșan Dalia Sorina
Școala Gimnazială,,Avram Iancu” Dej

Capacitatea creierului de a reține este nelimitată. Cei mai mulți neurologi consideră că informațiile stocate de creier nu se pierd niciodată, ci sunt împinse în spate , unde nu mai sunt atât de accesibile. Pentru a-ți aminti ceva din trecut trebuie să faci un efort de concentrare mai mare.
Creierul uman dorește tot timpul lucruri neobișnuite, interesante, noi și neașteptate.
Pentru a memora unele lucruri care nu îți fac plăcere trebuie să apelezi la diferite trucuri, prin care să îți convingi creierul că aceste lucruri sunt foarte importante.
Învățarea pe de rost, nu numai că te obosește, dar nici nu e eficientă. Omul reține mult mai mult dacă ceea ce spune și face în același timp. De exemplu, dacă în timpul unei lecții nu notezi nimic, vei reține doar 15% din informație. Dacă lecția este prezentată audio-video, vei reține 50% din ea. Dacă în cadrul lecției sunt și aplicații practice vei reține aproximativ 90% din informații.
Pentru buna funcționare a organismului, somnul are o importanță deosebită. El antrenează creativitatea. Informațiile pe care le primește creierul în timpul zilei sunt procesate și fixate în timpul nopții. Totodată somnul consolidează legăturile dintre celulele nervoase ale creierului, un lucru foarte important pentru procesul de ănvățare și memorare.
Odihna activă presupune, printre altele, și practicarea exercițiilor fizice. În timpul acestor activități toate organele lucrează în ritm accelerat. Ele liniștesc mai mult decât orice medicament creierul obosit de munca intelectuală.
Hrana sănătoasă influiențează pozitiv capacitatea de a memora și de a reacționa cât mai adecvat în fața sarcinilor primite. Creierul folosește glocoza din organism pe post de combustibil.
Cercetările desfășurate în legătură cu mijloacele prin care noi reținem informațiile au demonstrat că ascultarea sau simpla lectură sunt metode neproductive. La polul opus se află metoda de învățare care ar putea fi numită Învață-i pe cei din jur. Imaginează-ți, în timp ce parcurgi un material, că va trebui șă predai altcuiva ce ai învățat folosind cuvintele tale.
Imaginile ușurează mult înțelegerea unui text. Dacă în timp ce citești un text îți construiești tabele, diagrame, scheme sau orice alt suport vizual, posibilitatea de a înțelege ceea ce citești crește foarte mult. Doar citirea și recitirea unui text nu sunt suficiente. Pentru a reține mai multe informații adresează-ți, în permanență, întrebări: De ce?, Cine?, Când?, Unde?, Cum?.Aceste întrebări îți orientează atenția spre extragerea cunoștințelor esențiale dintr-un text.
Creierul învață ușor și reține cunoștințe doar atunci când se lucrează cu ele. Întrebările și răspunsurile îl ajută șă lucreze cu informațiile primite. De aceea trebuie să fii, în același timp, și profesor și elev.
Succesul la învăţătură şi în activitatea profesională se datorează şi aşa-zisei gimnastici cerebrale. Aşa cum în sport şi în alte domenii nu se pot obţine performanţe fără antrenamente fizice regulate, şi pe tărâm intelectual, memoria trebuie antrenată zilnic.
Cu cât memoria va fi mai antrenată, cu atât ea va fi capabilă să reţină mai multe informaţii, în aceeaşi măsură crescând şi capacitatea noastră intelectuală, mărindu-se şi performanţele obţinute. Cu cât “obosim” mai puţin creierul, cu atât el se “leneveşte”, fiind tot mai puţin apt să reţină ceea ce ne propunem.
Relația dintre strategiile didactice și creierul uman este foarte importantă deoarece este cunoscut faptul că fiecare individ simte și gândește diferit și are nevoie de tratare specifică.
Important pentru elev este să-l facem să devină conștient de înclinațiile/ disponibilitățile sale predilecte pentru un anumit mod de gândire și acțiune , ajutțndu-l în același timp să-și îmbunătățească repertoriul de metode și tehnici de muncă intelectuală.
Strategiile didactice tradiționale pun accentul pe stimularea raționamentului, pe analiză, pe limbaj, pe direcționalitate - specifice sistemului cortical stâng.Studiile pedagogice postmoderne apreciază ca fiind esențiale pentru dezvoltarea umană , crearea de asociații, stimularea imaginației, relațiile nondirective și cazurile concrete - specifice sistemului cortical drept, iar modalitățile de realizare constau în folosirea strategiilor de stimulare a creativității și înteractivității.
O metodologie eficientă este cea care creează ocazii pentru fiecare elev de a se manifesta cu ceea ce are mai bun și în domeniul său de excelență.Conform TIM ( Teoria inteligențelor multiple ) fiecare individ posedă cel puțin nouă inteligențe diferite, exprimate prin moduri variate de învățare și modalități particulare de exprimare a achizițiilor dobândite.
Predarea – învățarea adecvată la punctele forte ale elevului conduce la atingerea dezideratelor într-un mod plăcut și ușor. ,, Elevii pot învăța orice dacă materia este abordată prin metode compatibile cu elementele forte ale stilului de învățare; aceiași elevi înregistrează eșecuri când materia este abordată după metode incompatibile cu elementele lor forte.” ( Dunn, R, 1990, p. 18 ).
În concluzie, folosind strategiile didactice interactive în clasă pentru a stimula inteligenţele multiple, elevii vor înţelege cât de inteligenţi sunt, vor căpăta încredere în forţele proprii, vor deveni mai conştienţi de punctele lor forte, dar şi de slăbiciunile lor, pe care le pot suplini prin moduri personale de lucru cu informaţia. Reflectând asupra propriilor inteligenţe, elevii vor şti cum să-şi coordoneze întregul demers cognitiv pentru a învăţa şi a-şi exprima rezultatele învăţării într-un mod personal, caracteristic. Când elevii îşi înţeleg propriul stil de învăţare, modul în care depun eforturi pentru a învăţa, atunci pot controla mai bine mediul în care se află şi pot solicita exact ceea ce le este necesar. Evaluarea trebuie integrată în procesul învăţării. Elevii trebuie să joace un rol activ în propria evaluare. De aceea profesorul trebuie să le comunice ce aşteaptă de la ei (obiectivele) şi să stabilească împreună modalităţile prin care vor fi evaluaţi (cum vor putea dovedi cel mai bine ce au învăţat). Implicarea activă în evaluare sporeşte gradul de reflecţie şi de conştientizare, ducând la o mai bună autocunoaştere şi autoapreciere. Acest fapt motivează o nouă învăţare.
Metoda de învățare RICAR (sau SQ3R) este o metodă des întâlnită în manualele universitare americane și este recomandată elevilor ce se pregătesc pentru examene. Această metodă are la bază două principii psihologice:
• stimularea curiozității, percepută ca o primă sursă a motivației interne pentru care recompensele vin în urma desfășurării unei activități, mai degrabă decât de la rezultatul activității.
• interconectarea ideilor.
Metoda RICAR constă în Răsfoire (R), Întrebări (Î), Citire (C) – propriu-zisă, Aminitire (A), Recapitulare (R).
R=RĂSFOIRE În prima etapă se face o "rasfoire a materialului" pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra textului de studiat.
În această etapă:
• Se examinează titlul capitolelor și se încearcă, pe cât posibil, să se anticipeze mintal ce va trata fiecare capitol;
• Se citește introducerea;
• Se citesc cuprinsul, diagramele, graficele, cuvintele subliniate (în principiu, acestea sunt ideile de bază);
• Se citesc sumarele capitolelor (aici se găsesc relațiile între ideile de bază);
• Se citesc întrebările de la sfârșitul capitolelor (acestea ajută la identificarea părților importante ale capitolelor)
I=ÎNTREBĂRI În această etapă se realizează "activarea" prin identificarea întrebărilor pentru fiecare capitol. Întrebările mențin atenția trează și mobilizează la o lectură activă. Pentru aceasta se vor citi cu atenție titlurile fiecărui capitol și subcapitol pentru a se transforma întrebări.
Se scriu întrebările pe o foaie (aceasta ajută la cristalizarea ideilor și găsirea răspunsurilor).
Această etapă transformă un cititor pasiv într-unul activ, critic.
Exemple de întrebări:
Despre ce este acest capitol?
La ce întrebări încearcă să răspundă acest capitol?
Cum mă ajută această informație pe mine?
Sugestie: Încearcă să răspunzi oral la întrebările găsite. Formulează răspunsurile cu cuvintele tale. Formulează răspunsuri cât mai scurte.
C=Citirea propriu-zisă Această etapă este o continuare a pregătirii realizate în etapele anterioare.
În această etapă se citește textul pe secțiuni căutând ideile principale, conceptele-cheie, răspunsurile la întrebările formulate în etapa anterioară. Această etapă nu este o etapă pasivă citind cu greu fiecare linie, ci este o căutare continuă după răspunsuri.
A=Amintirea În această etapă se vor reproduce din memorie ideile principale și se va răspunde la întrebări.
Se vor compara răspunsurile date cu informația din textul citit.
Pentru această etapă se mai recomandă:
• citirea cu voce tare;
• reformularea răspunsurilor pe baza cuvintelor cheie necesare pentru reamintirea întregilor idei.
• folosirea dicționarului;
• compararea cu alte texte;
• discuții cu alți studenți, profesori (dacă este posibil)
R=Recapitularea În această etapă se revăd ideile principale pentru întregul text pentru a obține o vedere panoramică, se stabilesc legături cu alte cunoștințe, se rezolvă exercițiile și aplicațiile posibile.
Se verifică memorarea prin "recitarea" ideilor principale.

Astfel, metodele eficiente ne ajută să reţinem informaţiile pe termen lung fără să le deformăm şi să ne putem folosi de aceste informaţii atunci când avem nevoie de ele. Informaţiile bine învăţate formează o reţea organizată în mod logic, în care noile cunoştinţe le completează şi îmbogăţesc pe cele pe care le avem deja.

Bibliografie:
• Crenguța-Lăcrămioara, Oprea, Strategii didactice interactive, EDP, 2007.
• I. , Neacșu, Metode și tehnici de învățare eficiente, Editura Polirom, 2015.
• Nicolae, Ploscariu, Învață să înveți,Editura Delfin, 2017.