INTELIGENȚELE MULTIPLE ȘI INSTRUIREA DIFERENȚIATĂ

Howard Gardner este binecunoscut în cercurile educaţionale pentru Teoria Inteligenţelor Multiple. Autor a 18 cărți traduse în 22 de limbi și sute de articole, Gardner realizează, prin teoria sa, o critică a teoriilor tradiționale asupra inteligenței, conform cărora inteligența este unică și măsurabilă prin instrumente standard psihometrice. Teoria inteligențelor multiple oferă un număr mare de instrumente didactice, care pot fi utilizate în cadrul lecțiilor, centrarea instruirii pe elev.
Astfel: inteligenţa ligvinstică este vizibilă prin lecturi, folosirea cărţilor, discuţii în gupuri de orice mărime, fişe de lucru, povestiri, joc de roluri, memorare, lectură individuală.
Inteligenţa logico- matematică asigură rezolvarea problemelor de matematică, jocuri logice, demonstraţii ştiinţifice, clasificări, cuantificări şi calcule.
Inteligenta spaţială are în vedere exerciţii de gândire vizuală, folosirea culorilor, povestiri în imagini, colaje, hărţi, diagrame, grafice, filme şi fotografii.
Inteligenţa kinestezică vizează mişcarea creativă, mima, dramatizarea, folosirea limbajului corporal, exerciţii de relaxare fizică.
Inteligenţa muzicală pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea muzicii, analiza ei, murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de concepte.
Inteligenţa interpersonală are în vedere cooperarea în grup, implicarea în viaţa comunităţii, simulări, medierea de conflicte, predarea reciprocă, brainstormingul în grup, întâlniri şi consultări în contextul învăţării.
Inteligența intrapersonală asigură studiul independent, învăţarea în ritm propriu, centrele de interes, reflecţia la un moment dat, instruirea autoprogramată, activităţile de autoevaluare.
Am aplicat această metodă la clasa a II-a într-o oră de Comunicare în limba română, având ca text suport poezia Iarna de Nicolae Labiș.
Grupa I (vizual-spaţială)
Elevii au avut de desenat un tablou sugerat de strofele poeziei (la alegere).
Grupa II (corporal-kinestezică)
Îşi folosesc corpul pentru a reprezenta :
-goana cu care trece iarna;
-copiii care privesc de la geam tabloul de iarnă;
-mirosurile plăcute ce trec prin odăi;
-nerăbdarea, agitaţia căţelului, care-şi doreşte partea lui;
-activitatea tatălui în gospodărie iarna.
Grupa III (verbal-lingvistică)
 Alcătuiesc în scris o problemă cu expresii din poezie : “podoabe”, “pomi”
 Recunosc anotimpul iarna în ghicitorile date;
 Realizează un rebus cu această temă;
 Vor compune două catrene după rimele:
-să cadă -trece
-zăpadă -vijelii
-vijelie -rece
-poezie -hazlii
Grupa IV (logico matematică)
Socotesc şi află răspunsul la două ghicitori matematice.
Enumeră lunile de iarnă.
Stabilesc cel puţin o asemănare şi 3 deosebiri între iarnă şi primăvara care urmează.
Stabilesc valoarea de adevăr a unor afirmaţii.
Grupa V (muzical ritmică)
• Îşi amintesc şi dau exemple de cântece despre iarnă;
• Recunosc, din textele acestora, elementele specifice iernii;
• Interpretează cântecul “Ninge iar, ca în povești” .
Grupa VI (naturalistă)
- Enumeră semnele specifice anotimpului iarna;
- Prezintă jocurile preferate ale copiilor în aer liber iarna;
- Realizează un tabel sinoptic cu semne caracteristice unui calendar al naturii iarna;
-Propun măsuri necesare pentru protecţia animalelor în acest anotimp;
-Enumeră mirosuri specifice care se simt în aer cu prilejul pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă.
Coordonatorii celor 6 grupe (interpersonală)
 Organizează o expoziţie cu lucrările realizate.
 Prezintă fişele de lucru.
 Împărtăşesc colegilor, doamnei impresiile lor despre lucrări.
 Fac aprecieri.
 Acordă puncte fiecărei echipe.
Toată clasa (intrapersonală)
Completează oral enunţul:
“Dacă aş fi o lună de iarnă, aş fi ……………, pentru că …………………… ”
Lucrul în echipă acoperă neajunsurile învățării individualizate. Cooperarea asigură o relație deschisă între parteneri, dezvoltă comportamente bazate pe încredere, favorizând formarea atitudinii pozitive față de învățate și față de școală. Schimbul de opinii și informații, dezvoltă capacitățile autoevolutive ale participanților. Rolul învățătorului se redimensionează, depășind optica tradițională prin care el era doar furnizor de informații. Prin organizarea învățării în echipe, devine coparticipant la activității, el dirijând elevul pe drumul spre cunoaștere.
Strategiile de lucru în echipă încurajează progresul individual și colectiv, personal și social al tuturor elevilor.

Bibliografie:
1. Molan Vasile – “Activitatea în echipe“ , Ed. Discipol, București, 2000
2. Oprea Crenguța - “Alternative metodologice interactive “, Univ. București, 2003