Jocuri educaţionale

Provizii
Factor comun
Matematica Clasa a III-a

Curcubeu
Elemente intuitive de geometrie. Forme spaţiale
Matematica Clasa a III-a

Întrecerea
Folosirea parantezelor în exerciţii
Matematica Clasa a III-a

Impactul limbilor străine în cultura europeană

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: anisescu | 30.10.2019 17:23 | 470 vizualizări

Niciodată nu va fi posibilă ștergerea culturii naționale, a artei, a religiei, a literaturii, a tradiției folclorice și muzicale, a istoriei unui popor.

Impactul limbilor străine în cultura europeană

Coldea Laura
Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca

Termenul de globalizare a apărut mai întâi în domeniul economic, iar apoi s-a răspândit și în alte sfere ale vieții sociale. Conceptul de globalizare lingvistică este, de fapt, o acceptare a unui mijloc de comunicare comun în relațiile economice internaționale.
Modernizarea limbii române în secolul al XIX-lea s-a produs sub influența limbii franceze, procentul cuvintelor de origine franceză în româna contemporană se situează între 29% și 38%, datorită structurii latine moștenite de cele două limbi. În România, limba engleză a fost și este utilizată ca instrument de accelerare a participării la economia mondială. Din anul 2000, limba engleză ocupă primul loc în ierarhia opțiunilor elevilor din învățământul primar.
Anul 2001 a fost declarat de către Consiliul Europei „Anul european al limbilor vorbite”. În data de 26 septembrie se sărbatorește anual în toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei „Ziua limbilor vorbite”. În întreaga Europa se desfășoară acțiuni care stimulează oamenii către studiul limbilor străine, facilitând astfel înțelegerea între oameni și depășirea barierelor intelectuale.
În procesul intens de globalizare, stăpânirea limbilor străine acordă mai multe șanse oamenilor: șansa de a lucra, șansa de a studia, șansa la o viață mai bună oriunde în lume.
Europa are în prezent 24 de limbi oficiale. Motto-ul Uniunii Europene „Unitate în diversitate” evocă multilingvismul, UE promovează activ libertatea cetățenilor săi, de a putea vorbi și scrie în propria limbă, dar dorește și recomandă ca fiecare cetățean să poată vorbi, pe lângă limba maternă, cel puțin două limbi străine. În acest fel, oamenilor li se vor oferi mai multe oportunități și experiențe într-o Europă integrată.
Din luna ianuarie 2007, limba română a devenit limbă oficială europeană. S-a intensificat migrația forței de muncă, facilitatea de a găsi locuri de muncă mai bine plătite decât în țară. S-a creat astfel un profil particular al copiilor acestor familii, apărând un nou aspect în acțiunea de formare a competențelor de comunicare ale elevilor, de integrare sau reintegrare socială, determinând o nouă abordare a predării- învățarea din perspectivă inter- si transdisciplinară. Criza de adaptare a unui elev pe parcursul perioadei sale de școlarizare are, uneori, implicații dramatice în evoluția viitorului adult, provocând autoexcluderea din mediul social.
Corelația dintre limbaj și comportament generează interacțiuneadintre componentele sociale și cele lingvistice, iar modul de folosire a unei limbi demonstrează atitudinea vorbitorului față de limba respectivă (maternă sau străină).
Globalizarea și tipurile de afaceri face ca cetățenii sa aibă nevoie de tot mai multe competențe lingvistice pentru a lucra eficient în propriile țări și în cele europene. Engleza nu mai este de ajuns, este necesar ca pe lângă limba maternă, aceștia să cunoască încă două limbi străine. Învățarea limbilor străine aduce beneficii atât tinerilor, cât și vârstnicilor, permițând realizarea de contacte si prietenii.
Helen Doron susține necesitatea cunoașterii limbii engleze la fel ca și limba maternă. Potrivit Centrului de Cercetare Pew, majoritatea țărilor europene le impun elevilor de 6 ani să învețe o limbă străină, de obicei engleza. Singurele două țări din Europa care nu au adoptat învățarea unei limbi străine sunt Irlanda și Scoția.
Un vector esențial de diseminare a multilingvismului în UE constă în programele de mobilități SOCRATES-ERASMUS, pentru studenți, programele de mobilitate pentru cadrele didactice universitare, programele de cercetare (ex. Programul Marie Curie penru mobilitatea tinerilor cercetători).
Samuel Huntington, profesor la Universitatea Harvard, susține că în viitor diferențele dintre indivizi, grupuri sau state nu vor mai fi de ordin economic, politic, ideologic, ci de ordin cultural. Principalul liant al marilor civilizații (chineză, islamică, hindusă, japoneză) este religia. Religiile precum creștinismul și islamismul includ societăți de omare diversitate a raselor.
Dezvoltarea nu este doar un proces economic, ci și unul cultural. Principalele aspecte ale vieții social-economice care reflectă procesul de globalizare sunt: a)marketingul global (cultura publicității devenind o adevarată industrie); b)sistemul financiar; c)gradul ridicat al infrastructurii comunicațiilor (rețele globale de transmitere și receptare a informațiilor); d)cultura este ceea ce creează identitate.
Problema păstrării identității cultrale îmbracă două aspecte:pericolul omogenizării culturale și pericolul dezintegrării culturale. Globalizarea nu poate fi definită ca un element negativ al societății moderne, dar este foarte important ca fondul cultural național să nu fie alterat.
Niciodată nu va fi posibilă ștergerea culturii naționale, a artei, a religiei, a literaturii, a tradiției folclorice și muzicale, a istoriei unui popor. Dar, interconexiunile culturale contemporane dintre popoare trebuie să existe și să creeze valori spirituale.

Bibliografie

• Dorbrescu, Paul, Geopoltica, Ed. Comunicare Ro, București, 2003;
• Bauman,Zygmunt, Globalizarea și efectele ei sociale, Ed. Antet, București, 2002;
• Cobianu, Elena, Cultura și valorile morale în procesul globalizării, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2008;
• Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistică și globalizare, Ed. Oscar Print, București, 2004;
• Soros, George, Despre globalizare, Ed. Polirom, Iași, 2002;
• Ritzer, George, Globalizarea nimicului: cultura consumului și paradoxurile abundenței, Ed. Humanitas, București, 2010.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 21 evenimente

«DECEMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Salvati planeta Pamant !

Propus de: Ela123

Sondajul zilei

Părinții se plâng că elevii au prea multe materii și ore. Conform noului plan-cadru, elevii claselor a VII-a și a VIII-a au 31-34 ore pe săptămână. Elevilor le-au fost introduse materii noi dar, și unele discipline din vechiul plan-cadru sunt considerate inutile de către părinți. Ce discipline, în opinia dumneavoastră, ar trebui eliminate?

1067 voturi | 48 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: teoiordachioaie Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

A fost imbunatatit modul de vizualizare a documentelor. Acum puteti sa le vizualizati, apoi le descarcati