Şcoala cu
bune practici

45 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Iluminatul public-posibilă sursă de poluare

Interes general | Toate disciplinele

Propus de: dinamovista | 01.03.2018 16:14 | Revista cadrelor didactice nr. 44/2018 | 545 vizualizări

De la primele semne ale amurgului și până la ivirea zorilor, sursele de lumină artificială(panourile publicitare,birourile iluminate,sursele de lumina de pe străzi)iau locul soarelui din cele mai aglomerte așezări urbane până la cel mai mic sat.

Iluminatul public-posibilă sursă de poluare
Poluarea luminoasă este determinată de iluminarea urbană ineficientă, de iluminarea necorespunzătoare a străzilor , drumurilor publice și autostrăzilor sau de o iluminare privată inadecvată.Această formă de poluarea se manifestă și atunci când luminile artificiale sunt foarte numeroase și omniprezente astfel că dăunează întunericului normal din timpul nopții.
De la primele semne ale amurgului și până la ivirea zorilor, sursele de lumină artificială(panourile publicitare,birourile iluminate,sursele de lumina de pe străzi)iau locul soarelui din cele mai aglomerte așezări urbane până la cel mai mic sat.
Efectele poluării luminoase sunt
- Irosirea energiei electrice și costuri suplimentare pentru producerea ei
- Efecte secundare asupra sănătății populației
- Distrugerea ecosistemelor bazate pe alternanța noapte-zi
- Probleme de siguranță în deplasarea pe timp de noapte
- Perturbarea activității observatoarelor astronomice și a astronomilor amatori.
1. Irosirea energiei electrice.
Conform studiilor de specialitate , iluminatul public este responsabil de consumul a peste un sfert din totalul energie consumată la nivel mondial.Datorită modului deficitar de amplasare a abajururilor la nivelul stâlpilor,aproximativ 30% din lumina degajată de sursele de iluminat se risipește spre cer , acolo unde nimeni nu are nevoie de ea. Dacă unghiul dintre stâlp și brațul abajurului ar fi de 90 de grade (nu de 130 grade cum este în momentul actual) lumina produsă de bec ar fi concentrată pe sol ,împiedicând dispersarea acesteia în aer.
2. Efecte secundare asupra sănătății populației.
La fel ca și celelalte viețuitoare , omul s-a adaptat la mediul său de viață,succesiunea noapte-zi fiind o componentă esențială a mediului în care trăim. Iluminatul pe timp de noapte poate afecta omul dacă intensitatea acesteia este prea mare și dacă ajunge acolo unde nu este nevoie de ea (iluminarea inutilă a geamurilor locuințelor,dispersarea în aer) . Conform studiilor medicale recente privind efectele luminii asupra omului, s-a constatat că expunerea excesivă la lumină produce numeroase efecte nefavorabile asupra sănătății.Potrivit acestor studii,compoziția spectrală improprie a luminii ,dar și suprailuminarea duc la oboseală, stres, migrene, stari de panică și scăderea funcțiilor sexuale.De asemenea,s-a constatat o legătură între scăderea secreției de melatonină datorită expunerii la lumină artificială pe timpul nopții (melatonina este un hormon secretat de glanda epifiză , a carei secreție este dependentă de ciclul întuneric – lumină,secreția fiind mai intensă noaptea și mai scăzută ziua) și riscul apariției cancerului de sân la femei.
3. Distrugerea ecosistemelor bazate pe alternanța noapte-zi.
Animalele au un ritm de viață legat de alternanța zilelor și a nopților (ritm circadian), dereglarea acestuia afectează și comportamentul animalelor. Poluarea luminoasă determină scăderea interacțiunilor de tip concurențial dintre animale, poate schimba relația interspecifică de tip pradă-prădător,determină derutarea păsărilor nocturne sau a celor migratoare sau poate influiența psihologia animală.Suprailuminatul induce disfuncții în creșterea și dezvoltarea fitoplanctonului,zooplanctonului și plantelor acvatice din jurul asezărilor urbane ,ceea ce conduce la alterarea calității apei.De asemenea ,poluarea luminoasă perturbă activitatea animalelor nocturne (fluturi și păsări nocturne) cu efecte negative asupra întregului lanț trofic.
Iluminatul nocturn afectează și păsările migratoare,ele fiind dezorientate de lumina artificială din timpul nopții.
Alte specii de vertebrate și-au luat „măsuri” pentru protejarea puilor de atacul speciilor prădătoare.De exemplu puii chelonienilor eclozează pe timp de noapte,fiind feriți de prădători.Dar,poluarea luminoasă din apropierea țărmurilor, creste riscul expunerii acestora la pericole sau induce dezorientarea acestora ,astfel că puii nu mai găsesc drumul spre ocean.Și amfibienii sunt expuși efectelor negative ale poluarii luminoase:batracienii și salamandrele sunt animale nocturne afectate de lumina artificială,la aceste specii s-a observant o rată scăzută de reproducere cu efecte grave asupra specie și ecosistemelor în care trăiesc.
3. Probleme de siguranță în deplasarea pe timp de noapte.
Pentru a se simți în siguranță și pe timp de noapte,majoritatea oamenilor doresc cât mai multă lumină.Iluminatul nocturn care folosește lămpi inadecvate și incorect amplasate,poate determina efecte contradictorii,ducând la scăderea siguranței pe timp de noapte.Astfel,dacă becurile sunt instalate necorespunzător pot mari contrastul dintre zonele cu umbră si cele cu lumină,oferind infractorilor locuri mai bune pentru a se ascunde.Cercetările efectuate în acest sens de “Grupul de informare despre poluarea luminoasă ”,din New England,arată că amplasarea necorespunzătoare a lămpilor de iluminat stradal poate fi foarte periculoasă participanții la trafic(bicicliști,motocicliști)din cauza umbrelor pe care le produc.
Și pietonii sunt expuși unor riscuri mari în ceea ce privește securitatea lor.De exemplu dacă ne aflăm pe o stradă unde este intuneric beznă suntem feriți de atacul infractorilor deoarece nu suntem observați de aceștia.În schimb, dacă ne aflăm pe o stradă unde lumina alternează cu întunericul ,suntem tentați să ne deplasăm pe partea iluminată,în timp ce un potential aggressor s-ar ascunde în zona întunecată.Datorită contrastului, noi nu il putem observa pe acesta însă el pe noi da.Mai mult,acesta se poate folosi de becurile orbitoare care ne bat în ochi pentru a nu fi identificat.
4.Perturbarea activității observatoarelor astronomice și a astronomilor amatori.
Iluminatul stradal pe timp de noapte reduce contrastul pe bolta cerească făcând foarte greu de sesizat stelele și galaxiile.Tocmai pentru a reduce acest inconvenient,observatoarele noi au fost construite în zone izolate,departe de marile aglomerări urbane (pe vârfuri de munte,deasupra plafonului de nori). Dar sunt și multe observatoare astronomice amplasate în marile orașe ,în această situație au fost luate măsuri suplimentare pentru o mai bună vizibilitate a corpurilor cerești și reducerii poluării luminoase. Astfel ,unii astronomi utilizează filter speciale care filtrează luminile spectrale emise de lămpile de iluminat ,mărind considerabil contrastul și îmbunătățind imaginea galaxiilor și nebuloaselor.
Există mai multe modalități de a diminua efectele poluării luminoase,cele mai eficiente sunt:
-folosirea lămpilor ecologice
-utilizarea iluminatului artificial doar acolo unde este necesar
-amplasare corespunzătoare a acestora încât fluxul luminos să fie nu fie îndreptat spre locuințe,spre cer și în nici un caz înspre ochii șoferilor.

Prof.Dinu Nicoleta
Liceul Teoretic Panait Cerna-Braila

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 52 evenimente

«APRILIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre introducerea camerelor de supraveghere în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și al elevilor? Comentați!

317 voturi | 7 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN