FORMAREA TRĂSĂTURILOR MORALE POZITIVE LA COPIII PREȘCOLARI PRIN INTERMEDIUL POVEȘTILOR

FORMAREA TRĂSĂTURILOR MORALE POZITIVE LA COPIII PREȘCOLARI PRIN
INTERMEDIUL POVEȘTILOR

Educarea morală presupune îndeplinirea două sarcini: formarea
conștiinței morale și a conduitei morale. Studiile de psihologie
pun în evidență faptul că fără o informație morală
corespunzătoare nu are loc dezvoltarea naturii convingerilor
morale. Factorul cognitiv rămâne o forță latentă, declanșarea
depinzând și de trăirea iar procesul complex de formare a
trăsăturilor morale ii revine în mare parte grădiniței.
Eficiența educației morale este asigurată în condițiile în
care educatoarea continuă activitatea antrenând copiii în
exercițiul moral astfel se creează condiții pentru adâncirea
semnificației noțiunilor morale. Această activitate presupune o
nuanțare afectivă profundă. Fiecare trăsătură de caracter se
formează din confruntarea copilului cu situații și cerințe care,
în ansamblul lor creează comportamentul moral cerut și acceptat
de societate.
,,Copilul dobândește treptat o gândire morală, o experiență
morală. Pe baza acestei experiențe morale el poate să evalueze
faptele altora, deci ale personajelor din povești fiind capabil să
emită judecăți morale. ,, S-ar putea ca în domeiul moral să nu
existe decât un decalaj între judecata de valoare teoretică și
aprecierile concrete ale copilului și ca judecata de valoare
teoretică să constea într-o conștientizare adecvată și
progresivă a aprecierilor concrete. De exemplu, vom vedea copii
care pe plan verbal nu țin seama de intenții pentru a aprecia
actele. Dacă însă le cerem să relateze fapte din viața
personală vedem că, în împrejurări trăite, ei țin seama
perfect de intențiile care au intervenit.Este posibil ca intr-un
asemenea caz, judecata morală teoretică să fie, pur și simplu,
în întârziere față de judecata morală practică și să
prezinte într-un fel adecvat un stadiu, în prezent depășit, în
planul acțiunii însăși.,,(J. Piaget, 1970, p.79)
Studiu practic-aplicativ Pentru a vedea capacitatea copiilor de a
emite judecăți, am aplicat un test la grupa mare. Le-am citit trei
scurte povestiri cu morală: ,,Barza și vulpea,, , ,,Ciobănașul,,
, ,,Iepurele și broasca țestoasă,,. Le-am adresat copiilor
întrebări conducându-i din aproape în aproape spre morala
povestirilor. Majoritatea au sesizat nuanța moralizatoare: -oricât
de puternici ne sunt adversarii putem să-i învingem prin
inteligență și vigilență și –minciuna se pedepsește sau
ulciorul nu merge de multe ori la apă/minciuna are picioare
scurte). Știind ca transpunerea faptelor în plan real ajută și
mai mult la înțelegerea mesajului moralizator am adus în prim
plan întâmplările din poveste și i-am întrebat cum ar
reacționa ei. Toți au negat faptele negative și au adus argumente
și s-au simțit îndreptațiți să fie personajele pozitive. Am
constatat cu bucurie ca preșcolarii au analizat corect fiecare
atitudine, au denumit corect trăsătura morală ce caracteriza
personajul dovedind astfel ca gândesc, judecă moral, evaluează
corect faptele.Deci este clar ca ei înțeleg legile elmentare și
fundamentale ale lumii reale prin analogie cu lumea poveștilor.
Grădinița îi poate ajuta, deci, pe copii în acest sens
formându-le trăsături morale pezitive prin intermediul
povestirilor.
Studiu practic-aplicativ Am încercat să demonstrez nivelul
sensibilității și receptivității copiilor și influența
faptelor personajelor. Am ales povestiri: Barza și vulpea,
Ciobănașul, Iepurele și broasca țestoasă
Capacități vizate:
o Să decrie prin analogie personajele si faptee din povești
o Să sabilească legătura cauză-efect/ compament-consecință
o Să comenteze faptele personajelor din pvești
o Să-și analizeze corect conduita proprie în aport cu personajele
și întâmplăriledin povești
Reprezentări morale
Activitățile în care am monitorizat și măsurat corectitudinea
reprezentărilor morale ale copiilor le-am organizat sub formă de
joc. De exemplu am împărțit copiii în două grupe și le-am
cerut să prezinte cât mai convingător personajele/întâmplările
pe care le reprezentau. Rezultatul a fost uimitor; 90% au recunoscur
personajele și povestesc evenimentele, 80% redau fidel replicire
acestora și identifică corespondenți ai personajelor din
poveștile puse în discuție, 70% compară personajele,
comportamentele acestora și argumentează dovedind creativitate.
Aceste date reflectă faptul că reprezentările morale ale copiilor
sunt corecte. Și pentru a evalua mai concret corectitudinea
reprezentărilor noțiunilor morale am urmărit asocierea unui
cuvânt care denumește o noțiune morală unui personaj. Am
conceput o fișă de lucru ce a fost dată copiilor la sfârșitul
activităților de povestire sau jocuri-dramatizări. Fiecare copil
își alegea un personaj cu care vroia să semene și își motiva
alegerea folosind în exprimare noțiunea morală corespunzătoare
personajului ales.
o Poveștile folosite au fost următoarele:
o Fata babei și fata moșneagului, de I Creangă
o Povestea lui Harap-Alb, I Creangă
o Sarea în bucate, de P Ispirescu
o Cei trei purceluși. Poveste populară
o Iedul cu trei capre, O Panc-Iași
o Povestea ursului cafeniu, V. Colin
o Ursul păcălit de vulpe, I Creangă
o Puf-Alb și Puf-Gri, de C Gruia
o Ionică mincinosul, Al. Mitru
Noțiunea morală:Înțelepciune, Hărnicie, Lene, Naivitate,
Minciună
Interpretarea datelor a demonstrat faptul că toți copiii ai
reprezentări corecte ale noțiunilor morale: 7 din 9 fete au ales
personajul simbolizând hărnicia atât pentru calitatea morală dar
mai ales pentru faptul că era de sex feminin.6 din 8 băieți au
ales înțelepciune mai ales pentru faptul că personajul era de sex
masculin.
Toate activitățile desfășurate în acest sens au dovedit
prezența unei gândiri morale, a capacității de a evalua
comportamente și de a emite judecăți morale. Copiii, fără a se
putea desprinde în totalitate de exemplele ofe¬rite de poveşti
şi povestiri, au analizat corect fiecare atitudine, au denumit
corect trăsătura morală ce caracteriza autorul acţiunii
ilustrate, dovedind astfel că gândesc, judecă moral, evaluând
corect faptele altora. Este evident că preşcolarul înţelege
legile elementa¬re şi fundamentale ale lumii reale prin analogie
cu specificita¬tea confruntărilor din lumea poveştilor care se
întemeiază întotdea¬una pe ciocnirea dintre bine şi rău.
Grădiniţa îl poate ajuta, deci, pe copil să acumuleze
posibilităţi noi de percepere a existenţei, cu întâmplări care
conturează un început de viziune asupra lumii reale.
Măiestria pe care trebuie să o dovedească educatoarea constă în
crearea unor situații și cerințe e care prin importanța și
necesitatea lor să declanșeze la copil comportamentul dorit.
Având ca temei cele ilustrate mai sus, consider că poveștile,
povestirile și repovestirile precum și dramatizările contribuie
în cea mai mare parte la educarea morală a copiilor, la formarea
personalității acestora.