FOLCLOR LITERAR ROMÂNESC – AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNUI CURS OPŢIONAL

FOLCLOR LITERAR ROMÂNESC – AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNUI CURS OPŢIONAL
prof. Stan Cristina
Şcoala Gimnazială Grigore Moisil Ploieşti, Prahova

I. PROBLEMATICA LUCRĂRII
Lucrarea îşi propune să evidenţieze avantajele şi dezavantajele unui curs opţional.
Cursul propus facilitează descifrarea şi aplicarea în practică a acelor abilităţi şcolare, ce permit şi stimulează valorizarea elevilor ca subiecţi ai propriei lor formări, prin participarea activă la procesul construcţiei cunoaşterii şi acţiunii specifice domeniului studiat, în grupul de învăţare din care face parte.
II. CURSUL OPŢIONAL Folclor literar românesc - PREZENTARE GENERALĂ
Cursul opţional de Folclor literar românesc încearcă să înarmeze elevii cu un complex specific de valori, reprezentări, căi de gîndire, moduri de comportament, caracteristice vieţii tradiţionale şi transmise de generaţii de-a rîndul prin creaţii folclorice. Pentru asigurarea calităţii în receptarea textului popular a fost necesară crearea unei motivaţii puternice, identificarea resurselor puse la dispoziţie de şcoală şi de alţi factori, stabilirea procedeelor care vor asigura în mod efectiv atingerea scopurilor propuse, identificarea rezultatelor cursului şi ale finalităţilor altor obiecte de studiu care pot fi corelate. Realizarea şi aplicarea în practică a cursului a necesitat parcurgerea unor etape: proiectarea, predare – învăţare, luarea în considerare şi a curriculumului ascuns; stabilirea unor relaţii comunitare în vederea atingerii scopurilor educaţionale stabilite, a ethosului, climatul şi cultura şcolară.
III. DEMERS STRATEGIC
Pentru buna desfăşurare a cursului am urmărit definirea indicatorilor de performanţă pentru evaluarea calităţii. Ei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: ca instrumente cantitative şi calitative să fie vizibili şi măsurabili, luînd în considerare contextul în care funcţionează şcoala, optimizarea activităţii precum şi posibilitatea efectuării unor comparaţii transversale şi longitudinale. Indicatorii de performanţă sînt informativi şi relevanţi. Rolul lor e acela de a crea, de a menţine motivaţia şi satisfacţia grupului de interes, fiind uşor de înţeles şi de aplicat.
În Succes Against the Odds: Effective Schools in Disadvantaged Areas National Commission on Education Routledge – 1996 – se stabilesc 10 caracteristici ale reuşitei unei acţiuni şi implicit ale cursului: îndrumare fermă, atmosferă bună, provenind din împărtăşirea valorilor şi din mediul atractiv, aşteptările la nivel înalt ale elevilor, concentrare clară pe predare – învăţare, buna examinare a subiecţilor, elevi care să împărtăşească responsabilitatea pentru învăţare, participarea la activităţile cursului, stimularea elevilor pentru a reuşi, implicarea părinţilor, activităţi extracurriculare pentru a lărgi interesul elevilor şi pentru a construi relaţii bune în cadrul orelor. În proiectarea unităţilor de învăţare am ţinut seama de centrarea demersului didactic pe obiective şi nu pe conţinuturi, precum şi implicarea următorilor factori: - obiectivele scontate – de ce am ales calea - se regăsesc în obiectivele de referinţă;
- activităţi prin care voi atinge obiectivele – sînt precizate în rubrica “activităţi de învăţare”;
- evaluarea activităţii elevilor se stabileşte prin descriptorii de performanţă;
- analiza resurselor trebuie să specifice mijloacele materiale prin care voi realiza cele propuse.
Resursele necesare cuprind: sinteza cursului, texte auxiliare (culegeri, antologii, enciclopedii, hărţi), mijloace audio – video. În condiţiile noului curriculum, parcurgerea cursului propus nu este obligatoriu liniară. Programa trebuie străbătută în mod necesar de toţi participanţii la curs sub îndrumarea dascălului, care poate adapta conţinutul. Ca resurse am considerat: timpul necesar, spaţiul în care se desfăşoară ora de curs; resursele umane (elevul cu personalitatea sa; dascălul cu experienţa, dar şi celelalte influenţe ale comunităţii).
Evaluarea va conţine descriptori de performanţă sau obiective de evaluare (specifice unităţii de învăţare şi deduse din obiectivele de referinţă vizate, prin coroborarea acestora cu detalierile de conţinut preconizate, precum şi o probă de evaluare stabilită pentru a vedea măsura achiziţiilor elevilor). Obiectivele de referinţă sunt cele prevăzute în programă. Resursele se referă la timp, organizarea clasei, materiale suport.
CONCLUZII
Aplicarea tehnologiilor educative moderne în studiul producţiilor populare cu vădit iz arhaic mi s-a părut o continuă provocare. Impactul pe care acest obiect l-a avut asupra elevilor, receptivitatea acestora m-a determinat să propun în cadrul pachetului educaţional “Cultură şi civilizaţie românească” studiul cursului opţional Folclor literar românesc pe parcursul a 4 ani, în speranţa că astfel voi reuşi formarea interesului pentru studiul folclorului şi al civilizaţiei autohtone.

Referinţe bibliografice::
1. NEAGU, M. Material suport. Programul de pregătire a cadrelor didactice pe probleme de didactica disciplinelor. Bucureşti: CNC. 2001.
2. STOICA, A. Ghid general de evaluare şi examinare. Bucureşti: Editura Aramis. 1996.