Educatia pentru pace-cheia succesului intregii lumi

EDUCAŢIA PENTRU PACE-CHEIA SUCCESULUI ÎNTREGII LUMI

MOTTO: “Pacea este cel mai mare instrument al dezvoltării oricărei prersoane” (Nelson Mandela)

Profesor RUSAN OANA-RALUCA
Şcoala Gimnazială Nr.195, Bucureşti

“În contextul societăţii postmoderne, prin extrapolare a pedagogiei postmoderne, unde un loc aparte îi revine educaţiei permanente, devine imperioasă manifestarea noilor educaţii, în calitate de răspunsuri pedagogice la problematica societăţii actuale“(1, p.5) .
Societatea de astăzi se conduce după un sistem de valori care “ au premers conceptului A învăţa să trăim împreună” determinând apariţia lui.El a fost elaborat la Conferinţa Internaţională a UNESCO, în septembrie 2001 şi include cele patru scopuri definitorii ale educaţiei în secolul al XXI-lea:
– a învăţa să înveţi -a şti să acumulezi pe parcursul întregii vieţi cunoştinţele şi informaţiile necesare;
– a învăţa să faci -obţinerea unor abilităţi profesionale şi a unor competenţe necesare adaptării la condiţiile în permanentă evoluƫie ale lumii moderne;
– a învăţa să fii –capacitatea de autoedificare a personalităţii în baza valorilor morale şi sociale, capacitatea de a evalua propriile acţiuni şi de a fi responsabil;
– a învăţa să trăieşti cu alţii -comprehensiunea celuilalt din punctul de vedere al toleranţei, pluralismului şi al respectului (apud 2, pp.5-6).
Educaţia pentru pace constituie “o dimensiune a educaţiei care răspunde la problematica societăţii actuale în raport cu dialogul, cooperarea şi dezvoltarea relaţiilor dintre comunităţi, care cuprinde:
• combinarea ideilor şi concepţiilor care favorizează sau cultivă atitudinile ostile, agresive, xenofobe, rasiste etc.
• promovarea şi formarea unor conduite paşnice, de suport, înţelegere între indivizi, comunităţi, popoare” (3, pp.26-27).
Educaţia pentru pace urmăreşte “formarea şi cultivarea aptitudinilor civice de abordare a problemelor sociale prin dialog şi participare efectivă, fiind orientată la astfel de valori, ca:
• respectul faţă de om ca valoare socială supremă;
• respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea diversităţii culturale;
• receptivitate la ideile şi sugestiile altora;
• capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare şi de a dialoga;
• toleranţa, acceptarea unor comportamente diferite;
• descurajarea agresivităţii şi violenţei;
• formarea spiritului critic şi autocritic” (4, p.27).
Şcoala în care lucrez de 12 ani este afiliată UNESCO de după anii 1990. Treptat, am ajuns să mă ocup de activităƫile UNESCO ale unităƫii de învăƫământ în care îmi desfăşor activitatea.
În anul 2012, am primit vizita în şcoală a CECILIEI TINONIN, reprezentant UNESCO-PARIS, însoƫită de responsabilul şcolilor afiliate Unesco România (ASP-net), doamna Lucreƫia Băluƫă. Discuƫiile de atunci au pus bazele activităƫilor următoare şi au făcut vizibilă pe internet bogata activitate a şcolii noastre care are, astăzi, peste 2500 de elevi, fiind una dintre cele mai mari şcoli din ƫară.
Prin intermediul celor de la Unesco-Paris, am semnat în luna noiembrie a acestui an şcolar un acord de parteneriat cu o organizaƫie din Coreea de Sud care pledează pentru pacea lumii, pornind de la ideea că dezvoltarea armonioasă a elevilor noştri poate incclude şi astfel de activităƫi neincluse în curriculă.
“Heavenly Culture, World Peace, Restoration of Light” (“HWPL” pe scurt) este o organizaƫie internaƫională pentru pace care a fost fondată pentru pacea globală şi pentru încetarea războaielor. De altfel, este o organizatie neguvernamentală cu statut consultativ special cu UN Economic and Social Council (ECOSOC) şi asociată cu UN Department of Global Communications (DGC) şi cu guvernul metropolitan de la Seul, având misiunea de a desăvârşi global pacea prin cultura cerului şi restaurarea lumii prin lumină.
Din luna decembrie, partenerii noştri au realizat o activitate prin care au pledat pentru pacea lumii şi pentru deschiderea spre celelalte culturi. Au evidenƫiat elemente culturale româneşti, coreene, indiene, chinezeşti, australiene. Elevii au degustat chipsuri şi alte dulciuri coreene, activitate prin care s-a consolidat schimbul cultural.
Începȃnd cu luna ianuarie, elevii au avut parte de o nouă activitate susƫinută de traducătoarea partenerilor noştri coreeni. Activitatea în echipe a evidenƫiat liderii de grup şi capacitatea de exprimare, precum şi talentul de desenator, negocierea.
Din luna februarie, mi-a revenit mie rolul de a prezenta elevilor materialul trimis de coreeni, adaptându-l la condiƫiile şi cultura românească. Activităƫile s-au desfăşurat sub atenta monitorizare a partenerilor coreeni. Prima activitate a fost tradusă în limba maternă a elevilor, iar cea de-a doua, la sugestia educabililor, în limba engleză, pentru a-şi perfecƫiona achiziƫiile lingvistice şi pentru a putea conversa mai uşor, fără trac. Trebuie să menƫionez faptul că prima limba a elevilor la clasa unde sunt diriginte este germana, limba engleză ocupând loc secund. În timpul pandemiei, orele s-au desfăşurat on-line.
Lecƫiile despre pacea lumii pornesc de la poveşti de viaƫă, legende, povestiri psihologice şi îmbină armonios cunoştinƫe din mai multe discipline: limba engleză, geografie, istorie, biologie, psihologie, ceea ce asigură caracterul interdisciplinar al cursurilor. Nu se pledează pentru cultura asiată sau pentru o religie de-a lor, ci se prezintă în mod echidistant toate religiile şi toate acƫiunile umane care pot contribui, într-un fel sau în altul, la pacea lumii. Se observă legăturile dintre specii, regnuri, forme de relief etc, dar se evidenƫiază şi capacitatea naturii de a se modela pe măsura schimbărilor climatice sau a efectelor negative ale acƫiunilor lui Homo Sapiens.
Atât elevii, cât şi părinƫii acestora au fost extrem de încântaƫi de modul în care se desfăşoară aceste activităƫi, de conƫinutul şi de specificul lor. De exemplu, în ultima activitate desfăşurată, educabilii au avut de completat un test de personalitate.
Prin acţiunile propuse, elevii vor fi ajutaţi să înţeleagă că pacea înseamnă” mai mult decât simpla lipsă a războiului, pacea este şi o acţiune proiectată, în care oamenii se angajează să aplaneze conflictele de orice fel prin mijloace nonviolente şi să realizeze dreptatea socială şi democraţia” (5, p.29).

BIBLIOGRAFIE:
Butnari, Nadejda, Noile educaƫii: Suport de curs, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Psihologie şi Ştiinƫele Educaƫiei, Chişinău, 2017 (pp.1-29)