Jocuri educaţionale

Cu răţuştele la culcare
Formarea numerelor. Clasa miilor, clasa unităţilor
Matematica Clasa a III-a

Armonia culorilor
Fracţii egale
Matematica Clasa a IV-a

Foca la distracţie
Adunări şi scăderi în concentrul 0-10000
Matematica Clasa a III-a

Dinamizarea spaţiului educaţional prin implementarea metodelor activ participative

Învăţământ primar | Toate disciplinele

Propus de: gliga12 | 01.09.2019 20:02 | Revista cadrelor didactice nr. 59/2019 | 33 vizualizări

Utilizarea metodelor activ participative antreneză elevii
într-o continuă participare şi colaborare, creşte motivarea
intrinsecă deoarece li se solicită să descopere fapte, să aducă
argumente pro şi contra.

DINAMIZAREA SPAŢIULUI EDUCAŢIONAL PRIN
IMPLEMENTAREA
METODELOR
ACTIV-PARTICIPATIVE


Prof. Înv. primar Gliga Elena

Şc. Gimn.”Al.Ioan Cuza” Tg.Mureş

Jud. Mureş

Motto:” Dacă auzi ...uiţi,
Dacă vezi ... ţi-aduci aminte,
Dacă faci...înveţi!”
„ Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp gândurile
lor sunt robite şi tulburate de vre-o patimă. Întreţineţ-i deci
într-o stare de spirit placută, daca vreţi să vă primească
învăţăturile.Este atît de imposibil să imprimi un caracter
frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe cât este de
greu să tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se
mişcă.”
(John Loche –„ Some Thoughts
Concerning Education”)
În contextul societăţii actuale există o necesitate a pregatiri
copiilor peentru o viată activă şi creativă, pentru o mai mare
participare la rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme ale
societăţii. De aceea, este firesc ca educaţia lor să se bazeze
pe metode activ-participative, acestea fiind în esenţă
preocuparea invăţămîntului pentru formarea unei atitudini
active, bazate pe curiozitatea intrinsecă de a cunoaşte, dorinţa
de a observa şi explica, de a experimenta, de a construi, a explora
şi a descoperi, a crea.
Sunt considerate activ-participative toate acele metode care sunt
capabile să mobilizeze energiile elevilor, să le concentreze
atentia, să-i facă să urmărească cu interes şi curiozitate
lecţia, să-i câştige adeziunea logică şi afectivă faţă de
cele nou-învăţate, care-l îndeamnă să-şi pună în joc
imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria.
Învăţarea activă îi determină pe elevi să-şi formeze
propria lor înţelegere a materialului şi propria perspectivă.
Când învăţarea este „pasivă”, creierul nu face acele
legături. Creierul trebuie să testeze informaţia sau să o
explice altcuiva pentru a o stoca. Elevii trebuie să organizeze
ceea ce au auzit şi vazut într-un tot ordonat şi plin de
semnificaţii. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia de a discuta, a
investiga, a acţiona, învăţarea nu are loc.
Se bazează pe cooperare şi activitate comună în rezolvarea
unor sarcini de învaţare. Astfel, munca în grup este orientată
pe aspectul social al învăţării, urmărind dezvoltarea
comportamentului social al elevului.
Un învăţător care foloseşte astfel de metode ar trebui să
fie :
• un sfătuitor care îşi ajută elevii în rezolvarea
problemelor, îi motiveaza să îşi prezinte propriul punct de
vedere.
• un animator care iniţiază metodele şi le explica elevilor,
pregăteşte materialele didactice şi prezinta scopurile
învaţării.
• un observator şi un ascultător care observă elevii în timpul
activităţii si îi poate aprecia corect.
• un participant la învăţare care nu are impresia că este
perfect si învaţa pe tot parcursul vieţii.
• un partener care poate modifica „ scenariul” lecţiei, dacă
clasa cere acest lucru.
De aceea învăţătorul şi elevii sunt responsabili de rezultatele
muncii în comun.
Enumăr mai jos câteva metode activ-participative:
• pălăriile gânditoare
• ciorchinele
• cubul
• mozaicul
• ştiu, vreau să ştiu, am învăţat
Îmi permit să prezint cîteva exemple concrete din experienţa
mea de dascăl pe care le folosesc la clasă :
Metoda Pălăriilor Gânditoare – corespunde diferitelor tipuri
de gândire şi se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie
de pălăria pe care o poartă.
Copiii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu
rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care
defineşte rolul: pălaria albastră este liderul, conduce jocul.
Este pălăria raspunzătoare cu controlul demersurilor
desfăşurate.
• pălăria albă este povestitorul, cel care redă pe scurt
conţinutul textului.
• pălăria roşie este psihologul care îşi exprimă
sentimentele faţă de persoanele întâlnite.
• pălăria neagră este criticul, este pălăria avertisment,
centrată in special pe aprecierea negativă a lucrurilor.
• pălăria verde este gânditorul care ofera soluţii
alternative.
• pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive
şi constructive, creaza finalul.
EXERCIŢIU : analizaţi povestea Scufiţa Roşie cu ajutorul
metodei Pălariilor Gânditoare.
EXEMPLU: Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul poveştii.
Pălăria albastră – o caracterizeaza pe
Scufiţa Roşie în contradicţie cu lupul: vesela, prietenoasă,
buna la suflet, gata să sară în jutor dar neascultătoare. Lupul
este rău, lacom, şiret, preocupat să pară sensibil la situaţie
: arată ce se întâmplă când un copil nu ascultă sfaturile
parinţilor.
Palăria roşie – arată cum Scufiţa işi
iubea mama şi bunica pe care le-a ascultata intotdeauna, iubea mult
florile, animalele, îi placea să se joace în natura, îşi
exprima compasiunea faţa de bunica, bucuria pentru vânator şi
supărarea faţa de lup.
Pălăria neagră – este criticul, prezintă
posibile riscuri, pericole, greşeli la soluţiile propuse, exprima
doar judecăţi negative şi identifică greşeli.
Pălaria verde- oferă soluţii alternative,
idei noi, inovatoare ( Ce trebuie făcut? ) – generează idei noi.
Pălăria galbenă – este creatorul,
simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist
posibilităţile, creează finalul. Efortul aduce beneficii.
CUBUL – urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea,
comparaţia, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci
când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut
pentru a fi imbogăţit cu noi cunoştinţe sau a unei situaţii
privite din mai multe perspective.
Etape:
• se formează grupuri de şase elevi
• fiecare elev din grup interpreteaza un rol în funcţie de
sarcina primită şi postată pe una din feţele cubului.
• elevii rezolva sarcina individual într-un timp dat.
• prezintă pe rând, la nivel de grup, răspunsul formulat.
EXEMPLU- matematică clasa I „ Numărul şi cifra 3”
Descriere : elemente grafice care compun cifra
Compară : două mulţimi cu numere diferite de elemente
Desenează : numarul 3 cu titlul poveştilor în care se regăseşte
acest număr
Analizează : cum poate fi compus numărul 3
Aplică : formează mulţimea cu 3 elemente
Argumentează : de ce numarul 3 este mai mare decât numărul 2

EXPLOZIA STELARĂ – este o metodă de stimulare a
creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează
pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme şi
noi descoperiri:
Etape:
• elevii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat.
• pe steaua mare se scrie ideea centrală.
• pe cinci steluţe se scrie câte o întrebare de tipul: CE ;
CÂND ; CINE ; UNDE ; DE CE, iar cinci elevi extrag câte o
întrebare.
• fiecare elev din cei 5 îşi alege 3- 4 colegi, organizându-se
în 5 grupuri.
• grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
• la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluţei
mari şi spun întrebările elaborate.
• elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau
formulează întrebări la întrebări.

CVINTETUL – constă în crearea de cinci versuri
respectându-se cinci reguli în scopul de a se sintetiza
conţinutul unei teme abordate.
Descrierea metodei :
• comunicarea sarcinii de lucru ( tema şi regulile de alcătuire
a unui cvintet )
• primul vers – un singur cuvânt ce denumeşte subiectul
• al doilea vers – două cuvinte care definesc caracteristicile
subiectului ( 2 adjective)
• al treilea vers – format din trei cuvinte care exprimă
acţiuni ( verbe la gerunziu )
• al patrulea vers – format din patru cuvinte care exprimă
starea elevului faţă de subiect
• al cincilea vers – un cuvânt care arată însuşirea
esenţială a subiectului
EXEMPLU : 1. INUNDAŢIILE
2. Furioase, distrugătoare
3. Măturând, agitând, înghiţind
4. Fac multe ravagii catastrofale
5. Distrugând

MOZAICUL (metoda grupurilor interdependente ) este o metodă prin
care se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare
între elevi. Ea presupune ca elevii să se ajute unii pe alţii să
înveţe . Poate fi utilizată atunci când elevii citesc un text ,
ascultă o prezentare sau realizează un studiu de grup . Metoda
foloseşte grupuri iniţiale şi grupuri de experţi. Îi ajută pe
toţi elevii să studieze şi să înveţe întregul material. Ei
devin „ experţi” pe măsura ce „ predau” unul altuia
părţi din materialul care trebuie învăţat. În acest mod,
fiecare elev are un rol activ in procesul de predare şi învăţare
şi experimentează înţelegerea şi gândirea la nivel înalt.
EXEMPLU : „ Stejarul din Borzeşti” – Eusebiu Camilar
Etape :
• împărţirea clasei în grupuri eterogene, fiecare elev primind
o fişa cu un fragment din lectură.
• Prezentarea succintă a subiectului tratat.
• explicarea sarcinii : fiecare elev va citi fragmentul şi va
încerca să înţeleagă despre ce este vorba, apoi să prezinte
colegilor ce a înţeles.
• învăţarea prin cooperare a secţiunii date: citire,
discutare, înţelegere.
• realizarea posterelor.
• trecerea in revistă şi prezentarea orală cu toţi
participanţii .
Elevii mei au ales următoarele modalităţi de predare:
Fragmentul I : explozia stelară ( prezentare personaje , locul de
prezentare a acţiunii )
Fragmentul II- III : organizatorul grafic ( jocul copiilor în cele
două cete şi regulile jocului lor )
Fragmentul IV –V : eseu scurt ( transformarea dialogului în
povestire )
Fragmentul VI : probleme şi soluţii ( care era problema lui
Ştefan , dilema sa, cum a rezolvat-o, întrebarea şi răspunsul
Utilizarea acestor metode antrenează elevii într-o continuă
participare şi colaborare, creşte motivarea intrinsecă deoarece
li se solicită să descopere fapte, să aduca argumente pro şi
contra. Lucrul în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă
faţă de ceilalţi şi sunt eliminate motivele de stres iar
emoţiile se atenuează.
Valoarea profesională a unui cadru didactic este determinată de
stilul didactic ce îl defineşte, de modul de abordare a sarcinilor
de învăţare, de modul în care percepe şi realizează
situaţiile de învăţare , de arta de a comunica cu copiii, prin
efectele educative pe care le obţine.

Bibliografie : Cerghit Ioan – „ Metode de învăţare”
E.D.P.Bucureşti 1997
Muster D.” Metodologia cercetării în
educaţie şi învăţămînt” Edit. Literară, Bucureşti 1989
Neacşu Ioan – „ Metode şi tehnici de
învăţare eficientă” Edit. Militară , Bucureşti 1990
Nicola Ioan „ Cercetarea
psiho-pedagogică” Edit. Tipomur, Tg.Mureş 1993

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 7 evenimente

«SEPTEMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Cum alegeți manualele? Votați și comentati!

258 voturi | 6 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!