Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Cum să ne adaptăm stilul de viață pe perioada pandemiei cu COVID-19?

Învăţământ gimnazial | Consiliere si orientare

Propus de: teodoramihailescu | 03.04.2020 16:05 | Revista cadrelor didactice nr. 63/2020 | 367 vizualizări

Articolul se adresează elevilor, părinților, cât și cadrelor didactice, având ca scop îndrumarea acestora spre a-și adapta stilul de viață în această perioadă incertă, datorată pandemiei COVID-19.

Pandemia de COVID-19 a izbucnit în China, pe continentul asiatic și s-a extins acum în toată lumea. Fiind vorba de un virus necunoscut, este destul de greu să anticipăm ce va urma și când se va sfârși. Realitatea este că, pe lângă amenințarea directă pe care o reprezintă virusul în sine, pandemia are și multe efecte ce schimbă modul în care ne trăim viețile și se văd mai ales în comportamentul nostru de zi cu zi.
Pentru unii, consecințele sunt reale și înseamnă șomaj, lipsa siguranței și izolare, pe când pentru alții, încă neafectați în mod direct, panica se manifestă prin frică și incertitudine. Există totuși și persoane care zic să vedem și partea bună și să profităm de această perioadă pentru a ne cunoaște mai bine și a redescoperi alte forme de solidaritate (atât între indivizi, cât și între țări).
E ușor de observat că fiecare dintre noi, adulți sau copii, dăm o anumită interpretare situației actuale dată de pandemia cu COVID-19 și, în consecință, reacțiile noastre psihologice, atât cele emoționale cât si cele comportamentale, sunt diferite de la un individ la altul. Până la urmă, trăim o experiență cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă și nimeni nu știe exact cum să o gestioneze. Dar, în timp ce nu putem controla această situație, putem avea sub control răspunsurile noastre psihologice.
Astfel, aceia dintre noi care ne raportăm într-un mod negativ la situația de pandemie și/sau o eventuală contaminare, având abordări de genul: “toți oamenii pot fi contaminați, sigur mă voi îmbolnăvi și eu”; “ceea ce se întamplă acum este cel mai groaznic lucru posibil”; “eu nu voi putea să suport aceste restricții impuse”; “e sfârșitul lumii” etc, vom dezvolta răspunsuri psihologice nesănătoase – anxietate, panică, frică, depresie, agresivitate, sentimente de vinovăție, care ne vor afecta atât viața cât și capacitatea de a face față acestei situații și, implicit, îi vor afecta și pe cei din jurul nostru, copiii, familia.
Cei care ne raportăm într-un mod pozitiv la situația de pandemie, cu detașare și speranța că va fi bine, vom fi calmi si relaxați, dar aceste răspunsuri psihologice pot deveni nesănătoase pentru o situație de pericol iminent sau pentru o problemă ce trebuie urgent rezolvată, deoarece ne va găsi nemotivați suficient.
Atitudinea recomandată în această situație practică de pandemie în care nu este exclusă o eventuală contaminare, este gândirea rațională. Abordări de genul: “nu doresc ca ceva rău să mi se întâmple și voi face tot ce ține de mine în acest sens, chiar dacă știu că nu pot controla unele lucruri, eu voi încerca totuși; sunt un om slab, dar nu în general; e adevărat, este vorba despre o perioadă dificilă, dar nu este cel mai rău lucru care se poate întâmpla; îmi displace, dar voi suporta situația, voi respecta regulile impuse și voi încerca să ies cu bine din ea; este de asemenea foarte adevărat că mulți oameni nu respectă aceste reguli, dar nu înseamnă că aceștia sunt mereu periculoși”, este raportarea rațională care va genera emoții negative sănătoase (ex. îngrijorare, dar nu panică sau anxietate; nemulțumire, însă nu furie și agresivitate; tristețe sau supărare, dar nu depresie; regret dar în niciun caz vinovăție clinică). Aceste răspunsuri sunt sănătoase deoarece ne mobilizează în confruntarea cu situația incertă de pericol pe care o traversăm, deoarece, pe lângă criza din domeniul medical, va urma cu siguranță o criză financiară ale cărei consecințe nu le putem prezice acum. Mulți dintre noi trăim simptome de anxietate/depresie la un moment dat care pot include: dificultăți de concentrare, gânduri intruzive, neputiță, îngrijorare, frică intensă, tristețe, insomnii, furie, cât și senzații fiziologice puternice precum palpitații, tremurat, amețeală, presiune în piept. În același timp, trăim și fenomenul de izolare, care intensifică aceste stări. Lipsa de încredere în ceilalți cât și în instituțiile statului face ca provocarea să fie cu atât mai mare.
Este evident că această perioadă marcată de incertitudine, prelungindu-se, ne forțează să ne dezvoltăm o rutină comportamentală nouă. Dar acest lucru nu se face pur și simplu, deoarece vechea rutină se activează involuntar și astfel va fi greu de controlat. De aceea, este important să ne planificăm eficient o nouă rutină, pe principii psihologice riguroase, acceptată de fiecare:
1. Să înțelegem foarte bine de ce o parte dintre vechile obiceiuri sunt riscante și trebuie să le schimbăm (pandemia este un risc pentru toți). În acest sens trebuie să ne informăm doar din surse de încredere și să evităm știrile false. Există riscul de a dezvolta compulsia de a urmări în permanență ultimele cifre, știri, care nu fac decât să ne crească nivelul de stres și să ne epuizeze. Din fericire, putem alege să ne deconectăm de la fluxul masiv de informații pe tema pandemiei și să verificăm știrile doar o dată sau de două ori pe zi și doar din surse oficiale. E în regulă să ne fie mai greu, să ne simțim copleșiți, să fim mai puțin productivi decât de obicei sau să fim mai ușor iritabili.
2. Să ne facem un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), la un interval de o oră, maximum de două ore, bine personalizat și acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viață!
3. Acest orar trebuie să cuprindă zilnic activitățile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaționare interpersonală, joacă/relaxare, somn):
În ceea ce privește igiena, recomandăile sunt de a pune accent pe spălatul pe mâini, cât mai des, cu săpun din abundență și pentru cel puțin 20 de secunde. În plus putem să ne bucuram oricând de o baie fierbinte și relaxantă.
De asemenea dieta trebuie să fie sănătoasă, cu mai puține dulciuri și proteine din carne și mai multe fructe si legume proaspete care să nu ducă la creșterea în greutate. În plus nu trebuie să uităm de hidratare!
Includerea activităților sportive în activitățile de bază este foarte importantă, mai ales în asociere cu dieta, ambele contribuind la un stil de viață sănătos.
E important să ne implicăm în activități plăcute, cu sens, care sunt în concordanță cu valorile noastre. Izolarea poate fi un moment foarte bun pentru a reflecta, a ne gândi la lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru noi, pentru a ne face ordine în gânduri și chiar pentru a ne contura o direcție cu sens pentru propria viață. Activități care ne produc plăcere precum vizionarea unor filme, citirea unor cărți, învățarea unei limbi străine, activități relaxante de creație, ascultarea muzicii preferate, învățarea și practicarea unui alt sport, etc. pentru care timpul era limitat până acum, ne pot ocupa o parte din timpul zilnic.
Comportamentele care țin de aspectele definitorii din personalitatea noastră cum ar fi extraversia-socialilitatea pot fi puse în evidență prin susținerea oferită persoanelor apropiate. Este firesc să rămânem în contact cu cei dragi mai ales în această perioadă de izolare și, din fericire, suntem norocoși că tehnologia ne permite să facem acest lucru prin multe mijloace.
Pentru cei care rămân acasă împreună cu familia, provocările sunt diferite. Brusc, vom petrece mult mai mult timp decât de obicei cu familia într-un spațiu limitat, ceea ce poate conduce la tensiuni. Într-o astfel de situație, e bine să programăm ziua în așa fel încât să avem atât activități plăcute comune, cât și spațiu personal și în același timp să ne acceptăm reciproc.
Pentru unii dintre noi este important ca cineva să ne verifice, o dată sau de două ori pe zi, că urmăm și implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care știm că avem dificultăți de autodisciplină și/sau de autocontrol. Dacă orarul nu este respectat riguros, vom analiza cauzele, le eliminăm și-l refacem până când acesta devine acceptabil și usor de implementat. În timp, aceste practici cognitiv-comportamentale pot deveni o nouă rutină sănătoasă de viață.
Dacă vom ține cont de aceste modificări cognitiv-comportamentale, nu doar că vom reduce stările noastre negative (suferința psihologică și reacțiile disfuncționale la criză), dar vom reuși să ne dezvoltăm stările pozitive. Pandemia și problemele asociate cum sunt o potențială contaminare, izolarea, etc., pot deveni astfel nu doar suportabile, ci și oportunități de dezvoltare personală.
De asemenea, Ministerul Sănătății face o serie de recomandări, de care nu trebuie să uităm ! Trebuie să urmăm exact cerințele autorităților naționale (dublate de specialiști), iar apoi să le implementăm adecvat în viața noastră!

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 47 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

147 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN