Jocuri educaţionale

Testoasa
Elemente intuitive de geometrie. Forme plane
Matematica Clasa a III-a

Podul
Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
Matematica Clasa a IV-a

Baloane
Adunări şi scăderi fără trecere peste ordin
Matematica Clasa a II-a

Comportament social

Învăţământ gimnazial | Cultura civica

Propus de: ponyori | 11.03.2019 20:38 | Revista cadrelor didactice nr. 57/2019 | 120 vizualizări

În ceea ce privește comportamentul social, s-au scris sute de
pagini și este greu să stabilim exact o scară de valori după
care să facem judecăți comparative între toți autorii
menționați în prezentul articol.

Pentru o mai bună înțelegere a subiectului propus vom face mai întâi câteva precizări necesare pentru construcția interioară a articolului.
În primul rând alegerea temei este poate cea mai dificilă pentru că, în ceea ce privește comportamentul social, s-au scris sute de pagini și este greu să stabilim exact o scară de valori după care să facem judecăți comparative între toți autorii menționați în prezentul articol. Ne vom limită doar la o prezentatre a principalelor lor teorii cu privire la comportamentul social și la caracteristici.
În al doilea rând vom încerca să aplicăm aceste teorii unor exemple practice prin care să putem analiză practic cele pe care le afirmă autorii.
În al treilea rând treubuie spus faptul că nu putem să nu facem unele aprecieri asupra sistemelor de abordare a acestor autori, însă aceste aprecieri personale nu vor face decât să observe unele aspecte pe care socilogii respectivi nu le-au tratat în mod deosebit, sau unele lacune de care suferă textele.
Înainte de oricine Gustave Le Bon este cel care pune bazele teoriei despre comportamentul colectiv prin apariția în 1895 a lucrării “Psihologia multimilor”. Teoria să despre comportamentul social se poate explică cel mai bine printr-un enunț de tip cauzal stimul – contagiune. Pentru a înțelege mai bine trebuie să pornim de la definiția dată de autor mulțimilor: “Multimea este o reuniune de indivizi oarecare, indiferent de naționalitate, profesie sau sex, indiferent de împrejurări care îi adună impreuna” . Încă de la această definiție se poate intui cu ușurință concepția lui Gustave Le Bon despre comportamentul mulțimilor pentru că o astfel de reuniune cât se poate de eterogenă nu va fi foarte greu de stăpânit și dirijat.
Într-o astfel de comunitate, spune autorul, personalitatea conștientă dispare formându-se un “suflet colectiv” cu prezintă trăsături distincte. În aceste condiții se poate pune problemă caracteristicilor unei astfel de mulțime de vreme ce ea este alcătuită din mai mulți indivizi care își pierd în mare măsură conștiință de șine. Membrii unei astfel de comunități se supun Legii unității mentale a mulțimilor, care spune că toți indivizii din grup au tendința de a-și ignoră propriile sisteme de valori și încep să se ghideze exclusiv după normele gruplui respectiv.
O astfel de mulțime are câteva caracteristici care o definesc. În primul rând între mebrii care o alcătuiesc are loc o uniformizare a reacțiilor (Legea uniformizării acțiunilor). Membrii grupului au un sentiment de siguranță în interiorul maselor. Măsele după cum spune Gustave Le Bon sun impulsive versatile și iritabile. Cu alte cuvinte măsele pot trece într-un moment de la o stare, o emoție la una total opusă fără a avea vreo explicație foarte pertinență pentru această, iar prin faptul că sunt impulsive se poate explică și atitudinea lor profund irascibila. De asemenea măsele sunt foarte credule datorită faptului că anumite sentimente le pot fi foarte ușor induse. Această caracteristică este valabilă atât în cazul maselor mari de oameni cât și în cazul celor alcătuite dintr-un număr mai mic de indivizi, deoarece nu este nevoie de un număr mare de oameni într-un grup pentru că faptele reale să fie înlocuite în conștiință grupului respectiv de halucinații, reprezentări care să se potrivesca cu sistemul grupului. Sentimentele mulțimilor sunt foarte simple și nu de multe ori exagerate. Violentă unor astfel de sentimente este de cele mai multe ori foarte mare din cauza lipsei de responsabilitate la nivelul individual. Astfel grupul este intolerant autoritar și de cele mai multe ori conservator în convingerile sale; autoritarismul și intoleranță având grade diferite în funcție de rasă, religie, sex etc. Nu în ultimul rând moralitatea mulțimilor este în general redusă. Cu toate acestea mulțimile sunt capabile să facă și acte de sacrificiu, mai mari decât cele pe care le-ar putea face un individ izolat dar în general aceste acte nu sunt rezultatul unui proces evaluativ personal, ci a impulsivității și al sentimentului de siguranță pe care îl da grupul.
Din cele pe care le-am menționat în paragrafele anterioare putem trage concluzia că din punctul de vedere al lui Gustave le Bon măselele sunt o formă de organizare socială care suportă foarte multe critici, iar pe cea mai mare și cea mai importantă le-o aduce el însuși. În momentul în care măsele au puterea intervine haosul din cauza dezorganizării interioare pe care ele înșele sunt clădite.
Cu toate că nu putem critică punctul de vedere al acestui autor putem totuși să facem câteva observații cu privire la cele pe care le afirmă. Trebuie să spunem în primul definitita pe care o da Gustave Le Bon mulțimilor este mult prea generală și de aici se pot ivi multe probleme, pentru că o mulțime nu poate fi constituită doar din indivizi care se aseama în principal prin scopul comun pe care îl au și diferă din punct de vedere al convingerilor politice, sex, rasă, religie.
Putem oferi un exemplu în sprijinul afirmației că definiția lui Le Bon este incompletă. Să luăm drept caz de lucru o mișcarea ecologista de luptă împotrivă poluării cu deșeuri radioactive rezultate din procesele de fusiune nucleară ce au loc la centrală nucleară de la Cernavodă. Membrii acestei organizații deși diferiți au un scop comun: militeza pentru închiderea centralei nucleare pentru că ea poluează mediul. Există însă un grup de câțiva indivizi care deși sunt membrii activi în aceasa organizație ei au un scop ascuns și anume să închidă centrală nu pentru că poluează ci pentru că exploatarea minieră din localitatea X de unde se extrage uraniul îi amenință că s-a găsit un nou zăcământ pe pășunile care le aparțin, motiv pentru care ei vor fi deposedați. Ei vor să închidă centrală nucleară penru că astfel nu vor mai fi desproprietăriți și nu din considerente ecologice. În concluzie criteriul scopului comun este incomplet în definiția data pentu că int-o masă de oameni unii pot avea scopuri diferite însă cel mai important toți au motivații diferite.
De asemenea, este discutabil punctul de vedere al autorului conform căruia un lider carismatic poate determină măsele să acționeze hipnotic, ignorându-și astfel propriile convingeri. Este adevărat că din varii motive într-o masă de oameni fiecare individ se comportă diferit decât ar face-o în mod izolat, dar ese greu de crezut că un om poate fi manipulat fără că el să mai fie răspunzător de acțiunile sale. Acțiunile fiecăruia dintre oameni poartă în permanență amprenta individualității și a propriului sistem de reprezentare, a convingerilor și a credințelor personale.
În conformitate cu cele descrise anterior, urmărind sistemul lui Gustave Le Bon, situația electorală din turul doi al alegerilor prezidențiale din România ar fi trebuit să difere de cele care au fost înregistrate oficial. În al doilea țur de scrutin liderul carsmatic Corneliu Vadim Tudor și-a amplificat toate trăsăturile de caracter pe care trebuie să le aibe un conducător de mase (calitățile liderului vor fi expuse mai târziu pe parcursul prezenței lucrări), motiv pentru care ar fi trebuit să atragă un număr mult mai mare de elector decât cel înregistrat la finele scrutinului. De aici putem trage următoarele concluzii teoria despre hipnotizarea maselor este parțial adevărată, măselelor pot fi controlate, într-adevăr, dar nu până la nivelul de hipnoză pe care îl afirmă Le Bon.
Ca o concluzie a acestui articol trebuie să afirmăm faptul că un comportament social ia naștere că urmare a structurii interne a omului, a nevoii sale de a se relaționa în permanență cu ceilalți și că, comportamentul social este o contopire a unora dintre caracteristicile indivizilor ce alcătuiesc un grup.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Comentaţi

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 5 evenimente

«OCTOMBRIE 2019»
LuMaMiJoViSaDu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Gârcina

Propus de: savcoco

Sondajul zilei

Ce procent din totalul "hârtiilor" pe care le produceți in activitatea dumneavoastră didactica sunt inutile (nu va sunt de folos la clasa, nu sunt relevante, nu sustin procesul didactic etc)

277 voturi | 2 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: magghyc Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Pentru cadrele didactice din preuniversitar: Abonaţi-vă la Premium și puteţi avea mai multe puncte la dosarul personal!