Clasa virtuală: provocări și soluții didactice

1. Școala în situații de criză – perspective
Fenomenul global cu care ne confruntăm în anul curent,
răspândirea virusului Sars-COV19, are repercusiuni majore în ai
toate sectoarele de activitate. Chiar la o privire de ansamblu,
atât la nivel internațional, cât și național, apar
dificultăți care se anunță greu de remediat în viitorul
apropiat. Dincolo de aspectele economice și de cele legate de
sănătatea publică, în jurul cărora se concentrează dezbaterile
autorităților și ale societății civile, îmi voi îndrepta
atenția către sistemul de învățământ.
Acesta a fost în mod fundamental afectat de întreruperea
activităților didactice în instituțiile de învățământ,
autoritățile propunând și ajustând pe parcurs diferite
metodologii și recomandări de continuare a activității didactice
la distanță, având în vedere că, în România, suspendarea
cursurilor s-a produs chiar în mijlocul anului școlar, la
începutul celui de-al doilea semestru. Acest lucru a accentuat
complexitatea problemei, prin volumul considerabil de cunoștințe
rămas de parcurs și, implicit, prin procesele de consolidare și
evaluare a acestora. Fiecare dintre aceste etape – predare,
aprofundare, evaluare – atrage după sine dificultăți specifice
de realizare în contextul desfășurării actului de
predare-învățare la distanță.
În cele ce urmează, voi încerca să subliniez aspecte ale
procesului didactic văzut din poziția profesorului (de Limba și
literatura română), pentru ciclul gimnazial, în timpul sistării
întâlnirilor publice și pe durata predării online.
2. Contextul predării
În aceste condiții, îmi voi structura abordarea pe mai multe
subpuncte pe care consider că este important să le aduc la
lumină. Ele se bazează pe activitatea de învățare online a
elevilor de la clasele V-VIII din cadrul Școlii Gimnaziale, Nr. 1
Pantelimon – Ilfov, pe parcursul a trei luni, din martie până
în iunie 2020. Cele mai numeroase „întâlniri online” au fost
cele cu clasele a VII-a și a VIII-a, având în vedere faptul că
pentru aceste clase programa școlară prevede activități de
învățare bazate pe conținuturi cu grad ridicat de dificultate
(îndeosebi de gramatică) iar elevii sunt aproape de examenul
național. Majoritatea elevilor provine din mediul urban și dispune
de mijloace tehnice de a participa la cursurile online (laptop /
tabletă / telefon inteligent).
Cel mai des folosite mijloace de facilitare a învățării online
s-au bazat pe platforme și aplicații dezvoltate de Google, pe care
le voi menționa în continuare, specificând și elementul
tradițional corespondent pe care l-a înlocuit într-o anumită
măsură.
A. Aplicația Google Meets mi-a permis să planific distribuția
lecțiilor în baza unui orar prestabilit și, totodată,
menținerea comunicării cu elevii. Astfel, platforma a înlocuit,
virtual, sala de clasă, prin faptul că a fost posibilă
interacțiunea audio-vizuală dintre mine, în calitate de
profesoară, și elevi, precum și între elevii înșiși.
Imaginile tuturor au fost permanent vizibile pe ecranul fiecărui
participant, cu mențiunea că uneori am optat doar pentru
păstrarea interacțiunii audio, din diferite motive, ceea ce nu a
împiedicat, totuși, calitatea lecțiilor desfășurate.
B. Google Drive (prin Google Sheets și Google Forms) a fost un
instrument ingenios și foarte util pentru a ține evidența
prezențelor și a activității elevilor în timpul fiecărei
lecții. Utilizarea unui document de tip *.xls s-a realizat cu
cunoștințe minime și oferă opțiuni de editare care se dovedesc
foarte eficiente, mai ales în cazul activităților repetitive:
calculul automat al sumelor și al mediilor, ordonarea după mai
multe criterii și aplicarea de formule de calcul specifice. Un
aspect pozitiv foarte important în privința utilizării acestor
instrumente este acela că elevii s-au simțit foarte motivați să
fie activi, deoarece puteau vedea la începutul lecției, în timp
ce notam prezența, și numărul de puncte acumulate pentru
prezență și activitate.
Figura 1. Catalogul de prezență și activitate
După cum se poate vedea în Figura 1, am conceput în Google Sheets
un document (pe care l-am numit catalog online) pentru a ține
evidența prezențelor și a participării la activitate ale
fiecărui elev. Pentru ilustrare, am surprins în figură doar clasa
a VII-a, cu care am făcut și ore de Limba latină. Cu ajutorul
unei formule de calcul aplicată în primele patru coloane fixe, am
înregistrat totalul de prezențe și activitate, notând cu „x”
și „y” prezența (limba și literatura română, respectiv,
limba latină) și cu „*” și „+” activitatea /
intervențiile (limba și literatura română, respectiv, limba
latină). Prin această formulă, punctajul aferent fiecărui total
s-a actualizat odată cu introducerea unei noi zile de activitate.
De asemenea, opțiunea de a filtra și de a sorta, în orice
coloană, în ordine alfabetică și numeric descrescător sau
crescător, m-a ajutat să pot manipula documentul în funcție de
scopul urmărit. Astfel, după notarea prezenței, prin aranjarea
în ordine alfabetică a elevilor, puteam să le arăt acestora, la
începutul fiecărei lecții, progresul pe care l-au făcut, prin
aranjarea tabelului în ordinea crescătoare sau descrescătoare a
numărului de intervenții din timpul orelor, precum și a
numărului de prezențe. Această practică a determinat motivarea
elevilor, atât în privința implicării mai pronunțate în
desfășurarea lecțiilor, cât și în participarea efectivă la
ore.
Proiectarea și efectele acestui sistem de înregistrare a
rezultatelor mizează pe conceptul mai recent de gamification, care
desemnează o tehnică didactică inovatoare. Gamification presupune
simularea unui context de competiție guvernat de reguli și
punctaje obținute în funcție de acestea, asociate cu recompense.
Rezultatele sunt afișate sub forma unui clasament, precum în
situația exemplificată, și perspectiva de a le obține determină
motivarea elevilor și angajarea dimensiunilor sociale. Consider că
această tehnică m-a ajutat foarte mult în abordarea „clasei
virtuale” și în planificarea didactică adaptată noului mod de
interacțiune cu elevii. Această abordare mi-a permis să transform
dezavantajele predării bazate pe mijloace tehnice în avantaje
puternice în ceea ce privește eficiența procesului educațional,
datorită faptului că am fructificat curiozitatea elevilor și
preferințele lor pentru jocuri și activități de tip concurs.
Instrumentele create cu ajutorul platformelor menționate, precum
și faptul că am angajat elevii în utilizarea dispozitivelor
electronice și a internetului pentru activități școlare.
C. Google Classroom este platforma în care am pus la dispoziția
elevilor documentele generate în timpul orelor (sub forma unui
mini-suport de curs). Totodată, acest suport online a oferit și un
cadru ușor și organizat pentru monitorizarea temelor și a notelor
(...).
D. Microsoft Word (care poate fi înlocuit cu oricare alt program
de procesare de text) utilizat prin funcția share-screen în timpul
sesiunilor Google Meets, a îndeplinit rolul tablei tradiționale,
pentru a însemna informațiile predate și a oferi un suport vizual
în timpul predării. Documentele rezultate au fost atașate în
Google Classroom.

3. Evaluarea cunoștințelor
Având un rol-cheie în procesul didactic în general, evaluarea
cunoștințelor devine un proces cu atât mai important cu cât
urmează predării și consolidării cunoștințelor sub auspiciile
unei situații de criză, în care s-a încercat optimizarea, pe
cât posibil, a procesului instructiv la distanță și online.
Probleme. Evidențiem doar una dintre provocările apărute, și
anume, cea a acurateții evaluării, care implică în mod direct
înlăturarea tentațiilor de a transgresa limitele permise în
rezolvarea testelor (obținerea de informații ajutătoare pentru
rezolvarea testului, chestionarea colegilor prin mijloace private de
comunicare ș.a.).
Soluții. Prima soluție pe care am identificat-o și pe care am
urmărit-o de-a lungul activității a fost evaluarea continuă,
prin însemnarea activității și a intervențiilor din timpul
fiecărei ore în catalogul descris anterior, la punctul B. De
asemenea, am pus accent pe autoevaluare și exerciții
recapitulative, stimulând implicarea elevilor prin diferite teme
precum eseurile și alte activități de creație. O altă soluție
potrivită considerăm că are în vedere testele cu itemi deschiși
prin care se solicită prelucrarea informațiilor (de exemplu, la
lecțiile de gramatică, subiecte care cer alcătuirea de
propoziții în care un anumit cuvânt sau o anumită parte de
vorbire să aibă funcții sintactice diferite). O altă modalitate
de evaluare potrivită o reprezintă testele individualizate, cu
texte suport diferite pentru fiecare elev și cerințe variabile,
în care să predomine cerințele de tip explicație, analiză și
creație. De exemplu, copiii au avut de compus o scrisoare-răspuns
către Covid, în care au utilizat mijloace tehnice și aplicații
foto-video.
6. Concluzii
Revenind la punctul de plecare al prezentei comunicări, observăm
că școala românească se află, încă, într-un punct în care
este obligată să-și revizuiască propriile abordări. Începând
de la autoritățile de stat decidente și ajungând la profesori
și părinți, cel mai bun punct de plecare pare să fie
conștientizarea faptului că responsabilitatea pentru buna și
eficienta educație a copiilor noștri este problema tuturor.
Cuvintele-cheie pentru ceea ce urmează sunt implicare responsabilă
și adaptare, astfel încât să putem întoarce situația dată în
favoarea elevilor.
Scopul prezentărilor anterioare a fost acela de a evidenția
faptul că predarea în sistem online și bazată pe intermedierea
tehnologiei este nu doar posibilă, ci vine și cu avantaje proprii.
În virtutea acestei idei, îndrăznim să credem că aceste metode
trebuie îmbunătățite și utilizate chiar și după revenirea la
clasă, deoarece se pot constitui în ajutoare de încredere. Mai
mult, implementarea la scară națională a acestui tip de
interacțiune didactică (prin asigurarea de dispozitive și
infrastructură tehnologică necesare) drept canal auxiliar de
comunicare didactică, va încuraja coeziunea și implicarea mai
multor cadre didactice, precum și o diminuare a conflictului dintre
generații.
Continuarea activității de predare-învățare în sistem online
este un prilej binevenit de colaborare a tuturor cadrelor didactice,
a elevilor și a părinților, precum și a altor categorii care
doresc să se implice, cu scopul de a contribui la dezvoltarea unei
rețele de aplicații, metode și instrumente de
predare-învățare-evaluare, precum și a unui suport didactic și
pedagogic de comunicări bazate pe experiențele personale din care
să învățăm împreună cum să abordăm și să gestionăm
astfel de situații.

7. Bibliografie
OMEC 4135 = ORDIN nr. 4135/21.04.2020 de aprobare a Instrucțiunii
privind asigurarea continuității procesului de învățare la
nivelul sistemului de învățământ preuniversitar
Europe 2020 education indicators in 2018