Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Carte, lectură și satisfacție

Învăţământ primar | Limba şi literatura română

Propus de: pantirodica | 25.08.2020 20:23 | Revista cadrelor didactice nr. 67/2020 | 250 vizualizări

Articolul prezintă o activitate care a avut ca obiective
cunoașterea etapelor pe care le parcurge un manuscris până
ajunge în mâna cititorului și manifestarea interesului faţă de
creaţia literară.

CARTE, LECTURĂ ȘI SATISFACȚIE
Prof. Rodica Panti
Colegiul Național ,, Iosif Vulcan” Oradea

Filosoful și scriitorul indian Rabindranath Tagore afirma că
„La orice vârstă, omul este o ființă care se hrănește cu
povești. De aceea, avuția povestirilor, pe care au strâns-o
oamenii de pe tot globul, din casă în casă, din secol în secol,
fie în vorbă, fie și în scris, a depășit celelalte avuții
omenești.”
Pentru a avea acces la această mare zestre a omenirii, orice om
trebuie să citească, adică - după un prim sens dat de dictionar
verbului a citi - să parcurgă ,,un text (pronunțând cuvintele
sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise”.
Se afirmă tot mai des că tinerii de azi nu citesc. Afirmația
conține și o parte de neadevăr. Ea ar trebui completată cu
cuvântul beletristică. Adevărul este că unii tineri nu citesc
lucrări de literatură artistică, însă citesc articole din presa
scrisă, citesc mesajele primite prin poșta electronică ori
postate pe bloguri.
Cititul este însă o activitate complexă care solicită
capacitate de descifrare, de parcurgere, de percepere și de
reflectare asupra secvenței citite, ba solicită chiar și
capacitatea de a integra cunoștințele dobândite și de-a le trata
dintr-o perspectivă critică. Să fie oare lipsa preocupării
pentru lectură, despre care se vorbește în ultima vreme, cauzată
de complexitatea acestei activități, sau de o prea mică
preocupare a factorilor educaționali responsabili pentru formarea
plăcerii de a citi?
Ce pot face dascălii ca generațiile de azi să
iubească lectura și cititul cărții să devină un hoby? Trebuie
să arătăm elevilor noștri satisfacția de a descoperi ceva nou,
de a găsi prilejul unic de reflecție și medităție oferit de
cartea citită. Trebuie să-i deprindem pe cititori să-și modeleze
personalitatea și comportamentul după exemplele pozitive oferite
de lucrările parcurse, ajutându-i astfel să-și creeze un psihic
sănătos.
O cercetare pe 6000 de copii, realizată în 2013 de Institutul
pentru Educație din cadrul Universității din Londra, mi-a
confirmat ceea ce bănuiam de mult timp, mi-a confirmat că acei
copii care învață bine la școală apreciază lectura și o
practică în timpul lor liber, mi-a confirmat că ea - cartea -
are un rol esențial în dezvoltarea copilului, este un element
central al creării culturii generale, este părinte, prieten,
sfătuitor...
Cartea, ca modalitate de însemnare și păstrare a
evenimentelor vieții omenești, a fost și va rămăne principala
sursă de informare, generațiile trecute și cele viitoare și-au
scris, își scriu și își vor scrie cărțile lor.
Pentru a defini cartea, trebuie să recurgem la trei
noțiuni a căror îmbinare este necesară: suportul scrierii,
difuzarea și păstrarea textului, ușurința în mânuire. Ideea de
carte este asociată și celei de editare, adică voinței de
difuzare a unui text și voinței de păstrare a acestuia: astfel
cartea se distinge de toate celelalte scrieri private, de la
scrisoare la actul notarial. Cartea trebuie să fie ușor de mânuit
( numeroase texte au fost gravate în piatră, însă nimănui nu
i-ar veni ideea de a le considera cărți). Sigur înaintea scrierii
și a scrierilor de cărți a fost ,,CUVÂNTUL”, prin care oamenii
comunicau pentru realizarea existenței lor. Mai apoi, cercetătorii
vremilor viitoare, acele minți luminate dornice de a descifra
totul, au așezat la rândul lor în cărti, tocmai ceea ce ei
reușiseră să înțeleagă, să interpreteze prin cercetări și
logica minții, gradul de civilizatie transmis prin picturile,
sculpturile, mormintele, zidurile construcțiilor lor, a uneltelor
și obiectelor lor de uz general. Știintele de azi dezvăluiesc cu
exactitate timp și spațiu, arte și popoare, progrese sociale,
războaie, civilizații. Bibliotecile marilor metropole ale lumii de
azi păstrează acest tezaur - cartea.
O activitate desfășurată odinioară cu elevii clasei I B,
de la Colegiul Național ,,Iosif Vulcan” din Oradea, a avut ca
obiective cunoașterea etapelor pe care le parcurge un manuscris
până ajunge în mâna cititorului și manifestarea interesului
faţă de creaţia literară. Elevii mei au început munca cu
realizare paginii proprii din ,,manuscrisul” lucrării tipărite,
legate și copertate la Imprimeria de Vest din Oradea, pe care au
intitulat-o ,,Marea carte a primăverii”- de care au fost tare
mândri, la finalul vizitei făcute intreprinderii, în momentul în
care le-a fost înmânată. Frumos ilustrată de ei, cartea
dăruiește copiilor bucuria de a fi coautori la prima lor lucrare
tipărită.
Elevii și-au imaginat apoi că lucrarea lor a fost
tipărită în multe, multe exemplare pe care le-au căutat la o
librărie (unde am stat de vorbă cu librarul despre noutățile din
domeniu) și apoi la bibliotecă.
Ajunși la Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai”, au
intrat în lumea cărților – vizitând biblioteca - și, în
lumea basmelor, prin jocul ,,Recunoaşte personajul” din
poveștile citite, care le-au permis copiilor să pătrundă
într-un univers fascinant, plin de mister, univers care îi ajută
să își dezvolte limbajul, dar și să își îmbogățească
imaginația, să crească frumos, învătându-i ce este prietenia,
curajul, înțelepciunea, respectul, responsabilitatea, etc.

Mihail Sadoveanu spunea: ,,O carte ne face să trăim
înafară de minciună, nedreptate și prejudecăți”. Pentru a
crea această trăire micilor mei școlari, am organizat apoi un
atelier de,,Teatru de improvizație pentru copii”, care i-a
făcut pe elevi să-si dorească ei înșiși să fie personaje
pozitive , căutătoare de strategii pentru a învinge obstacolele,
pentru a învinge răul. Rolurile jucate de școlari au dovedit o
bună cunoaștere a lecturilor indicate. Citind au descoperit
consecințele unor fapte rele și, în rolurile asumate, au dat
dovadă de un comportament social pozitiv.
Situațiile create au dovedit că micii actori au înțeles
că există anumite reguli și conduite ce se aplică în fiecare
zi, că aceste reguli trebuie respectate, deoarece, în lipsa lor,
societate nu poate funcționa. De asemenea, au înțeles că, dacă
nu respecți aceste reguli de conduită, devii personajul negativ,
precum cel din poveste, iar personajul negativ întotdeauna suferă
consecințele faptelor sale.
Școlăreii mei au dovedit că urăsc răutatea, dușmănia,
lenea, prefăcătoria, minciuna, alegând să interpreteze roluri ca
Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, fata cea mică a împăratului din
basmul ,,Sarea în bucate” de P. Ispirescu.
,,Ionică mincinosul”, ,,Puf Alb şi Puf Gri” i-au
învățat ce este sinceritatea și i-au determinat pe copii să
spună adevărul. Schimbând comportamentul lui Pinocchio și a
celor doi iezi mai mari din povestea ,,Capra cu trei iezi” de I.
Creangă sau a Scufiței Roșii, m-au convins că ei ascultă
sfaturile părinților și nu ies din vorbele acestora.
Cea mai mare bucurie a mea, la analiza activității care i-a
dus pe copii către „A fost odată ca niciodată…”, este
constatare că le-am oferit posibilitatea de a-și imagina
,,într-un anumit fel” personajul ales, le-am oferit posibilitatea
să judece ,,în felul lor” evenimentele narate de marii scriitori
de literatură pentru copii, am construit o punte între ei și
carte, i-am îndrumat spre marea avuție a omenirii – lumea
poveștilor, spre o lume a copilăriei mai frumoasă și mai
fericită, spre un viitor mai optimist.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 47 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

149 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN