Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Cadrul ERR-în orele de limba română și strategiile fazei de Evocare

Învăţământ primar | Limba şi literatura română

Propus de: MolnarGM | 05.02.2022 12:53 | Revista cadrelor didactice nr. 83/2022 | 592 vizualizări

Cadrul ERR este un model în trei etape al predării învățării fiind prezentat în programul RWCT. În acest articol sunt prezentate strategiile utilizate în ciclul primar în faza de Evocare.

Cadrul ERR-în orele de limba română și strategiile fazei de Evocare
Cadrul ERR este un model în trei etape al predării învățării fiind prezentat în programul Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (RWCT- Reading and Writing for Critical Thinking). Se bazează pe studierea aprofundată a felului cum învață cel mai bine oamenii; poate fi percepută ca o strategie integră și poate fi folosită cu succes și în clasele din ciclul primar. Acest cadru este construit pornind de la premisa că: ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.
Prima etapă a cadrului poartă denumirea Evocare și constă în mai multe activități cognitive importante. Elevii sunt implicați activ în încercarea de a-și aminti ceea ce știu despre un anumit subiect, lucru esențial, fiindcă orice informație prezentată într-un context sau în corelație cu cât mai multe informații persistă. Procesul de învățare este un proces de conectare a noului cu ceea ce este deja cunoscut.
Realizarea sensului constituie faza, etapa a doua a cadrului pentru gândire și învățare. Elevul vine în contact cu informația nouă, cu ideile noi, prin lectura unui text de exemplu în cadrul orelor de limba și literatura română; dar dacă scopul este dezvoltarea exprimării orale putem viziona filme, asculta recitări de poezii, etc. În această fază profesorul are cea mai mică influență asupra elevului, dar sunt mai multe strategii care pot fi folosite pentru ca elevul să rămână implicat și să-i fie menținut interesul.
A treia fază a cadrului este reflecția, când elevii își consolidează noile cunoștințe și își restructurează activ schema pentru a înclude în ea noi concepte. Aici are loc învățarea durabilă, care înseamnă schimbare în comportament. Învățarea se reflectă în schimbarea de durată. Această schimbare are loc numai dacă elevii se implică activ în restructurarea schemelor pentru a include în ele noul. ”Dacă înveți pentru a-ți aminti, vei uita. Dacă înțelegi ceea ce înveți, îți vei aminti.”(Temple, Steele, Meredith)
Strategiile gândirii critice în dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris sunt incluse în programul Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (RWCT- Reading and Writing for Critical Thinking). Aceste metode sunt grupate în funcție de faza în care este mai frecvent utilizată, dar desigur această grupare poate fi modificată de fiecare cadru didactic în funcție de creativitate, de tipul activității sau conținut.
Strategii utilizate în faza de Evocare:
Brainstormingul ( asaltul de idei, furtună de idei) este o metodă colectivă de căutare a ideilor, soluțiilor. Se poate utiliza ca prim pas pentru acumularea ideilor într-o discuție individual, în perechi sau în grup și oferă posibilitatea elevului să întocmească o listă cu informațiile pe care le știe, sau crede că le știe, gândește despre o anumită temă. Este un punct de plecare în învățare, bazat pe cunoștințele elevilor la care se vor adăuga unele noi, sau se vor corecta altele.
Pentru o bună desfășurare și rezultate satisfăcătoare trebuie respectate anumite condiții în timpul realizării brainstormingului. Învățătorul îi aduce la cunoașterea elevilor nu numai metoda care constă în a scrie pe o foaie mare/tablă toate ideile în grup sau individual legate de o temă, o problemă, dar și faptul că participanții au dreptul la un număr nelimitat de idei, care pot fi notate de unul sau doi secretari, dar și că nimeni nu are voie să facă observații negative, să conteste ideea ori să ridiculizeze. Pentru moment orice idee e acceptată. Condițiile brainstormingului pot fi formulate astfel: - Spuneți tot ce vă trece în minte! -Nu criticați ideile celorlalți, nu vă analizați, corectați ideile! -Dați frâu liber imaginației! -Lansați cât mai multe idei! -Preluați ideile celorlalți și perfecționați-le!
Ciorchinele: este o tehnică de predare-învăţare, un fel de brainstorming neliniară, care-i încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis, prin care se stimulează evidenţierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei; o modalitate de a realiza asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. Poate fi folosită atât în faza de evocare cât și în faza de reflecție, ca o recapitulare, o sinteză a celor învățate, prin care se creează o generalizare. De exemplu poate fi folosită cu succes în predarea, aprofundarea noțiunilor gramaticale pentru o mai bună evidențiere a legăturilor, conexiunilor, dar și înaintea realizării unei compuneri.
Este o activitate care necesită scriere, dar numai notarea câtorva idei esențiale, noțiuni, cuvinte, și relația dintre aceste idei este redată prin câteva linii, și ca atare poate fi folosită și în cazul elevilor cărora nu prea le place să scrie mult. Se poate folosi atât individual, cât și în grup.
Realizarea ciorchinelui se desfășoară astfel:
 Scrierea unui cuvânt sau a unei propoziţii-nucleu în mijlocul tablei, a unei hârtii de pe flipchart sau al unei pagini de caiet;
 Scrierea unor cuvinte sau sintagme care vin în mintea elevilor în legătură cu tema/
problema pusă în discuţie (scrisă în mijloc);
 Legarea cuvintelor sau a ideilor cu sintagma sau propoziţia nucleu iniţială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre idei;
În implementarea acestei strategii trebuie respectate cele patru etape:
 prezentăm elevilor strategia evidențiind etapele
 alegem o temă interesantă elevilor și modelăm procesul în grup
 alegem o altă temă interesantă și alocăm elevilor timpul necesar pentru realizarea ciorchinelor
 dăm posibilitate elevilor să prezinte ciorchinele realizate
Graffiti: este o tehnică de tipul brainstroming, deci facilitează recoltarea de informații în grup, însă spre deosebire de acestea recoltează informații, nu idei, deci se încadrează perfect în etapa evocării. Se scrie cuvântul în centrul tablei, pe o coală de hârtie, și mai mulți elevi scriu deodată pe întreaga suprafață liberă ceea ce știu sau cred că știu în legătură cu noțiunea. Este important să participe toți, fără teama blocajului, sau a criticii. Este o tehnică foarte flexibilă, poate fi utilizată atât la începutul unei teme, discipline cât și la sfârșitul ei.
Secvențe contradictorii, amestecate: este o tehnică de activizare a întregii grupe cu scopul de a-i motiva pe elevi în citirea atentă a unui text. Prezentăm elevilor 5 – 6 idei, secvențe, evenimente înainte de a fi citit textul. Aceste enunțuri sunt scrise pe câte o bucată de hârtie/pe tablă, etc. Ei vor fi rugați să prevadă ordinea acestora din text (cronologie și relație cauză-efect). După citirea textului în faza realizarea sensului se întoarce la această strategie pentru a ruga elevii să le aranjeze din nou și să explice de ce le-au aranjat astfel.
Presupunerea prin termeni: este o strategie preluată de la Dorsey Hammond din Oakland University, Michigan, SUA și este utilizată pentru a provoca curiozitatea și pentru a încuraja lectura activă în scopul înțelegerii mai bune a unui text. Selectăm patru-cinci termeni, cuvinte dintr-o povestire fără a selecta cuvântul-cheie și-i rugăm pe elevi să alcătuiască o scurtă povestire în care să utilizeze termenii, cuvintele prezentați. Elevii pot lucra în perechi și împart între ei povestirea, după care doar câțiva elevi prezintă povestirea întregii clase. După citirea și prelucrarea textului elevii vor fi rugați să revină asupra presupunerilor făcute.
Știu/ Vreau să știu/ Învăț (ȘVÎ): Desenăm pe tablă un tabel cu trei coloane cu titlurile: Șiu/Vreau să știu/ Învăț. Prezentăm tema, despre care este vorba în textul propus, dar fără alte informații ajutătoare, se poate da și titlul textului. În cadrul unui brainstorming completăm prima coloană ”Știu”, după care solicităm idei, întrebări pentru coloana a doua ”Vreau să Știu”. A treia coloană ”Învăț” se completează numai după lectura textului, cu stabilirea răspunsurilor găsite pe parcursul lecturii și cu informațiile cărora nu le-au fost formulate întrebări. Această metodă este foarte eficientă în prelucrarea textelor științifice chiar și în clasa a II-a.

Analiza trăsăturilor semantice: este o strategie pentru activarea și dezvoltarea cunoștințelor, când se studiază un subiect la care elevii au cunoștințe anterioare. Învățătorul pregătește un tabel și îl prezintă elevilor: denumirea informațiilor sunt puse vertical, iar caracteristicile orizontal. Elevii vor marca cu semnele ”+”dacă caracteristica se potrivește, ”-” dacă lipsește, ”?” dacă nu este sigur, înainte de a citi, de a studia lecția. În etapa Reflecție elevii se vor reîntoarce la tabel și își vor confirma ideile sau le vor corecta pe cele greșite.

Autor: Molnar G Marta, Școala Gimnazială ”Kicsi Antal”, Turia
Bibliografie:
1. Fluieraș, V., Paideia și gândire critică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003
2. Fluieraș, V.,Teoria și practica învățării prin cooperare, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
3. Ioan Șerdean, Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Corint, București, 2008
4. Norel, Mariana Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar, Art, București, 2010
5. Norel, Mariana Pop, Liana Limba română ca a doua limbă Modul de formare pentru cadrele didactice, Dezvoltarea profesională pe baza activității proprii desfășurată în școală pentru cadrele didactice din mediul rural,Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învățământul Rural, București, 2005.
6. Pamfil, A. Didactica limbii și literaturii române (pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale) , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
7. Temple, Steele, Meredith Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, supliment al revistei Didactica Pro Nr 2(8),Chișinău, 2003

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 47 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

147 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN