Bune practici în activitățile artistico-plastice desfășurate în grădinița de copii

Bune practici în activitățile artistico-plastice desfășurate
în grădinița de copii

Prof.ed.timpurie: Țuculanu Ramona
Școala Gimnazială Băgaciu, jud. Mureș
Introducere

Activitățile artistico-plastice ocupă un loc important în
procesul instructiv-educativ din grădiniță, contribuind la
dezvoltarea armonioasă a personalității copilului preșcolar.
Prin desen, pictură, modelaj, colaj sau alte tehnici creative,
copilul își exprimă emoțiile, ideile și percepțiile despre
lumea înconjurătoare.
În contextul educației moderne, accentul este pus pe utilizarea
unor metode interactive și pe respectarea particularităților
individuale ale fiecărui copil. Astfel, bunele practici în
activitățile artistico-plastice presupun crearea unui mediu
educațional stimulativ, flexibil și incluziv, în care copilul să
se simtă liber să creeze și să experimenteze.

Rolul activităților artistico-plastice în dezvoltarea copilului

Activitățile artistico-plastice au multiple valențe formative și
educative. Prin intermediul acestora, copiii:
• își dezvoltă creativitatea și imaginația;
• își formează deprinderi motrice fine;
• învață să observe și să reprezinte elemente din mediul
înconjurător;
• își exprimă emoțiile și trăirile;
• își dezvoltă răbdarea, atenția și spiritul de ordine;
• își formează gustul estetic.
Totodată, activitățile artistice favorizează comunicarea și
socializarea, mai ales atunci când sunt organizate sub formă de
proiecte de grup sau ateliere colaborative.

Exemple de bune practici în activitățile artistico-plastice

1. Crearea unui mediu educațional stimulativ
Un spațiu atractiv și bine organizat contribuie la implicarea
activă a copiilor. Colțul de creație trebuie să fie accesibil
și dotat cu materiale variate: acuarele, pensule, creioane
colorate, hârtie de diferite texturi, materiale reciclabile și
elemente naturale. Educatoarea are rolul de a încuraja explorarea
liberă a materialelor și de a crea o atmosferă relaxantă și
motivantă.
2. Respectarea libertății de exprimare
O bună practică în educația artistică este evitarea
șabloanelor și a reproducerii identice a unui model. Fiecare copil
trebuie încurajat să creeze în mod original, în funcție de
propriile idei și experiențe.
În acest fel, copilul capătă încredere în sine și își
dezvoltă personalitatea creativă.
3. Utilizarea tehnicilor moderne și variate
Diversificarea tehnicilor de lucru menține interesul copiilor și
stimulează curiozitatea acestora. Pe lângă desenul clasic, pot fi
utilizate:
• dactilopictura;
• ștampilarea;
• colajul;
• modelajul;
• pictura cu buretele;
• tehnica suflării culorii;
• pictura pe folie sau pe materiale textile.
Aceste metode transformă activitatea într-o experiență ludică
și interactivă.

Exemple practice de activități:
1. Atelierul "Culorile toamnei"
Grupa:mijlocie
Tehnica: pictură și ștampilare cu frunze
Desfășurare:
Copiii colectează frunze din curtea grădiniței, apoi le folosesc
pentru a realiza amprente colorate pe hârtie. Educatoarea discută
cu ei despre culorile specifice anotimpului și îi încurajează
să combine liber nuanțele.
Se valorifică materialele naturale și explorarea senzorială, iar
copiii sunt încurajați să creeze fără model impus.

2.Colaj din materiale naturale
Grupa: mică și mijlocie
Materiale: semințe, frunze, flori uscate, crenguțe
Desfășurare:
Copiii realizează tablouri simple folosind elemente din natură.
Se dezvoltă sensibilitatea estetică și respectul pentru natură.

3."Laboratorul culorilor"
Grupa: mijlocie
Desfășurare:
Copiii experimentează amestecul culorilor primare pentru a
descoperi culori noi.
Învățarea are loc prin descoperire și experiment direct.

4. Integrarea activităților artistice în proiecte tematice
Activitățile artistico-plastice pot fi integrate cu succes în
diferite teme studiate la grădiniță: anotimpuri, animale,
familie, povești sau protecția mediului. Astfel, copiii își
consolidează cunoștințele într-un mod atractiv și practic.
De exemplu, după audierea unei povești, copiii pot realiza
personaje din plastilină sau colaje inspirate din firul narativ.
5. Încurajarea cooperării și a lucrului în echipă
Lucrările colective dezvoltă spiritul de colaborare și
comunicarea între copii. Realizarea unui panou comun sau a unei
machete tematice îi învață pe copii să împartă materiale, să
coopereze și să respecte ideile celorlalți.
6. Oferirea unui feedback pozitiv
În activitățile artistice este important să fie apreciat
procesul de creație și efortul copilului, nu doar rezultatul
final. Feedbackul pozitiv stimulează motivația și dorința de
implicare.
Aprecieri precum "Ai ales culori foarte interesante!" sau "Îmi
place cum ai reprezentat ploaia!" contribuie la creșterea
încrederii în sine.

Rolul educatoarei în desfășurarea activităților artistice
Educatoarea are rolul de ghid și facilitator al experiențelor
artistice. Ea trebuie:
• să creeze situații de învățare atractive;
• să adapteze activitățile la particularitățile de vârstă;
• să stimuleze inițiativa și creativitatea;
• să încurajeze participarea tuturor copiilor;
• să valorifice produsele artistice prin expoziții și
prezentări.
Atitudinea pozitivă și încurajatoare a cadrului didactic
influențează în mod direct implicarea și succesul copiilor în
activitățile creative.

Concluzie
Activitățile artistico-plastice reprezintă un mijloc esențial de
dezvoltare și exprimare pentru copilul preșcolar. Aplicarea unor
bune practici în organizarea și desfășurarea acestora contribuie
la formarea unei personalități creative, autonome și echilibrate.
Prin utilizarea unor metode moderne, prin respectarea libertății
de exprimare și prin crearea unui mediu educațional stimulativ,
educatoarea transformă activitatea artistică într-o experiență
valoroasă și plăcută pentru fiecare copil. Astfel, grădinița
devine un spațiu al descoperirii, al imaginației și al
dezvoltării armonioase.

Bibliografie
1. Bocoș, Mușata – Didactica disciplinelor pedagogice, Editura
Paralela 45, Pitești, 2017.
2. Cucu-Ciuhan, Georgeta – Psihologia copilului preșcolar,
Editura Polirom, Iași, 2013.
3. Glava, Adina; Glava, Cătălin – Introducere în pedagogia
preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
4. MECTS – Curriculum pentru educație timpurie (0–6 ani),
București, 2019.
5. Preda, Vasile – Metodica activităților instructiv-educative
în grădinița de copii, Editura Gheorghe-Cârțu Alexandru,
Craiova, 2009.