Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

AUTISMUL,TULBURARE COMPORTAMENTALĂ DES ÎNTÂLNITĂ ÎN ZILELE NOASTRE

Învăţământ preşcolar | Toate disciplinele

Propus de: iuli_zamfi85-pop | 01.11.2019 06:08 | Revista cadrelor didactice nr. 61/2019 | 13033 vizualizări

Încă de când este mic,copilul trebuie evaluat pentru a se putea
observa dacă are vreo tulburare comportamentală.

Autismul este o afecţiune considerată drept
una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei, mai
frecventă decât cancerul, diabetul şi sindromul Down.
Statisticile internaţionale ne arată că 1 din 68 de copii suferă
de autism, iar datele înregistrate în ultimii ani în România
indică o creştere continuă a numărului acestora.

Este o tulburare de origine neurobiologică ce afectează
copilul până la vârstă de 3 ani, până la această vârstă
deficienţele sunt evidente şi poate fi stabilit un diagnostic.
Autismul implică toate palierele de dezvoltare, cognitiv,
comportamental, motricitate grosieră, motricitate fină, practic
sunt afectate toate laturile care privesc dezvoltarea normală a
unui copil.
Autismul nu este o boală, ci o tulburare de
comportament, din acest motiv diagnosticul nu poate fi pus prin
analize de sânge, analize ADN sau alte investigaţii clinice.
Singurul mod prin care un medic psihiatru în pediatrie pune
diagnosticul de autism este prin analizarea comportamentului
copilului. De aceea, implicarea părintelui este esenţială, pentru
că el trebuie să observe primul dacă apare ceva anormal în
dezvoltarea celui mic.

Semnale de alarmă pentru părinţi
Primele semne care pot indica o Tulburare de Spectru
Autist sunt vizibile încă din perioada în care copilul este
sugar. Nu îşi caută mama cu privirea, nu se uită după obiectele
care se mişcă, nu arată cu degetul, nu răspunde cu zâmbet la
zâmbet, nu gângureşte, nu răspunde la sunetele scoase de
adulţi, nu reacţionează la expresiile faciale ale celor din jur,
nu râde şi nu-şi manifestă bucuria, nu rosteşte niciun cuvânt,
toate acestea pot reprezenta indicii ale unei tulburări.
Există însă şi situaţii în care copilul se dezvoltă normal
până la vârsta de 2 ani, are toate abilităţile necesare
vârstei sale, adică merge, vorbeşte, interacţionează firesc,
iar brusc, în jurul vârstei de 2 ani, îşi pierde toate aceste
achiziţii.
Diagnosticare Precoce
Interventia timpurie este cheia obtinerii unor rezultate optime
pentru copiii cu autism.
Oamenii de stiinta au demonstrat ca perioada maxima de dezvoltare a
creierului uman se afla undeva intre varsta de 0 si 3 ani, fapt ce
sugereaza intr-un mod cat se poate de evident ca perioada in care
trebuie sa se inceapa interventia terapeutica trebuie sa se gaseasca
undeva in acest interval.

REPERE DE DIAGNOSTICARE PRECOCE A AUTISMULUI:
1. Este în cea mai mare perioadă a timpului anxios şi speriat;
2. Îşi acoperă urechile cu mâinile atunci când se aud anumite
zgomete;
3. Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur;
4. Uneori manifestă teamă nejustificată;
5. Nu manifestă nevoia de afecţiune;
6. Are reacţii anormale faţă de stimuli normali;
7. Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă interes
pentru explorarea mediului;
8. Are probleme de alimentaţie sau de somn;
9. Manifestă aversiune faţă de schimbări şi se manifestă prin
crize de plâns;
10. Are anumite reacţii corporale repetitive cum ar fi bătutul din
palme sau legănatul;
11. Nu reacţionează la anumite tonalităţi ale vocii;
12. Uneori aveţi impresia că nu aude atunci când vorbiţi cu el;
13. Nu imită expresiile faciale sau gestuale;
14. Lipseşte comunicarea non-verbală;
15. Nu încearcă să vă atragă în activităţile lui;
16. Nu se uită la lucrurile pe care le priviţi şi dumneavoastră;
17. Nu priveşte spre un obiect pe care îl indicaţi;
18. Nu răspunde atunci când este strigat pe nume;
19. Nu imită ceea ce faceţi;
20. Îşi fixează privirea spre un punct fix şi o menţine mai
mult de 1 minut;
21. Nu răspunde la instrucţiuni simple (hai la mama, vino la
mine);
22. Nu vă aduce obiectele indicate de dumneavostră;
23. Are comportamente repetitive faţă de anumite obiecte (exemplu:
învârte roţile de la maşinuţe foarte mult timp);
24. Nu urmăreşte cu privirea persoanele sau obiectele care se
mişcă în câmpul lui vizual;
25. Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocând
crize de plâns şi nimic din ceea ce faceţi nu îl calmează;
26. Începe să plângă fără un motiv pe care să-l puteţi
depista, iar aceste episoade de plâns durează o perioada
îndelungată;
27. Este dificil de calmat atunci când plânge;
28. Evită de cele mai multe ori contactul vizual atât cu
dumneavostră cât şi cu ceilalţi;
29. Nu întinde mâinile atunci când vreţi să îl luaţi în
braţe;
30. Zâmbeşte foarte rar sau deloc;
31. Nu reacţionează atunci când îi acordaţi atenţie;
32. Adopta posturi bizare;
33. Nu îi place să fie atins sau luat în braţe;
34. Uneori pare insensibil la durere;
35. A încetat să mai folosească anumite cuvinte pe care înainte
le folosea.
36. Copilul nu răspunde la solicitările adultului (decât când
"vrea") şi pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere;
37. Copilul protestează în momentul în care i se cere ceva şi se
insistă pentru primirea unui răspuns;
38. Jocul îi este marcat de un caracter stereotip (foloseşte
obiectele sau jucăriile mereu în acelaşi fel, de exemplu: le
închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le
învârte etc)
39. Copilul nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le linge,
scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le goleşte etc);
40. Prezintă probleme de alimentaţie şi probleme ale somnului;
41. Nu doreşte să folosească cuvinte cu sens de comunicare;
42. Merge pe vârfuri;
43. Ecolalia (repetarea la nesfârşit a unor sunete, cuvinte,
reclame tv etc);
44. Poate să nu observe când pleacă şi când vine părintele de
la serviciu.
Terapia
Nu există un tratament medicamentos specific pentru tulburările
de spectru autist.Principala abordare terapeutică o constituie
psihoterapia.Șanșele de recuperare sunt tot mai mari cu cât se
face terapiemai repede(ideal ar fi de la trei ani).Terapia
compotamentală aplicată este cea mai eficientă.Aici se evaluează
comportamentele dezaptative și disfuncționale ale copilului cu
tulburare de spectru autist,realizându-se apoi programe și
planuri personalizate de intervenție.Penru copiii non-verbali,poate
fi utilizat sistemul PECS,care folosește cartonașe cu activități
pentru a facilita comunicarea.Se pune mare accent pe integrarea în
învățământul de masă.
Cum pregătim copiii cu autism pentru școală sau grădiniță

Copiii au nevoie de echilibru emoțional pentru a putea
face față activităților educative, pentru a fi deschiși către
mediu și cunoaștere. Cu atât mai mult, copilul cu autism are
nevoie de o atenție sporită din partea adulților, care să
cunoască stimuli interni sau externi care îl pot menține într-o
stare de anxietate ridicată. Ți-am pregătit câteva recomandări
în relația cu el, cu cadrul didactic și în relația cu tine
pentru a începe școala sau grădinița cu dreptul.
Cu cât cunoaște ce îl sperie, ce îl deranjează și
mai ales ce poate să facă în acea situație, dezvoltarea va fi
una mai ușoară și îl va ajuta să ajungă la potențialul lui
maxim. Pentru asta, trebuie să ai grijă să îi faci mediul
predictibil și cât mai ușor accesibil.
Un mediu predictibil este unul care înlătură o parte din
stările de anxietate, unde îi este prezintată cu detalii
următoarea etapă (grădinița, școala, etc.) din viața lui. De
mare ajutor sunt pictogramele sau chiar desenele făcute de mână.
În timp ce vorbim, explicăm, atenția copilului este variabilă,
întreruptă de stimuli interni sau externi și atunci simbolurile
îl ajută pe copil să-și stabilizeze atenția și să rețină
mai ușor informațiile primite de la tine. Trebuie să te asiguri
că va ști unde merge, cu aproximație cât va sta, ce se va
întâmpla, unde este toaleta, pe cine poate chema în ajutor și
cine va veni să-l ia după ore. De asemenea, dacă merge singur la
școală sau însoțit, îl poți ajuta cu o listă a așteptărilor
pe care le ai de la el în timpul activităților didactice.
Adulții cu autism, cu abilități scăzute de comunicare – Idei
de integrare în câmpul muncii
Copiii și adulții cu autism, cu o dezvoltare cognitivă scăzută
și cu abilități de comunicare slab dezvoltate pot experimenta
provocări intense. Însă, prin sprijinul familial oferit cu
răbdare, consecvență și cu multa afecțiune, persoanelor cu
autism sever li se pot îmbunătăți exponențial calitatea vieții
și gradul de independență.

Multe persoane cu autism sever suferă de următoarele:
- dificultăți în înțelegerea mediului în care trăiesc;
- sensibilități senzoriale;
- interacțiunile sociale resimțite ca o provocare;
- dificultăți de comunicare;
- comportamente de auto-rănire, agresiune, mișcare continuă
(hiperactiv) sau mișcări lente (hipoactiv).
Viitorul în câmpul muncii al copiilor diagnosticați cu autism, cu
abilități scăzute de comunicare, pare incert însă, putem
contura direcții de creare a unor locuri de muncă special adaptate
nevoilor lor.
Deși legal statutul de angajat se dobândește începând cu
vârsta de 18 ani, activitățile vocaționale pentru copiii
diagnosticați cu autism ar trebui să înceapă mult mai devreme.
În unele cazuri ar putea dura ani de zile pentru a dezvolta
abilitățile necesare de integrare la locul de muncă.
În căutarea unui loc de muncă pentru viitorul adult este
important să canalizăm toată atenția pe abilitățile/ talentele
și interesele copilului. Ce ocupație poate avea în viitor copilul
meu care acum are 12-13 ani? Putem afla acest lucru făcând o
listă cu absolut tot ce îi place să facă, comparând apoi
interesele cu ocupațiile existente potrivite.
Analizând sursele de informare specifice domeniului TSA, am
identificat o serie de meserii care, în unele țări, sunt
practicate și de persoane cu autism, cu abilități scăzute de
comunicare:
Organizator de cărți în biblioteci – Pot memora numerele
cărților și locația pe raft
Fotograf – Au o gândire în imagini și o atenție la detalii
crescută
Muncitor la asamblarea, montarea pieselor în fabrică – Mai ales
în spații liniștite
Angajat la xerox – Pot face copii xerox. Este posibil ca în
partea de imprimat să fie nevoie de altcineva
Lucrător în decorațiuni ”handmade” – Pot urma etape de
ansamblare a unor obiecte de decor
Lucrator la montare/dezasamblare
Lucrător în zona de curățenie – Case, birouri, debarasarea
meselor la restaurant
Lucrător în săli de spectacol – Verificarea biletelor de acces
Lucrător la aranjarea rafturilor cu produse în magazine
Muncitor în fabrici de reciclare – Poziții de sortare
Muncitor în depozite – Poziții de depozitare
Muncitor în activități de grădinărit - Creșterea gazonului,
îngrijirea plantelor și lucrări de amenajare
Operator calculator - Introducerea datelor în calculator
Ajutor la Fast food, Restaurant – Ocupații ce prevăd curățarea
și gătitul cu puține cereri de memorie pe termen scurt
Lucrător în publicitate – Împărțirea pliantelor cu oferte
Lucrător la diverse instituții de interes public – Împărțirea
pliantelor cu harta gradinii zoologice sau cu harta muzeului
Îngrijitor animale – Activități de hrănire, plimbare a
animalelor
O altă idee de integrare socială în câmpul muncii reprezintă
afacerile de familie, lunând exemplul unor familii din Spania, care
au deschis cafenele conștienți că au nevoie să pregătească
viitorii adulți cu autism pentru un loc de muncă.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 47 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

147 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN