Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Adaptarea curriculum-ului la nivelul clasei. Metode. Elevi cu CES

Învăţământ primar | Alte discipline

Propus de: Panfille | 15.09.2019 18:16 | Revista cadrelor didactice nr. 61/2019 | 2780 vizualizări

Am încercat să găsim cele mai bune metode de predare-învăţare
pentru a-i determina pe toţi participanţii la actul educaţional
să se implice conştient în activităţile derulate.

Adaptarea curriculum-ului la nivelul clasei-Metode.
Elevi cu CES

Profesor învățământ primar Panfile Florica Camelia
Școala Gimnazială Corneliu Micloși, loc. Covăsânț, jud. Arad

Şcoala, ca instituţie publică de formare şi socializare umană,
trebuie să răspundă cerinţelor tuturor elevilor, atât celor
care au un ritm de învăţare şi un potenţial intelectual şi
aptitudinal peste medie, dar şi celor care manifestă deficienţe
de învăţare. Ambele categorii pot fi considerate cu cerinţe
educative speciale şi necesită un program individualizat de
învăţare.
Educaţia integrată va permite copiilor cu CES să trăiască
alături de ceilalţi copii, să
desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi în
vederea adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi.
În calitate de profesor, am fost pus în situaţia de a avea la
clasă elevi cu cerinţe educative speciale şi, în astfel de
situaţii, am încercat să găsesc cele mai bune metode de
predare-învăţare
pentru a-i determina pe toţi participanţii la actul educaţional
să se implice conştient în activităţile
derulate.
Nu este simplu, dar cu dăruire, imaginaţie și multă răbdare se
pot crea strategii eficiente
care să ȋi sprijine ȋn acest sens. Având ca reper lucrări de
specialitate cu informaţii despre elemente de pedagogie și
specificul dezvoltării psihoindividuale ale unui copil cu
deficienţe, am realizat programe de intervenție și activităţi
de ȋnvăţare adecvate nevoilor fiecăruia. Nu folosesc ca pe o
“reţetă” metodele și procedeele didactice despre care am
citit, ci le adaptez contextului.
Am observat că scenariile didactice care cuprind metode și tehnici
interactive sunt eficiente, mai ales ȋn cazul elevilor cu CES, care
sunt integraţi ȋn școlile de masă alături de colegi cu o
dezvoltare tipică, deoarece ȋncurajează socializarea, spiritual
de toleranţă și suport.
Ei nu trebuie marginalizaţi în niciun fel, nu trebuie "uitaţi"
în clasă pornind de la ideea că nu vor putea ajunge niciodată ca
şi ceilalţi elevi.
Obiectivul principal al şcolilor de masă în care învaţă elevii
cu CES este asigurarea
integrării acestora în mediul şcolar. Şcoala trebuie să aibă
în vedere transformarea elevului într-o persoană capabilă
să-şi creeze propriile procese şi strategii de raţionament,
utile pentru rezolvarea problemelor reale şi apropiate.
Adaptarea curriculum-ului la nivelul clasei reprezintă una dintre
soluţiile propuse de către factorii abilitaţi. O calitate
esenţială a curriculum-ului şcolar actual este aceea că vizează
un grad mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui
copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie
de capacităţile sale de învăţare. Pentru aceasta este nevoie ca
formularea obiectivelor, stabilirea conţinuturilor instruirii,
modalităţile de transmitere a informaţiilor în clasă şi
evaluarea elevilor să se facă diferenţiat.
Astfel, în urma analizei amănunţite a evaluărilor iniţiale, am
proiectat conţinuturile individualizat şi diferenţiat, astfel
încât să poată fi înţelese de către elevi, am avut în vedere
faptul că învăţarea trebuie văzută ca un proces la care elevii
participă în mod activ, îşi asumă roluri şi
responsabilităţi.
Toţi elevii care participă la procesul de educaţie trebuie să
beneficieze de o diferenţiere
educaţională pentru că: au abilităţi diferite, au interese
diferite, au experienţe anterioare de învăţare diferite, provin
din medii sociale diferite, au diferite comportamente afective
(timiditate, emotivitate), au potenţial individual de învăţare,
învaţă în ritmuri diferite, au stiluri de învăţare diferite.
Modalitatea de evaluare poate fi adaptată în funcţie de
potenţialul individual. Evaluarea
trebuie să vizeze identificarea progresului realizat de elev,
luând ca punct de plecare rezultatele
evaluării iniţiale. Tratarea individualizată a şcolarilor
facilitează adaptarea acestora la cerinţele
şi obiectivele procesului instructiv-educativ şi presupune
corelarea între cerinţele programei şi
posibilităţile copiilor. Tratarea diferenţiată exprimă
necesitatea ca organizarea, desfăşurarea şi
evaluarea activităţilor instructiv-educative să stimuleze
dezvoltarea copilului. Sarcinile care se
dau copilului să fie în concordanţă cu însuşirile de
personalitate, care se află în permanent devenire şi
transformare, astfel asigurându-se o amplificare a efortului psihic
şi fizic al copilului.
Cadrul didactic trebuie să pună un accent pe abordarea pozitivă a
comportamentului copiilor, ameliorarea practicilor educaţionale,
cum ar fi: evitarea discriminărilor, a favorizării sau
etichetării copiilor, evitarea reacţiilor impulsive neadecvate, a
ameninţării şi intimidării copiilor, exprimarea încrederii în
posibilităţile fiecărui copil de a reuşi.
În activităţile didactice destinate elevilor cu CES se pot folosi
metodele expositive (povestirea, expunerea, explicaţia,
descrierea), dar trebuie respectate anumite cerinţe: să se
folosească un limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării
verbale, prezentarea să fie clară, precisă, concisă, ideile să
fie sistematizate, să se recurgă la procedee şi materiale
intuitive, să se antreneze elevii prin întrebări de control
pentru a verifica nivelul înţelegerii conţinuturilor de către
aceştia şi pentru a interveni cu noi explicaţii atunci când se
impune acest lucru.
Metodele de simulare (jocul didactic, dramatizarea) pot fi aplicate
cu succes atât în ceea
ce priveşte conţinutul unor discipline, cât şi în formarea şi
dezvoltarea comunicării la elevii cu deficienţe mintale şi
senzoriale. Implicarea lor cât mai directă în situaţii de
viaţă simulate, trezesc motivaţia şi implică participarea
activă, emoţională a elevilor, constituind şi un mijloc de
socializare şi interrelaţionare cu cei din jur.
Metoda demonstraţiei ajută elevii cu dizabilităţi să
înţeleagă elementele de bază ale unui
fenomen sau proces. Alături de metoda demonstraţiei, exerciţiul
constituie o metodă cu o largă aplicabilitate
În educaţia specială, mai ales în activităţile de consolidare
a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. În activitatea
educativă a copiilor cu cerinţe educative speciale se poate folosi
cu maximă eficienţă învăţarea prin cooperare.
Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare permit evaluarea
frecventă a performanţei fiecărui elev, care trebuie să ofere un
răspuns în nume personal sau în numele grupului, elevii se ajută
unii pe alţii, încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile,
explică celorlalţi, discută ceea ce ştiu, învaţă unii de la
alţii, realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la
bun sfârşit o sarcină a grupului.
Experienţa proprie mi-a demonstrat utilitatea deosebită pe care o
poate avea și jocul ȋn procesul educativ al elevilor cu CES,
făcând mai atractive conţinuturile ȋnvăţării, care nu mai
sunt văzute ca un efort prea mare de concentrare, având ȋn vedere
disponibilitatea scăzută ȋn sensul acesta. Jocul poate stimula
copilul pe mai multe planuri: senzoriomotor, intelectual, social,
creativ, al conştiinţei de sine şi chiar terapeutic.
Pentru integrarea și recuperarea elevilor cu cerinţe educative
speciale este necesară tratarea demersului educativ ȋntr-o
manieră interactivă astfel ȋncât aceștia să cunoască, să
ȋnţeleagă lumea ȋn care trăiesc și să aplice ceea ce au
ȋnvăţat ȋn diferite situaţii de viaţă. Atunci când jocul
este utilizat în procesul de învăţămant, el dobândeşte
funcţii psihopedagogice speciale, asigurând participarea activă a
elevului la lecţii, sporind interesul de cunoaştere faţă de
conţinutul lecţiei. Putem spune că jocul este ”Munca
copilului”. În timpul jocului, copilul vine în contact cu alţi
copii ori adulţi, astfel jocul are caracter social.
Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei
metode mai ales la copiii cu CES.
Această activitate dinamizează acţiunea didactică prin
intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului
activităţii de predare-învăţare dar şi de evaluare.
Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga
clasă aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor cu CES,
făcându-l mai activ.
Elementele de joc: gândirea, mişcarea, întrecerea, surpriza, etc.
- crează stări emoţionale care întreţin interesul şi dau
colorat viu lecţiei.
Prin joc, copiii cu CES pot ajunge la descoperire de adevăruri,
îşi pot antrena capacitatea
lor de a acţiona creativ, pentru că strategiile jocului, sunt în
fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea,
spontaneitatea, inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala.
Evaluarea prin joc condiţioneaza în aşa manieră dinamica clasei,
încât putem spune că nu există învăţare eficientă fără
evaluare. Ea nu poate şi nu trebuie redusă la simplul act al
notării.
Principala funcţie a evaluării este aceea de a determina măsura
în care diferite obiective
pedagogice au fost atinse. În acelaşi timp încearcă să explice
randamentul nesatisfăcător.
Scopul educaţiei prin joc este acela de forma anumite deprinderi,
strategii cognitive, atitudini şi comportamente, acestea se
formeaza doar dacă îl punem pe elev să lucreze efectiv, să
acţioneze, atât pe plan verbal cât şi motric. Jena, ruşinea,
umilirea repetată, tind să dezorganizeze personalitatea copilului,
duc la apariţia unei stări psihice negative de nesiguranţă,
ezitare, apoi pierderea respectului de sine şi încrederea în
profesor.
În cazuri extreme, elevul poate deveni chiar agresiv. Se întamplă
adesea ca elevul frustrat,
să fie izolat in grupul de elevi deoarece reactivitatea lui
exagerată din cauza frustrării repetate se manifestă, printr-un
comportament inadaptat, elevul fiind văzut de colegi ca un tip
dificil.
De aceea jocul poate fi folosit pentru a diagnostica conflicte
psihologice, fiind binecunoscută
capacitatea jocului de a deveni simbol al tendinţelor, dorinţelor
sau conflictelor copilului.
Totodată, un rol important ȋn recuperarea și integrarea acestor
elevi ȋl au și activităţile de terapie educaţională (terapia
ocupaţională, meloterapia, dezvoltarea autonomiei personale,
ludoterapia), scopul fiind acela de a forma deprinderi de viaţă
cotidiană (asigurarea ȋngrijirii propriului corp și a locuinţei,
folosirea serviciilor din comunitate) cultivare a capacităţilor
și aptitudinilor pentru muncă (elevii cu dizabilităţi pot fi
ȋnvăţaţi să realizeze diverse activităţi productive care ȋl
pot ajuta ulterior ȋn găsirea unui loc de muncă specific) și
educarea abilităţilor
pentru petrecerea timpului liber.
În proiectarea și desfășurarea lecţiilor, cadrele didactice pot
valorifica cele mai operante
modalităţi de lucru, mixând strategiile didactice tradiţionale
cu cele moderne, utilizând diverse tehnici terapeutice, obiectivul
fiind acela de a crea competenţe ce vor asigura autonomia
personală și integrarea socio-profesională.
Materialele didactice folosite în predarea-învăţarea-evaluarea
elevilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt:
-materiale informativ–demonstrative: atlase zoologice, planşe,
CD-uri, etc;
- materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor: microscop,
lamele, preparate fixe şi proaspete, acvariul din laborator, etc.;
- materiale de evaluare a rezultatelor învăţării: tipuri de
teste, lecţii în programul Ael, portofoliul, etc.
Este o provocare să lucrezi cu copiii cu CES, având ȋn vedere
caracteristicile și manifestările tulburărilor cu care se
confruntă, dar nu este imposibil deoarece și ei au potential
pentru dezvoltare, doar că este necesar să se descopere cele mai
potrivite moduri prin care să fie activat. Procesul
instructiv-educativ și compensator-recuperator ȋn educaţia
specială se subordonează principiilor didacticii generale, cu
menţiunea că este nevoie de flexibilitate și adaptare la
particularităţile aptitudinale ale elevilor.

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 48 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

150 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN