Abuzul in scoala - o problema cu rezolvare

Învăţământ gimnazial | Consiliere si orientare

Propus de: Victorsara | 03.09.2021 00:20 | Revista cadrelor didactice nr. 80/2021 | 151 vizualizări

Fenomenul bullying apare atunci când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de colegi. Uneori, aceste tachinări se transformă în îmbrânciri sau, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Care sunt miturile despre bullying?
Mitul #1 – „Elevii au nevoie de intervenția adulților în fiecare conflict pe care îl au.”
Realitate – Elevii au nevoie să învețe să rezolve conflictele pe care le au într-un mod corect. Însă, pentru a face acest lucru, au nevoie de îndrumarea părinților și a profesorilor privind modul în care pot rezolva în mod corect conflictele. Atenție! Sunt situații în care integritatea fizică și emoțională ale elevului sunt puse în pericol, iar acestea necesită intervenția imediată din partea adulților.
Mitul #2 – „Elevii trebuie să se răzbune pe cei care i-au agresat.”
Realitatea – Răzbunarea cauzează răni serioase. Persoanele care agresează, de cele mai multe ori, sunt mai mari și mai puternice în comparație cu victimele lor. De asemenea, răzbunarea transmite ideea că violența este un mod normal de a rezolva conflictele. De multe ori, copiii învață să agreseze pentru că văd comportamentul agresiv al adulților sau provin dintr-o familie unde violența este prezentă în relaționarea dintre membrii acesteia.
Mitul #3 - „Fenomenul bullying dezvoltă caracterul.”
Realitatea – Copiii care sunt agresați în mod repetat au o stimă de sine scăzută și nu au încredere în ceilalți. Pe de altă parte, fenomenul bullying nu dezvoltă caracterul agresorului, acesta învăţând că orice se poate obține prin agresiune și supunerea celorlalți.
Mitul #4 – „Bâtele și pietrele te pot răni, dar cuvintele nu te rănesc niciodată.”
Realitatea - Poreclele și insultele pot lăsa urme dureroase pentru tot restul vieții.
Mitul #5 – „Acesta nu este bullying, este doar tachinare.”
Realitatea – Batjocura, indiferent de forma pe care o îmbracă, rănește și trebuie oprită.
Mitul #6 - „Întotdeauna au fost agresori și întotdeauna vor fi.”
Realitatea – Prin colaborarea părinților, profesorilor și elevilor, avem puterea de a schimba lucrurile și de a crea un viitor mai bun pentru copiii noștri. Este important pentru copii să fie învățați să își rezolve problemele prin comunicare non-agresivă.
De cele mai multe ori, acest fenomen are loc în cadrul unui grup sau al unui context social. El implică diferite roluri jucate de diferiți „actori”: agresorul, victima și spectatorul.
Printre agresorii indicaţi de victime s-au numărat: alţi copii 57.14%, adulţi - 25% şi cadre didactice - 17.86% (date oferite de Asociația Telefonul Copilului prin intermediul serviciului 116 111) Acesta își selectează și învață victima să se conformeze cerințelor lui. Caută încurajarea activă, acceptarea pasivă sau tăcerea din partea spectatorilor.
Victimele fenomenului bullying, conform datelor înregistrate de Asociația Telefonul Copilului, prin intermediul serviciului Telefonul Copilului 116 111, au fost în principal adolescenţi (fete 12 - 17 ani - 28.58%, băieţi 12 - 17 ani - 57.14%), dar şi preadolescenţi (fete 8 - 11 ani - 6.67%, băieţi 8 - 11 ani - 7.61%). La nivel internațional, victimele fenomenului bullying sunt 43% băieţi şi 57% fete, iar în Europa 42% băieţi şi 58% fete.
Un rol important în prevenirea fenomenului bullying îl are spectatorul. În funcție de modul în care el reacționează, poate contribui la problemă sau la soluție. Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze victima. Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv privind și nefăcând nimic. Poate fără să conștientizeze, spectatorii încurajează agresorul să continue, prin simpla prezenţă şi acceptare tacită.

Cum putem face față acestui fenomen?
Pentru a preveni adâncirea acestui fenomen şi pentru a trece peste situaţii asemănătoare, profesorul trebuie să folosească anumite jocuri, activități sau discuții.
a. Jocuri
Un principiu pe care elevii trebuie să-l învețe este acesta: cei din jur sunt liberi să-mi adreseze orice fel de cuvinte doresc, eu sunt liber să nu reacționez în același fel. Un joc care îi va învăța pe elevi să nu se supere atunci când sunt porecliți, ba mai mult, să râdă de porecle fără a se simți ofensați este următorul: - timp de o săptămână elevii își pot adresa porecle unii altora, însă regula este: nimeni nu are voie să se supere. - profesorul are un rol important în această activitate.
El oferă modelul de reacție pe care elevii îl vor urma. Poate cere elevilor să îi spună care sunt poreclele lui. Deși mulți ar crede că elevii nu îi vor acorda respect profesorului, efectul va fi total diferit. Dacă profesorul se amuză la aceste porecle, elevii vor urma modelul lui pentru că această atitutine arată respect și încredere de sine.
Pentru ca acest joc să se desfășoare bine, sunt necesare și discuții libere cu elevii pe baza unor întrebări de genul: Cum te-ai simțit când ai auzit care este porecla ta? Faptul că nu ai răspuns în același fel te-a ajutat să te simți mai încrezător? Dacă nu îi poți opri pe ceilalți să-ți adreseze porecle, cum te simți alegând să te distrezi pe seama lor? De ce timp de o săptămână?
Cu siguranță, la începutul acestui joc elevii se vor supăra auzind poreclele care le sunt adresate. Este nevoie de timp ca ei să poată să-și dezvolte o nouă atitudine. Regula trebuie amintită zilnic: nimeni nu are voie să se supere. De ce acest joc va avea rezultate? Învățându-i să râdă pe seama poreclelor care le sunt adresate, elevii vor învăța un principiu sănătos, pe care îl vor putea aplica de-a lungul vieții ori de câte ori vor avea de-a face cu astfel de situații: cei din jur sunt liberi să-mi adreseze orice fel de cuvinte, eu sunt liber să nu reacționez în același fel. A-și dezvolta capacitatea de a râde de ei înșisi implică dezvoltarea încrederii în sine. Mai mult, poreclele își vor pierde puterea de a jigni, vor fi peste tot.
b. Activități
“Un copil rău este un copil descurajat”- Rudolf Dreikurs
Mare parte dintre comportamentele nedorite ale elevilor pot fi prevenite dacă se dezvoltă între ei o atmosferă prietenoasă, dacă se simt încurajați, apreciaţi și nu comparați, criticați, umiliți. Un exercițiu rapid de încurajare este următorul: Vorbiți-le elevilor despre calități (niciodată despre defecte, pentru că nu putem construi nimic pe slăbiciuni), dați-le exemple. Cerețile să scrie pe o foaie de hârtie numele tuturor colegilor. Apoi, în dreptul fiecărui nume câte o calitate sau mai multe. La final veți realiza câte o foaie cu numele fiecăruia și veți scrie toate calităţile menționate de colegi. Va fi o experiență memorabilă pentru ei atât la nivel individual cât și de grup. Exemple de caracteristici: atletic, responsabil, creativ, vesel, activ, hotărât, prietenos, săritor, protector, priceput cu mâinile, are inițiativă, bun organizator, darnic, afectuos, capacități artistice, perseverent, ambițios, curios, de ajutor, atent cu ceilalți, bun coechipier, deschis, respectă regulile grupului, caută soluții, nu-i plac conflictele, valorizează atmosfera de bună înțelegere, relaxat, cooperant, adaptabil, își susține punctul de vedere, de încredere, sincer etc.
c. Discuții –
Consiliul clasei
Avantaje: 1. Permite integrarea tuturor copiilor pentru că pot participa, își pot exprima opinia, pot fi ascultați. 2. Elevul se simte apreciat și responsabil pentru că fiecare poate să-și exprime opinia și are datoria de a-i asculta pe alții. 3. Copiii împart cu profesorul responsabilitatea de a găsi soluții.
Sugestii organizatorice: - formați un cerc (astfel elevii se pot vedea și au sentimentul de egalitate și apartenență. De asemenea, nu sunt distrași de bănci sau materiale didactice și se concentrează doar pe membrii cercului) - încurajare -- astfel fiecare simte că aveți încredere în el și în plus va dori să confirme calitatea care i se atribuie - agenda clasei - între consilii, problemele sunt notate de elevi și se lasă spațiu pentru soluțiile ce vor fi propuse. Toate ideile, sugestiile sunt acceptate. În același timp, în formularea soluțiilor unele vor fi respinse, iar elevii vor experimenta faptul că odată cu ele nu sunt respinși și ei ca persoane. Multe probleme se rezolvă doar pentru că au fost scrise în agendă și se știe că vor fi discutate. Și profesorul poate scrie în agendă subiectele pe care vrea să le discute.
Organizarea timpului: dacă unii elevi sunt dominanți, se pot folosi cronometre pentru ca toți să aibă timp să se exprime. Durata ar trebui să fie între 20 și 45 de minute, iar consiliile să fie organizate săptămânal sau în orice caz la un interval fix de timp. Nu e nevoie să se rezolve mereu probleme, ci să se păstreze ritualul comunicării. De altfel, e preferabil să se înceapă cu încurajări, punctarea unor lucruri pozitive.
BIBLIOGRAFIE
1. O. Chris, articolul Speech buddies Parent’s Corner – 8 Tips For protecting your kids against bullying, http://www.speechbuddy.com, 09.10.2013
2. Material bazat pe lucrarea lui Barbara Coloros, The bully, the bullies and the bystander,http://www.swlauriersb.qc.ca/english/edservices/pedresources/bullying/bully.pdf
3. Kalman, Izzy, articol „Why your anti-bullying program is not working”, http:// bullies2buddies.com
4. Analiza fenomenului bullying pe baza datelor inregistrate de Asociatia Telefonul Copilului la 116 111, Romania, 2013
5. Kalman, Izzy, Bullies to Buddies, Third Printing, The Wisdon Pages, NY, USA, 2010

Comentarii (0)

Nu există niciun comentariu

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 2 evenimente

«DECEMBRIE 2021»
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Toamnă, de ce vii la noi?

Propus de: cristina_ungureanu

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre condițiile tehnice pentru lucrul online(local sau la distanță) in școala dvs.?

329 voturi | 8 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN