Vreau un mediu școlar sigur!

Vreau un mediu școlar sigur!

Profesor învățământ primar Nicolae Mădălina
școala Gimnazială, com.Măgurele

Siguranța la școală înseamnă nu doar că elevii sunt protejați, ci faptul că ei au un sentiment al siguranței, pot iniția un dialog cu profesorii și se află într-un mediu care le consolidează respectul față de sine. Oamenii care sunt fericiți și se simt în siguranță asimilează informațiile eficient și le folosesc cu mare succes ( Goleman, Emotional Intelligence 1995), de aceea orice cadru didactic își dorește să-și desfășoare activitatea educativă într-un astfel de mediu.
Conform statisticilor s-a scos în evidență că în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia/lovirea de alți colegi, alți 3 din 10 sunt excluși de colegi din grupul de copii, 1 din 4 a fost umilit în fața colegilor.
Bullying-ul este atitudinea ostilă, violența emoțională și/sau fizică intenținate, repetitive, care implică un dezechilibru de putere.
O persoană hățuită, singură, nu poate opri un bully, dar ajutată , acest lucru poate deveni posibil.
Primul pas în a-i ajuta este să-i ascultăm și să le răpundem folosind un limbaj simplu, astfel încât să înțeleagă, să formulăm întrebări care permit mai mult decât un răspuns de tipul DA/NU, asfel încât elevii să-și poată formula opiniile.
,,Multe școli ar putea fi transformate radical dacă ar fi adunate sugestii de la elevi, care să servească drept temei pentru o îmbunătățire sistematică. Tinerii sunt vigilenți și adesea sunt capabili să ofere sugestii logice și constructive, chiar dacă uneori sunt subestimați ca fiind incapabili să cugete asupra acestor chestiuni.,,(Children at the Margins Billington and Pomerantz)
Un alt demers important este îmbunătățirea programului de educare socială și emoțională. Este important ca atunci când sesizăm rezultate slabe ale unor elevi (posibile victime), sau a comportamentelor de tip bullying să începem cu abordarea cauzelor acestora. Îmbunătățirea necesită o schimbare a relațiilor interpersonale de-a lungul școlii, astfel încât elevii și membrii personalului să își îmbunătățească abilitățile sociale și emoționale și să colaboreze pentru a crea un climat primitor în care fiecare elev să fie motivat să învețe.
Se recomandă să se abordeze și terapia centrată pe soluții pentru că înțelegerea cauzei unei probleme ar putea fi un demers lipsit de utilitate în rezolvarea acesteia. Însă atunci când ne concentrăm pe viitor, pe identificarea situațiilor când am reușit, pe aspectele care pot fi schimbate, pe un comportament care nu creează probleme, pe abilități și calități personale putem obține rezultate spectaculoase, după cum remarca Steve de Shazer.
O altă componentă importantă este implicarea părinților. Acest lucru îi va determina pe părinți să ceară sfaturi pentru îmbunătățirea relațiilor cu propriul copil, pentru îmbunătățirea rezultatelor procesului de formare a acestuia ca om. Trebuie să demonstrăm familiilor cât este de important un stil parental pozitiv și felul în care un comportament este modelat de obiceiuri bune și de un model pozitiv. Pentru a veni în completarea demersului inițiat de școală, familiile trebuie să informeze școala dacă există comportamente agresive în școală în care copiii lor sunt victime, agresori sau doar martori. Este foarte important pentru elevi să știe că nu este nici o rușine să fii victimă, de aceea să meargă să ceară ajutor de la colegi, părinți, profesori care prin demersurile lor pot opri agresiunea. Ne dorim ca elevii noștri să devină mai toleranți, mai respectuoși, să posede abilități sociale ca empatia, gândirea morală, o stimă de sine bine consolidată și curaj, astfel încât prevenția și intervenția în cazurile de bullying să fie facilă. Aceste calități trebuie ,, cultivate,, atât la școală,dar și acasă.
Mediul educațional ar trebui să promoveze: sentimental aparteneței, sentimentul de a fi valorizați și protejați, sentimental de siguranță emoțională. Într-un astfel de mediu, participanții sunt gata să comunice liber, nu se tem să discute în contardictoriu și să ajungă la un consens, sunt dispuși să ceară ajutor, sunt dispuși să își împărtășească experiența personală, își asumă responsabilitatea (și meritul) pentru ceea ce învață.