ROLUL METODELOR DE EDUCATIE MORALA IN INVATAMANTUL PRIMAR

ROLUL METODELOR DE EDUCAȚIE MORALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Întrucât literatura de specialitate subliniază
rolul metodelor de educație morală în conturarea profilului moral
al școlarului mic, am urmărit deseori, măsura formării la elevii
mei, cu ajutorul unor astfel de metode, a competenţelor de
cunoaștere și înțelegere a sensului unor valori morale și
frecvența respectării în situațiile lor de viață, a
principiilor morale fundamentale.
În acest sens, intervențiile mele bazate pe metodele
de educație morală au constat în activități didactice școlare
și extrașcolare care să îmbunătățească dimensiunea
cognitivă a moralei elevilor și să le perfecționeze deprinderile
și obișnuințele morale, în cadrul diverselor discipline de
învățământ: limba și literatura română, științe ale
naturii, educație civică, educație fizică.
Câteva dintre metodele pe care le-am aplicat în
cadrul activităţilor de la clasă, modul în care le-am adaptat
şi beneficiile aplicării lor sunt prezentate in cele ce urmeaza:
1. EXPLICAȚIA ETICĂ
a) Obiectul: Științe ale naturii
Tema: Poluarea mediului
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre efectele devastatoare ale
poluării mediului;
formarea și consolidarea unor atitudini conforme cu
normele moral-etice.
Obiective operaționale:
- să exemplifice cauze ale distrugerii mediului;
- să identifice efecte negative ale intervenției omului asupra
mediului;
- să stabilească reguli de conduită față de mediul
înconjurător;
- să numească trăsături morale pe care le au oamenii educați
în spirit ecologic.
Sarcini de lucru:
- citirea scrisoarii Pământului, care se simte amenințat și cere
ajutor;
Explic faptul că pentru a putea să răspundem
apelului de ajutor al Pământului, trebuie să analizăm cu
atenţie cauzele distrugerii acestuia şi să găsim soluţii pentru
a o stopa.
- folosind ca suport imagini în care sunt ilustrate diferite
situații și acțiuni de poluare a mediului, elevii explică
cauzele acestei distugeri, efectele negative ale intervenției
omului şi modalitățile de combatere a lor;
Poluarea aerului se face prin eliminarea unor gaze
toxice de la coşurile fabricilor sau de la ţevile de eşapament
ale maşinilor. Poluarea apelor şi a solului se face prin aruncarea
în apă sau în sol a unor substanţe toxice şi deşeuri,
folosirea în exces a îngrăşămintelor chimice.
- elevii formulează reguli de conduită faţă de mediul
înconjurător, explicând rolul important al respectării acestora
pentru sănătatea naturii;
Pentru a proteja mediul, oamenii trebuie să:
• colecteze şi să depoziteze deşeurile în locuri special
amenajate și nu la întâmplare;
• folosească îngrăşăminte naturale în locul celor chimice;
• evite tăierea copacilor și să împădurească unele zone;
- elevii descriu oamenii educați în spirit ecologic ca fiind:
buni, prietenoși, corecți, respectuoși, curajoși, puternici,
prin compararea lor cu cei răi și neprietenoși cu mediul.
2. CONVORBIREA ȘI DEZBATEREA ETICĂ
Obiectul: Comunicare in limba română
Tema: Textul narativ. Formularea de răspunsuri la întrebări.
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre acțiunile unor personaje
de poveste;
familiarizarea elevilor cu consecințele
pozitive/negative ale unor fapte morale.
Obiective operaționale:
- să identifice acțiuni ale personajelor din textele propuse;
- să găsească termeni cu înțeles asemănător pentru cuvinte
date;
- să formuleze răspunsuri la întrebări de vizează faptele
morale ale unor personaje;
- să exprime propria părere în legătură cu personajele și
întâmplările unui text citit.
Sarcini de lucru :
- elevii sunt organizați pe grupe – cei din prima grupă vor citi
un fragment din povestea ,,Sarea în bucate’’ de Petre
Ispirescu (fragmentul în care fata cea mică îi spune tatălui
adevărul), după care vor răspunde la următoarele întrebări :
• Ce a făcut fata cea mică a împăratului?
• A procedat corect spunându-i tatălui că îl iubește ca sarea
în bucate?
• Cum era ea?
• Sfârşitul poveştii vă dă o povaţă pentru viaţă ? Care
este aceasta ?
- elevii de la a doua grupă vor citi un fragment din povestea
,,Pinocchio’’ de Carlo Collodi și vor răspunde la
întrebările:
• Ce i s-a întâmplat lui Pinocchio pentru că a minţit ?
• Ce i-a spus Zâna despre minciună ?
• Sfârşitul poveştii vă dă o povaţă pentru viaţă ? Care
este aceasta ?
- pentru a treia grupă am selectat un fragment din povestea ,,Capra
cu trei iezi’’ de Ion Creangă (fragmentul în care lupul
încearcă să-i păcălească pe iezişori ca să îi deschidă
uşa).
Întrebări:
• Ce își propusese lupul? Cum era el?
• Este bine să ai încredere în cei cu vorba mieroasă şi
prefăcută ca a lupului?
• De ce nu este bine să procedăm aşa? Ce păţeşte lupul cel
mincinos?
- a patra grupă va citi un fragment din povestea ,,Ursul păcălit
de vulpe’’ de Ion Creangă.
Întrebări :
• Ce a păţit ursul pentru că a avut încredere în vulpe?
• Cum apare vulpea în majoritatea poveştilor?
• Dacă descoperi că o persoană te-a minţit o dată poţi să
mai ai încredere în ea?
- elevii găsesc cuvinte cu sens asemănător pentru:
• sincer – cinstit – neprefăcut – onest – loial
• mincinos – prefăcut – fals – făţarnic – ipocrit
- organizați în perechi, elevii numesc personaje sincere și
mincinoase din poveștile cunoscute
Pe parcursul activității sunt explicate fapte și
întâmplări din fragmentele propuse, se analizează răspunsurile
formulate de către elevi, se discută, se fac comparaţii, se emit
păreri despre atitudinile corecte și incorecte ale oamenilor.
3. EXEMPLUL
Obiectul: Educație civică
Tema: Curajul, frica și lașitatea
Scopul: dobândirea de cunoștințe despre importanța respectării
unor valori morale;
formarea și consolidarea unor atitudini conforme cu
normele moral-etice.
Obiective operaționale:
- să prezinte prin gesturi, mimică și limbaj oral, acțiuni ce
dovedesc curaj, frică sau lașitate;
- să recunoască în acțiunile prezentate, atitudinile de curaj,
de frică sau de lașitatea;
- să dea exemple de meserii care necesită acte de curaj și de
personaje curajoase din povești;
- să povestească fapte și întâmplări cu personaje
curajoase/fricoase/lașe.
Sarcini de lucru :
- elevii vor prezenta, folosind gesturile potrivite, mimica și
limbajul oral, și vor recunoaște acțiuni și situații practice
din viața de zi cu zi, în care se dovedesc curaj, frică sau
lașitate;
- elevii vor completa (cu termeni ce denumesc meserii în care
oamenii dovedesc curaj și cu nume de personaje curajoase din
povești) un ciorchine prezentat pe o planșă, sunt centralizate
și sunt dezbătute opiniile, sunt identificate trăsături fizice
și morale asociate curajului;
- elevii vor povesti întâmplări reale sau imaginare în care s-a
dat dovadă de curaj/frică/lașitate, în scopul evidențierii
urmărilor acestor atitudini.
Demersul didactic prezentat mai sus constituie o
parte a unei ample cercetări pedagogice, finalizate cu rezultate ce
mă îndreptățesc să susțin că folosirea metodelor de educație
morală contribuie la formarea și desăvârșirea profilului moral
al școlarului mic, concretizat în cunoștințele, reprezentările,
noțiunile, sentimentele, judecățile și convingerile morale ale
acestuia, pe de o parte, și priceperile, deprinderile,
obișnuințele morale, trăsturile sale de caracter, pe de altă
parte.

BIBLIOGRAFIE

Boboc, G.. (1995). Profilul moral-dimensiune axiologică a
personalității. București: E.D.P.
Cerghit, I.. (1997). Metode de învăţământ. Bucureşti: E.D.P.
Cristea, G.. (2008). Pedagogie generală. Bucureşti: E.D.P.
Cucoş, C.(coord.). (2008). Psihopedagogia pentru definitivat şi
grade didactice. Iaşi: Editura Polirom.
Miroiu, A.. (1998). Învățământul românesc azi. Iași: Editura
Polirom.
Nicola, I.. (1996). Tratat de pedagogie școlară. Bucureşti:
E.D.P.
Piaget, J.. (1980). Judecata morală la copil. București: E.D.P.
xxx. (2011). Legea Educației Naționale. București.