Exemple de bune practici in stimularea creativitatii prescolarilor

Elena Alexandra Nistorescu
Gradinita cu program prelungit Nr.241 Pestisorul de Aur, Bucuresti, Bucuresti

Preșcolaritatea, începând de la vârsta de 2,6-3 ani până la 5-6 ani, este o perioada ce înregistrează ritmuri pregnante în dezvoltarea individualității umane și cele mai semnificative achiziții evidente pentru etapele ulterioare dezvoltării personalității. Acestei perioade îi este caracteristică creativitatea expresivă, descoperită atât în lucrările artistico-plastice și practice realizate de preșcolari cât și în modul de abordare al anumitor aspecte problematice pentru ei, în mod special la nivelul II al preșcolarității (5-6 ani). Copiii creează din nevoia și dorința de a se exprima, de a-și exprima grijile, dorințele, bucuriile, spaimele, fricile – de aceea se și numește expresivă.
Stimularea potențialului creativ în învățământul preșcolar nu este o abordare nouă, însă este cumva privită mai mult teoretic decât practic. Disfuncționalitățile sistemului educațional, precum numărul mare de copii în grupe, numărul mare de copii cu CES încadrați la o grupă, obligativitatea abordării unor teme în mod riguros sau cele care țin de competența, inventivitatea și motivația cadrelor didactice, limitează în anumite cazuri creativitatea copiilor. În unele cazuri, când li se dă oportunitatea de a fi creativi fără a ține cont de limite impuse, din înrădăcinarea influențelor sistemului educațional copiii își apreciază lucrările ca fiind greșite.
Studiu de caz nr. 1 se înscrie în această categorie. Unui eșantion de 29 de copii de grupă mare (nivel II, 5-6 ani) i se dă tema ” Desenați ceva ce considerați a fi deosebit folosind doar pătrate și cercuri.” Având la dispoziție 15-20 de minute, copiii au desenat structuri deosebite, fie apelând la imaginație, fie la reprezentări vizuale recunoscute din desenele animate urmărite. Din cei 29 de copii, 3 desene s-au evidențiat printr-un nivel ridicat de creativitate expresivă desenând structuri din imaginație (o mașină a viitorului, un oraș cu clădiri și oameni, un prieten imaginar denumit Cerpat). 4 copiii însă au simțit nevoia de a mai cere o foaie pentru a reîncepe lucrarea, pe motiv că au greșit și este dificil să realizezi ceva doar din cerc și pătrat.
Studiul de caz nr.2 a avut ca temă desfășurarea jocului ”Ce văd?(pata de cerneală)” în care copiilor le sunt prezentate mai multe pete de cerneală, iar ei trebuie să spună cu ce obiecte, animale, simboluri li se pare că seamănă. Din cei 29 de preșcolari, 5 au dat dovadă de un nivel ridicat de creativitate, făcând conexiuni deosebite între realitate și imaginație (exemplu: ”semănă cu un arici călare pe un melc care are cochilie cu motor”). Per ansamblu s-a constatat o tendință de copiere a răspunsurilor anterioare.
De aici și necesitatea de desfășurare a activităților menite să îi stimuleze din punct de vedere creativ și să îi învețe să gândească liber.
Pentru a creea, copilul are nevoie să se simtă în siguranță și să se simtă liber să se exprime, fără o critică ulterioară a operei sale, ci o apreciere care să-i hrănească motivația. Activitătile desfășurate într-un mod nonformal s-au dovedit a fi adevărate izvoare pentru stimularea potențialului creativ. În cadrul acestora intră programul ”Școala Altfel – să știi mai multe, să fii mai bun!”. Însă aceste activități sunt planificate pe parcursul unei săptămâni dintr-un an școlar, perioadă insuficientă pentru hrănirea și stimularea potențialului creativ al preșcolarilor. Chiar și în desfășurarea acestor activități, care ar trebui abordate într-un mod altfel, unele cadre didactice abordează tot într-o manieră formală activitățile.
Exemple de bune practici
Pentru stimularea creativității preșcolarilor se recomandă în primul rând crearea unui mediu educațional sigur, deschis, care să încurajeze libera exprimare atât verbală cât și artistico-plastică.
Jocul reprezintă forma fundamentală de organizare a activității instructiv-educative în grădiniță și activitatea preferată de învățare a copiilor. Astfel, prin intermediul jocurilor specifice potențialul creativ al acestora poate fi intens stimulat. În desfășurarea activităților la grupă, urmărind acest scop, am apelat la jocuri precum:
• ”Ne jucăm cu betișoarele” – sarcina jocului implică după sortarea, numărarea și compararea mărimilor bețisoarelor, crearea unui tablou prin lipirea bețișoarelor într-o formă dorită sau imaginată.
• ”Dacă aș fi o frunză…” – joc de dezvoltare a creativității limbajului, în care copiii au fost puși în situația de a-și imagina cum ar fi dacă ar fi frunze.
• ”Ne jucăm cu hârtia” – copiii au primit mai multe foi de hârtie colorate divers pe care au trebuit să le rupă în bucăți iar apoi să le lipească pentru a realiza lucrări originale.
• ” Întrebuințări neobișnuite” – copiii au fost puși să găsească cât mai multe întrebuințări neobișnuite pentru un bec, o umbrelă, un pantof, o panglică verde, un con de brad, o cordeluță, o riglă, o scoică, ș.a.
Pe lângă jocuri, dintre care am menționat o mică parte, am apelat ocazional la teste de creativitate, adecvate nivelului de vârstă:
• ”Completează desenul!” – test de creativitate în care copiii au avut de realizat un desen pornind de la anumite forme.
• ” Chipul cu cifre” – test de creativitate în care copiii au avut de realizat o față folosind doar cifre.
• ”Testul asemănărilor” – test prin care după ce pun o pată de culoare pe mijlocul unei foi pe care o îndoaie, copiii trebuie să găsească șase obiecte care seamănă cu pata.
Pe lângă jocuri și teste de creativitate, în stimularea potențialului creativ un rol deosebit îl au și experimentele. Acestea implică mai multă pregătire din partea cadrului didactic și mai multe material, dar impactul este pe măsură. Experimente precum ”Curcubeul”, ”Laptele magic”, ”Stafidele dansatoare”, ”Piperul fugar”, ”Baloanele plutitoare” ș.a. stimulează curiozitatea copiilor în a descoperi mai multe și în a avea idei originale pentru a-și satisface curiozitatea. De asemenea putem apela la tehnici de educație nonformală, adecvate nivelului de vârstă, cum ar fi Brainstorming-ul, Explozia stelară, Pălăriile gânditoare, ș.a.
Eficienţa muncii educative în învățământul preșcolar se bazează pe faptul că vârsta preşcolară este o vârstă favorabilă acumulării unor conținuturi importante pentru formarea personalității copilului, deoarece în această perioadă se dezvoltă trăsăturile de voinţă şi caracter, dezvoltându-se astfel toate laturile unei personalități armonioase. La această vârstă copilul este receptiv, sensibil, are o putere mare de imitaţie, dar în același timp, fiind încurajat și stimulat corespunzător poate deborda de originalitate atât în comportament, cât și în lucrările pe care le realizează.

BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE
 ***Nonformal Education Manual, Peace Corps, 2004.
 ***Scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar pentru anul școlar 2013-2014.
 ***Revista Învâțământul Preșcolar și Primar, nr. 1-2, Editura Arlequin, 2014.
WEB:
 www.ted.com
 http://www.sinuc.utilajutcb.ro/IV.1.pdf