Dezvoltarea locală durabilă a aşezărilor umane din zona subcarpatică

Dezvoltarea locală durabilă a aşezărilor umane
din zona subcarpatică
Tatiana COSTACHE- Şcoala Gimnazială Vasile Cârlova,Târgovişte
1. Introducere
Spaţiul rural se impune a fi cunoscut, cercetat şi
dezvoltat ,deoarece acesta este un spaţiu vital pentru ţara
noastră, "atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin
suprafaţa deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate
în activităţi productive, de servicii social-culturale, de
habitat şi de turism" (*** 2011,p.10). Spaţiul rural al Europei
reprezintă 85% din suprafaţa sa totală, conform Raportului asupra
Cartei europene a spaţiului rural, realizat de Comisia de
agricultură şi dezvoltare rurală a Consiliului Europei, şi
afectează , conform raportului mai mult de jumătate din populaţia
europeană.Teritoriul rural din ţara noastră are o pondere de
93,7%, conform datelor statistice,rerezentând astfel majoritatea
suprafeţei României. "Importanţa spaţiului rural pentru România
poate fi uşor demonstrată prin stabilitatea numerică a
populaţiei rurale în decurs de 80 de ani. Astfel, în secolul al
XX-lea, în România, în timp ce populaţia totală a ţării
creşte cu zece milioane locuitori, populaţia rurală se menţine,
cu mici fluctuaţii, în jurul mărimii de 10-12 milioane locuitori
(*** 2011,p.10) .Conceptul de dezvoltarea rurală este "un concept
integrat, care presupune o abordare metodologică
multidisciplinară, intersectorială şi teritorială (regională)"
(*** 2011,p.10). Analizând caracteristicile spaţiului analizat
(vezi fig.1 ) şi ţinând cont de direcţiile de dezvoltare ale
Uniunii Europene, localităţile analizate în studiul de caz
Aninoasa, Doiceşti ,Şotânga, Vulcana-Pandele şi Vulcana-Băi se
confruntă cu sărăcie, restructurare industrială şi calamităţi
naturale precum inundaţii şi alunecări de teren etc. Comuna
Şotânga fiind inclusă în categoria zonelor afectate de
restructare minieră , de inundaţii şi de alunecări de teren şi
cu un grad de risc ridicat, alaturi de aceasta fiind incluse şi
localităţile : Aninoasa, Doiceşti, Şotânga şi
Vulcana-Băi.(conform Legii nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V,
cuprinzând lista unităţilor administrativ- teritoriale afectate
de calamităţi ).
Comunele Aninoasa, Doiceşti, Şotânga ,Vulcana-Băi şi
Vulcana-Pandele sunt incluse în Anexa nr. 6 - Comune si Gradul de
sărăcie aferent la Ghidul solicitantului pentru Masura 322, cea
mai afectată fiind Vulcana-Băi cu o rată a sărăciei de 37%
(profunzimea sărăciei este de 11,2%, iar severitatea sărăciei
este de 5%), urmate de Şotânga cu rata sărăciei de 29,8%
(profunzimea sărăciei este de 9(vezi%, iar severitatea sărăciei este
de 4%), Doiceşti cu rata sărăciei de 29,7% (profunzimea
sărăciei este de 8,7%, iar severitatea sărăciei este de 3,8%)
şi Aninoasa cu o rată a sărăciei de 24,3% (profunzimea
sărăciei este de 7%, iar severitatea sărăciei este de 3%),
Vulcana-Pandele cu o rată a sărăciei de 24,3% (profunzimea
sărăciei este de 7,1%, iar severitatea sărăciei este de 3,1%)
(vezi fig.2, vezi fig.3 şi vezi fig.4 ).Potrivit acestei analize
direcţiile de dezvoltare ale localităţilor sunt conservarea şi
protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea economică a
teritoriului,creşterea calităţii vieţii locuitorilor din Valea
Ialomiţei .

2.Capitalul uman al spaţiului
analizat
Prin conceptul de "capital uman" se înţelege investiţia
făcută în educaţia şi pregătirea individuală . Capitalul uman
este definit ca fiind “resursele productive concentrate în
resurse de muncă, competenţe şi cunoaştere” (OCDE 1998) .
2.1. Numărul populaţiei
Populaţia teritorului analizat numără conform datelor
statistice 25.752 de locuitori .
3.Capitalul economic al spaţiului analizat
-Agricultura
Majoritatea poulaţiei din mediul rural are legătură
(în diferite proporţii) cu sectorul agricol motiv pentru care
scoatem în evidenţă structura acestui domeniu, la nivelul anului
2002, după cum a reieşit la Recensământul General Agricol 2002,
precum şi situaţia la 1 decembrie 2010, conform datelor oferite de
către Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, din
prelucrarea datelor provizorii de la Recensământul General Agricol
2010. Prin urmare, la Recensământul General Agricol 2002,
situaţia suprafeţelor agricole şi a gospodăriilor populaţiei,
conform indicatorilor urmăriţi şi utilizaţi de către Direcţia
Judeţeană de Statistică, la nivelul comunelor studiate.
4.Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
La nivelul teritoriului analizat în perioada anilor 2006 -2010 se observă din tabelul 3 care este structura întreprinderilor active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii (vezi fig .8 și vezi fig.9 ). La nivelul întregului judeţ Dâmboviţa, sectorul industrial este bine dezvoltat, acesta fiind identificat în cadrul Planului de dezvoltare Regională Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele 3 judeţe din Regiune unde sunt concentrate zonele industriale. Profilul economic dominant al zonei este industrial-agrar, în timp ce sectorul industrial este slab reprezentat. Conform datelor Direcţiei Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, în anul 2010, la nivelul teritoriului unităţile locale active ale economiei naţionale îşi desfăşoară activitatea în domenii precum comerţ, construcţii şi industrie.

5.Comerţ şi sector de servicii
Agenţii economici din teritoriu, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dâmboviţa, la nivelul anului 2010, îşi desfăşoară activitatea în domneiul comerţului şi serviciilor, predominând desfacerea de produse alimentare şi nealimentare, urmat de sectorul construcţii şi industrie.
În privinţa servicilor,în teritoriu îşi desfăşoară activitatea agenţi economici având ca "obiect de activitate inginerie şi consultanţă tehnică, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, dezvoltarea imobiliară, servicii de curăţenie interioară a clădirilor, recuperarea materialelor reciclabile sortate, transporturile rutiere de mărfuri, activităţi hoteliere şi conexe"(***,2011) . O activitate des întâlnită în mod deosebit în comuna Vulcana-Pandele este" prelucrarea răchitei, respectiv împletirea coşurilor de răchită"(***,2011) .
Potrivit informaţiilor prezentate mai sus, la nivel de teritoriului predomină comerţul cu amănuntul, acesta fiind practicat de un număr important de agenţi economici.
Comuna Şotânga fiind inclusă în categoria zonelor afectate de restructare minieră , de inundaţii şi de alunecări de teren şi cu un grad de risc ridicat, alaturi de aceasta fiind incluse şi localităţile : Aninoasa, Doiceşti, Şotânga şi Vulcana-Băi.(conform Legii nr. 575/14.11.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V, cuprinzând lista unităţilor administrativ-teritoriale afectate de calamităţi ).
Dintre localităţile situate în arealul studiul de caz comunele Aninoasa şi Doiceşti sunt incluse în Lista UAT în Zona defavorizată de condiţii naturale specifice iar comunele Doiceşti, Şotânga, Vulcana-Pandele şi Vulcana-Băi Sunt incluse în Lista UAT eligibile în cadrul Pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetului 2 „Practici agricole tradiţionale”.(Unităţi administrativ teritoriale incluse în Zona Defavorizată de condiţii naturale Specifice şi Lista UAT eligibile în cadrul Pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi Pachetului 2 „Practici agricole tradiţionale”)
Potrivit acestei analize direcţiile de dezvoltare ale localităţilor sunt conservarea şi protecţia mediului inconjurător, dezvoltarea economică a teritoriului,creşterea calităţii vieţii locuitorilor din Valea Ialomiţei .
Construcţia şi modernizarea unei infrastructuri durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale, cât şi pentru o dezvoltare echilibrată pe plan regional, reprezintând punctul cheie în transformarea zonelor rurale în zone atractive, în care cetăţenii să-şi desfăşoare activitatea economică şi să trăiască.
Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din zonele rurale şi creşterea gradului de ocupare prin dezvoltarea întreprinderilor şi crearea locurilor de muncă constituie elementul esenţial pentru menţinerea şi bunăstarea populaţiei rurale
Renovarea şi dezvoltarea satelor şi mai ales, îmbunătăţirea infrastructurii, ameliorarea calităţii aerului şi apei nu sunt doar o cerinţă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale, ci şi un element foarte important pentru dezvoltarea activităţilor economice şi pentru protecţia mediului.

Agricultura de subzistenţă se practică, în teritoriul analizat
în scopul asigurării necesarului de produse pentru consum propriu.
Predominant, agricultura este practicată de către populaţia
îmbătrânită.
Spaţiul analizat este deluros , culturile dominante sunt
cele de pomi fructiferi, respectiv meri, peri, pruni, caişi,
cireşi, vişini şi mai puţin de viţă de vie. Culmile dealurilor
au de asemenea suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe, care
asigură necesarul de furaje pentru hrană. Suprafeţele arabile se
cultivă în principal cu grâu, porumb şi legume, culturile
agricole nefiind însă adaptate schimbărilor climatice actuale.
Existenţa terenurilor fărâmiţate şi lipsa exploataţiilor
agricole sau a asociaţiilor reprezintă o caracteristică
principală , în teritoriu nefiind înregistrate, până în
prezent, mărci locale deşi există potenţial.( *** 2011) .
Planulul de Dezvoltare Regională a regiunii Sud-Muntenia prezintă
imaginea de ansamblu a producţiei principalelor culturi agricole
vegetale înregistrată la nivelul regiunii Sud-Muntenia şi
judeţelor componente. În cadrul acestei clasificări, "judeţul
Dâmboviţa ocupă locul I la producţia culturilor de cartofi şi
legume, locul II la producţia de ovăz, locul III la producţia de
fasole şi locul IV la producţia de porumb".( *** 2011) .
În ceea ce priveşte producţia de struguri şi fructe, "în
cadrul aceluiaşi document, judeţul Dâmboviţa ocupă locul II la
producţia de fructe, printre cele mai importante bazine
numărându-se şi localităţile Vulcana-Băi şi
Vulcana-Pandele".( *** 2011)

Bibliografie

Cândea, Melinda, Bran, Florina ,2001, Spaţiul geografic românesc.
Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura Economică,
Bucureşti.
Cucu, V., 1976 ,Geografie şi urbanizare,Editura Junimea ,Iaşi.
Cucu, V., 1981, Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, EDP,
Bucureşti.
Cucu, V.,2000, Geografia aşezărilor rurale, Editura Domino,
Târgovişte.