Şcoala cu
bune practici

39 şcoli
Şcoli înscrise Înscrieţi o şcoală Precizări

Dascălul- profesiune sau misiune?

Învăţământ gimnazial | Limba şi literatura română

Propus de: lungoci_andreea_amalia | 17.03.2017 21:21 | Revista cadrelor didactice nr. 38/2017 | 2901 vizualizări

Rolul şi statutul dascălului sunt, mai nou, contestate de toată
lumea. Dar câţi ştiu într-adevăr ce rol are un dascăl, ce face
el la şcoală, pentru şcoală, după orele de şcoală.

Oricine a auzit de meseria de dascăl, de profesor. Toată lumea
ştie care este rolul profesorului în societatea contemporană,
nu-i aşa? Ba chiar cei care nu au nicio tangenţă cu această
profesiune, dar au copii la şcoală sau ascultă prea multe ştiri,
s-ar părea că sunt cei mai informaţi. Ce face un profesor în
viziunea acestora? Merge la şcoală pentru 4-5 ore, dictează din
carte şi dă teste, ba mai are şi pretenţii de măriri de salariu
sau are diverse plângeri. Oare chiar aşa să fie? Noi, dascălii,
cei care suntem în câmpul muncii, ştim că nu e deloc aşa, că
această afirmaţie e foarte departe de adevăr, deşi, ce-i drept,
sunt şi profesori de acest gen. Dar câţi dintre “critici” se
gândesc şi la efortul intelectual pe care îl depune un profesor
la clasă, la câte caiete sau teste are de corectat, la câte
pregătiri trebuie să facă pentru examene naţionale, concursuri,
performanţe? Cred că doar noi, cei ce ne aflăm zilnic în faţa
ochilor plini de curiozitate sau interes ai elevilor noştri, suntem
conştienţi că avem o profesie (aceea de a transmite cunoştinţe
noi în aşa fel încât să fie asimilate în mod temeinic şi
prelucrate ulterior), dar şi o misiune (formăm OAMENI). Cineva
spunea că cea mai grea meserie este cea în care trebuie să
lucrezi cu oameni. Eu aş adăuga: cea în care lucrezi cu suflete
de oameni, cea în care formezi caractere, personalităţi. Dar şi
să-i iubeşti pe elevi. Nu cred că lecţia poate fi predată sau
asimilată temeinic şi cu drag de către copiii noştri dacă ea nu
conţine şi un strop de iubire faţă de ei. Zilnic. În fiecare
oră. La fiecare lecţie.
“Am cunoscut, afirma Tudor Vianu, profesori corecţi care, în
timpul unei cariere întregi, n-au putut aduce nimic nou în
disciplina predată de ei. Singura preocupare a acestora era să
asimileze temeinic cunoştinţele unui domeniu, la un nivel oarecare
al specializării, să le clarifice şi să le sistematizeze mai
întâi pentru ei înşişi, în scopul de a le înfăţişa
elevilor sau studenţilor. Mărturisesc că un astfel de tip
profesional îmi inspiră stimă, deşi limitarea lui este
evidentă.” “Am întâlnit apoi, relatează T. Vianu, profesori
consacraţi cercetării, care au sporit adevărurile ştiinţei, dar
care la catedră erau distraşi, puţin punctuali şi
neconştiincioşi. Pe aceştia din urmă îi pot admira, mai cu
seamă când rezultatele lor ştiinţifice sunt cu totul
remarcabile, dar stima pe care le-o port da ca profesori este mai
mică”. Vianu consideră că “existenţa cercetătorului în
profesor este o condiţie a unei bune întocmiri profesionale a
acestuia din urmă, că profesorul întregeşte în chip firesc pe
cercetător.” (T. Vianu, Studii de literatură română)
Pentru a fi stimat de colegi, preţuit de elevi şi de părinţii
acestora, un bun dascăl trebuie să fie aibă o bună pregătire de
specialitate şi psihopedagogică. El va şti nu numai volumul de
cunoştinţe recomandat de programă şi manual, ci cui sunt
destinate acestea, apoi cum vor fi însuşite şi valorificate
aceste cunoştinţe. Pentru a stăpâni şi a-şi însuşi
“măiestria pedagogică”, arta de a preda, profesorul va poseda
un bogat repertoriu de metode şi procedee care asigură însuşirea
şi fixarea noilor cunoştinţe, de la cele clasice, la cele situate
sub zodia modernizării. Pentru a nu rămâne un simplu
“meşteşugar” al disciplinei predate, profesorul trebuie să
ţină pasul cu cercetările pedagogice şi de didactică specială,
să consulte pentru orice problemă de didactică revistele de
specialitate, să participe la Consfătuirile Anuale şi la
cercurile pedagogice, să se autoinstruiască periodic, să încerce
mereu noi metode şi noi modalităţi de a preda aceeaşi lecţie la
clasă, noi strategii prin care să-i atragă pe elevi spre
şcoală, spre învăţare, de a-i convinge de necesitatea urmării
unei şcoli pentru bunăstarea viitorului lor şi, mai ales, de a-i
modela ca persoane, de a-i învăţa cum să înveţe, cum să
“jongleze” cu noile noţiuni acumulate.

Iată câteva dintre “calităţile” enumerate de Vistian Goia
(în vol. Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu
şi liceu):
• Să aibă o temeinică pregătire de specialitate;
• Să ţină “cadenţa” cu progresul disciplinelor pedagogice;
• Să considere că pregătirea metodologică este pentru el ca
fizica pentru inginer şi
anatomia pentru medic;
• Să aibă “vocaţie pedagogică”, adică acele însuşiri
morale şi de caracter care-i înlesnesc
comunicarea şi dialogul permanent cu elevii;
• Să aibă dragoste pentru copii: “să iradiezi atâta
căldură sufletească, încât să topeşti
inimile!”
• Să manifeste, ca “însuşiri intelectuale”, capacitate de
asimilare şi sinteză;
• Să aibă o bună memorie, ordine şi claritate în gândire,
atenţie distributivă şi spirit de
observaţie.
De asemeni, pentru a fi iubit de elevi, profesorul trebuie să
posede anumite calităţi
didactice:
• Capacitatea de a-şi expune clar şi convingător ideile;
• Uşurinţă în exprimare, limbaj adecvat;
• Concizia şi precizia formulărilor;
• Plasticitatea vocabularului;
• Intonaţia corectă şi plăcută;
• Tactul pedagogic necesar, prin: simţul măsurii în toate,
talentul de a aprecia rapid şi
corect situaţia, priceperea de a prevedea reacţiile şi de a
anticipa mintal rezultatul măsurilor luate.
Maria Beiu Paladi, în revista Educaţia, afirmă: “În metodele
de învăţământ s-a produs o mare schimbare în ultimele decenii.
Pe când acum 30-40 de ani se dădea copilului numai să memoreze
în şcoli, fără altă preocupare în ce priveşte instrucţia sau
desvoltarea lui sufletească, în timpul mai apropiat de noi, bazele
procedeelor de învăţământ au adoptat principii tot mai
raţionale. Aşa că în zilele noastre ţinta învăţământului
este cu totul alta: nu de a face copilul să înregistreze numai
cunoştinţi şi să păstreze, ci să înţeleagă, să raţioneze,
să priceapă, să vadă prin el însuşi şi apoi să primească
acele cunoştinţi. Se caută a se desvolta diferite facultăţi
intelectuale ale copilului, prin învăţătura ce i se dă.
Instrucţia propriu-zisă este pusă în slujba educaţiei
intelectuale.
Mijloacele de care se serveşte învăţătorul (dascălul), pentru
a preda, cât mai cu succes în şcoală, sunt acele dictate de
teoriile diferiţilor pedagogi, cari au studiat şi au scris
rezultatele experienţelor şi ale cugetării lor. Din sumedenia de
bune manuale de didactică şi metodică (…) cel mai bun regulator
şi îndrumător al copiilor rămâne personalitatea formată şi
constantă a învăţătorului (dascălului). Toată învăţătura
nu valorează nimic, dacă mintea omului nu stă să
aleagă, să transforme şi mai cu seamă să dea viaţă unor
procedee rigide din manual. M-am minunat mult, cum poate cineva să
aibă la preţ un caiet de planuri de lecţii. Dar planul unei
lecţii trebue să izvorască din propria ta pricepere, din sufletul
şi inspiraţia ta, pentru clasa ta, pentru copiii tăi, ce-i
cunoşti, şi cari sunt alţii ca acei la care s-a ţinut lecţia ce
o iei de model. Pentru copiii tăi, cu cunoştinţa lor şi cu felul
lor, vei găsi în dragostea ta pentru ei, un fel de a preda acele
lecţii în chip mult mai reuşit. (…)
Mai mult ca orice trebuie să ţii seama de copii. Materialul acesta
e de mare preţ, dar nu e ştiut de mai înainte cum este. Trebue
să-l cunoşti în toate părţile lui sufleteşti şi trupeşti,
să ştii cum să mergi, cum să apeşi, cum să mânueşti acest
delicat, dar atât de neînţeles şi de puţin cunoscut material.
(…)
După cum te uimeşte şi te desfată, dar te lasă pe gânduri,
nedumerit, priveliştea unui mugur în desvoltare, înflorirea unui
trandafir cu mirosul lui ameţitor, tot aşa de mic şi de mărginit
te simţi în a pricepe instinctul acesta al copilului ce
progresează singur, sub ochii tăi, prin puterile lui moştenite,
potrivit mediului educativ. (…)
Până când şcoala oficială va ţine socoteală prin orariile,
programele şi celelalte dispoziţii stricte de acest mare auxiliar
al educaţiei, de natura copilului cu instinctul ei cel nobil şi
educativ, până atunci învăţătorul iubitor de copii va
descoperi şi va ţine socoteală de el, servindu-se mereu în
comunicarea cunoştinţelor, înlesnindu-şi singur cu aceasta
greaua misiune ce şi-a luat. (…) Căci glasul vremii noastre
este: Uită-te mult, mult în ochii copilului. El te învaţă
adesea ce trebue să faci şi cum trebue să lucrezi. Ei te
inspiră, ei te conduc mai sigur ca toţi pedagogii. La lumina
cunoştinţelor teoretice căpătate prin cultura ta veşnic în
curs, croeşte-ţi calea ta proprie, a ta prin iubirea de copii.”
Ce ar mai putea fi adăugat? Cum altfel ar putea fi rostit acest
minunat adevăr fundamental, valabil şi în zilele noastre şi în
cadrul şcolilor noastre?

BIBLIOGRAFIE:
 Tudor Vianu, Studii de literatură română, EDP, Bucureşti,
1965, pag.11-12.
 Vistian Goia, în cap. Personalitatea profesorului, relaţia
profesor-cercetător, pregătirea
şi calităţile necesare dascălului de limbă şi literatură, din
vol. Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi
liceu, ed. Dacia Educaţional, Cluj- Napoca, 2008, pag.16-17.
 Maria Beiu Paladi, în articolul Instinctul educative, apărut
în revista Educaţia. Revistă
pentru şcoală şi familie, anul IV, nr.2, din februarie 1921,
pag.23-25.

Comentarii (2)

1 0

29.08.2022 15:25 Lumielena

Stimată colegă,
Vă felicit pentru tot devotamentul dumneavoastră și numeroasele materiale pe care, cu generozitate, le-ați împărtășit cu noi. Multă sănătate și putere de muncă în noul an școlar!
Cu drag, de la Sibiu, un dar de început de an, un e-book realizat cu clasele 5, Valea Aurie a basmelor:
https://www.storyjumper.com/book/read/137857592/Clasele-5-A--5-B-Coord-Prof-Radu-Luminia-VALEA-AURIE-A-BASMELORS

0 0

29.08.2022 20:43 lungoci_andreea_amalia - Autor

Stimată colegă,
Mulțumesc frumos pentru apreciere. Vor mai apărea câteva materiale în această săptămână. Pe urmă...nu știu când mai reușesc să mă încadrez în timp. Sper să fie de folos.

Cu drag,
din județul Suceava,
Amalia

Autentificaţi-vă pe site pentru a putea publica un comentariu.

Azi: 48 evenimente

«MARTIE 2024»
LuMaMiJoViSaDu
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Toate evenimentele

Fotografia zilei


Lucrarile copiilor

Propus de: SperantaNeda

Sondajul zilei

Ce părere aveți despre simularea Evaluării Naționale pentru clasa a 8-a? Votați ceea ce vi se pare mai important, comentați.

151 voturi | 4 comentarii Vedeţi rezultatele
Propus de: emil Propuneţi un sondaj

Nou pe didactic.ro

Publicați în REVISTA CU ISSN