SEMNIFICAȚIILE SĂRBĂTORILOR PASCALE ÎN LITERATURRA ROMÂNĂ

SEMNIFICAȚIILE SĂRBĂTORILOR PASCALE ÎN LITERATURRA ROMÂNĂ

Profesor de Limba și literatura română : Nedelcu Ionela
Unitatea de învățământ : Liceul tehnologic Silvic Dr. N.
Rucăreanu
Localitatea Brașov, județul Brașov

Semnificația sărbătorilor pascale a fost surprinsă în creații
literare epice și lirice din literatura română. Acestea pot fi
multiple : sacrificiul, renașterea spirituală, conexiunea cu
Divinitatea, bunătatea. Acestea se adresează elevilor de toate
vârstele. Alegerea acestora are în vedere adaptarea conținutului
la nivelul de vârstă și de înțelegere al elevilor.
Activitățile de predare-învățare-evaluare pot avea și o
perspectivă interdisciplinară între artele plastice și
creațiile literare : realizarea unui desen, a unei picturi plecând
de la conținutul textului literar, fie el liric sau epic. O altă
metodă modernă, este video -poemul : realizarea unui videoclip, cu
un fundal adecvat , adesea la alegerea elevilor, în care acestia
recită artistic versurile. Astfel, sentimentul este exprimat prin
mai multe arte adresate atât vizualului, cât și auditivului,
având un impact mai mare asupria audienței. Astfel, se dezvoltă
creativitatea, imaginația elevilor, capacitatea de gândire
analitică și de a face asocieri. Modalitățile de evaluare pot fi
bazate pe feed-back-ul colegilor prin realizarea unei expoziții și
prin turul galeriei, acordarea de diplome sau de premii.
Câteva opere reprezentative din literatura română , cu caracter
religios, care au ca temă sacrificiul și învierea Domnului Iisus
Hristos sau obiceiurile cu ocazia sărbătorilor de Paște sunt :
În grădina Ghetsimani, de Vasile Voiculescu, Hristos a înviat ,
de Vasile Militaru, De Paști, de Tudor Arghezi, În ziua de Paști,
de Elena Farago, Noaptea Învierii, de Nechifor Crainic, Învierea ,
de Mihai Eminescu. Acestea sunt opere lirice care surprind artistic,
cu ajutorul mesajului artistic și al procedeelor de expresivitate
atât sacrificiul Domnului Iisus Hristos, zbuciumul sufletesc al
acestuia, sacrificiul acestuia pentru omenire prin moarte și
învierea acestuia, cât și magia sărbătoarilor pascale la
români: parfumul de cozonac și pască proaspăt coapte, gustul
ouălelor roșii ciocnite cu drag, venirea Iepurașului de Paște,
aducând multe cadouri pentru copilași, salutul tradițional al
românilor timp de trei zile cu Hristos a înviat , Adevărat a
înviat. De asemenea, minunea Învierii se revarsă asemenea ataât
în sufletele oamenilor, cât și asupra întregii naturi, aflată
în straie primăvăratece de sărbătoare.
Vasile Voiculescu, în poezia În grădina Ghetsimani surprinde
zbuciumul Mântuitorului în ziua premergătoare crucificării și
lupta interioară a acestuia între natura sa divină și cea
umană. Metaforele sunt pline de expresivitate și imaginile
artistice , tulburătoare : Iisus lupta cu soarta și nu primea
paharul/ Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea într-una/
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul/ Și-amarnica-i
strigare stârnea în zări furtuna.
Pe de altă parte, Tudor Arghezi, în poezia De Paști redă
imaginea unui spațiu citadin în care divinitatea revine să
lumineze sufletele oamenilor. Îngeri și heruvimi îndeplinesc
ritualul religios tradițional. Elementele religioase nu lipsesc:
icoane, candele , lumânări. Este o contopire ludică și
cremonioasă între divinitate și elementele care o reprezintă și
umanitatea marcată prin metonimia orașul și imaginea inocenței
absolute: copii somnoroși. Atmosfera este una miraculoasă, de
liniște și pace absolută. Proceele de expresivitate contribuie la
transmiterea ideii poetice: divinitate și umanitate deopotrivă
celebrează Învierea Domnului Iisus Hristos. E o adevărată
comuniune a mundanului cu miraculosul, a pământului cu cerul și
cu Dumnezeu. Imaginile vizuale, auditive, olfactive se împletesc
armonios : La toate lucarnele și balcoanele/ Au scos îngerii
icoanele/ Și-au aprin pe scări/ Candele și lumânări. Orașele
de sus, în sărbătoare/ Au întins velnițe și covoare/ Și ard
în potire , mireasmă subțire. / Și din toate ferestrele deodată
, / Mii și sute de mii/ Heruvimii fac cu mâna bucălată / La
somnoroșii copii.
Miracolul sărbătorii de Paște este surprins în versuri atât de
simple și totuși atât de profunde în semnificații.
Elena Farago în poezia sa În ziua de Paști descrie în câteva
versuri simple emoția copiilor de Paște sărbătorită cu drag în
familie : Toți copii azi se-mbracă / Cu ce au ei mai frumos/ Și
părinților le cântă/ Învierea lui Hristos/ Și la masă
ciocnesc astăzi/ Toți copii cei cuminți/ Ouă roșii și
pestrițe/ Cu părinții lor iubiți.
Astfel, prin studierea operelor artistice ale marilor autori
români, elevii pot înțelege mai bine semnificațiile
sărbătorilor pascale, atât cele religioase, cât și cele laice.
Scopul acestora este dezvoltare creativitații, a inteligenței
emoționale și, de ce nu a empatiei.